Primăria București între majoritarii „victime inocente” și minoritarul „agresorul violent”

Specialista în talk-show-uri Gabriela Firea, din nefericire pentru bucureșteni încă actual primar-general al Capitalei, a mai luat un examen pentru „gargară cu pioneze”. A înfierat cu mânie proletară și a amenințat consilierii generali ai PNL - o minoritate în Consiliul General - cu darea în judecată dacă nu votează ce le cere ea dar și cu darea în vileag a legăturilor dintre funcționarii și angajații primăriei cu PNL, fie că sunt soți sau soții, iubite sau iubiți, pe grade de rudenie și de afaceri ... o adevărată reîntoarcere la epoca stalinistă de tristă amintire pentru cei care au mai apucat acele vremuri dar și destul de documentată de către istorici pentru cei care vor să o cunoască. Și este nevoie. Este nevoie pentru că în țară, dar în special în București, sunt „mișcări politice” care vor să reînvie epoca stalinismului. Liderii acestor mișcări sunt liderii PSD cărora li se adaugă cei ai ALDE și, nu întotdeauna dar destul de frecvent, cei ai PMP (partidul lui Traian Băsescu!).

Președintele PNL București, Cristian Bușoi a răspuns atacului violent cu o declarație de presă. Pentru că și el a fost subiect al atacului Firei. Chiar dacă nu era prezent.

Comunicat de presă al președintelui PNL București, Cristian Bușoi:

Doamna Firea și majoritatea PSD din CGMB, victime inocente, iar PNL, în minoritate, un agresor violent. Desființăm Opoziția și să lăsăm PSD liniștit

Doamna Primar General trebuie să se calmeze și să discute civilizat și la obiect. Amenințările și spectacolul de nervi pe care îl oferă în Consiliul General, nu intimidează pe nimeni. Doamna Firea-i nervoasă nu că, vezi Doamne, se blochează proiecte - care proiecte?. Motivul real este că PNL – atât cât este - pune întrebări legitime și este atent ca bugetul bucureștenilor să fie cheltuit eficient și transparent.  

Informațiile despre mine și despre cât câștig la Bruxelles ca europarlamentar sunt publice și transparente, nu ca în Primăria Capitalei. Mă aștept ca doamna Firea să mai toace placa “cu ce face Bușoi la Bruxelles”, că ce să zică altceva?! Că nu o lasă Bușoi să facă drumuri și rețea de termoficare? 

Legat de faptul că-i oprește PNL proiectele... Este o victimizare pe care doamna primar poate să o repete de 250 de ori. Ce să oprească PNL, cînd este o minoritate, iar PSD, în majoritate taie și spânzură în Consiliul General? 

Dna Firea și-a putut înființa companiile după cum a dorit și face cam tot ce dorește, dar când este vorba să răspundă calm, despre cine conduce și ce bani se cheltuiesc în aceste companii, atunci Primarul General devine brusc victimă inocentă, iar PNL, agresor. 

Da, sunt companii ale municipalității în mai multe orașe, nu a spus nimeni că nu sunt. Ce nu spune dna Firea este că vrea să importe doar modelul de companie, nu și modul de funcționare transparentă.  În alte orașe, activitatea și resursele cheltuite de aceste companiile sunt transparente și pot fi monitorizate, nu ca în Primăria condusă de doamna Firea unde jurnaliștii sunt dați afară cu bodyguarzii din sediul companiilor.  

Nervii doamnei Firea sunt din cauză că nu se aștepta ca PNL să stea cu ochii pe ceea ce face PSD în Primărie, iar dna Firea și tot grupul său de colaboratori să nu poată juca, nestingheriți, cum își doresc. 

Cristian Bușoi,
Președinte PNL București

Este chiar de bun simț să ne punem întrebarea: cum pot un număr atât de mic de membri ai PNL în Consiliul General al PMB să oprească mașina de vot a PSD, ALDE și PMP? De ce Gabriela Firea vrea să aibă și votul liberalilor? Pentru a motiva că furtișagurile sau matrapazlâcurile au și girul opoziției?

Expulzările diplomaților ruși continuă. Rusia califică acțiunile statelor drept „mitocănie”, „obrăznicie”, „nebunie” ...

Se pare că apune, destul de abrupt, visul unei colaborări pașnice cu Rusia lui Putin. Undeva s-a rupt legătura între visul și acțiunea politică a lumii pentru o colaborare pașnică cu Rusia și realitatea zilei. Putin nu s-a putut opri. Refuză noile  realități geopolitice și, așa cum spuneau niște analiști, visează la o nouă Yalta. Vrea o reîmpărțire a sferelor de influență, vrea ca NATO să-și oprească expansiunea și să refuze statelor care doresc să adere la Alianță accesul, vrea ca Uniunea Europeană să își oprească extinderea în Balcani și în apropierea granițelor Rusiei. Vrea să fie recunoscută ca forță mondială și decident asupra soartei altor popoare. Vrea sfere de influență. Vrea, dar Europa, Asia, restul lumii nu mai sunt în secolul XIX! Suntem în secolul XXI și altele sunt datele problemei.

„Un număr de 25 de state, printre care SUA, Canada, Australia, Ucraina și 16 state UE au anunțat luni expulzarea unor diplomați ruși, ca răspuns la atacul cu neurotoxină, de la Salisbury, Marea Britanie. În total, 140 de oficiali ruși trebuie să părăsească țările unde se află în misiune.”

Problema s-a generalizat. Din ce în ce mai multe state adoptă această atitudine față de Rusia, o atitudine de „auto-protecție”. Pentru că și Rusia, cea care a creat neurotoxina în laboratoarele rusești și nu a declarat organismelor internaționale existența produsului ce urma a fi folosit ca armă de luptă, nu recunoaște faptul că a fost creată în Rusia și folosită pentru suprimarea unor persoane incomode pentru regimul de la Moscova. Mai mult, diplomația rusă susține că neurotoxina folosită la Salisbury a fost fabricată în Cehia, Statele Unite, Marea Britanie, Ucraina etc. Tactica rusă de a duce problema în curtea altora. Numai că, aceeași neurotoxină a fost folosit cu aproape 14 ani în urmă în Rusia, iar cercetările au dus inclusiv la cercetătorul rus care a creat neurotoxina și a pus-o la dispoziția asasinului pentru a suprima un incomod lider politic liberal. A murit și liderul politic, a murit și secretarea acestuia. Este o confirmare a faptului că laboratorul care a creat neurotoxina are rețeta chimică și capacitatea de a o reproduce pentru folosința celor interesați!

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut o declarație când a anunțat că statele membre ale Uniunii Europene sunt solidare cu Marea Britanie că primele expulzări de diplomați ruși nu vor și ultimele! Este evident că fiecare stat membru al UE își va face propriile evaluări. Lor li se adaugă NATO care a expulzat, de la comandamentul Alianței, un număr de reprezentanți ai Rusiei cu precizarea că astfel se reduce simțitor numărul acțiunilor de culegere a informațiilor din partea Rusiei în interiorul Alianței.

Reacția Rusiei a fost și este agresivă. Prinsă asupra faptului, se comportă agresiv, în buna tradiție rusă, pentru a impresiona și a băga teama în sufletul partenerului extern care nu se comportă cum dorește Kremlinul. Numai că vremurile au evoluat. Comportamentul rușilor este primitiv. De aceea este bine să fim foarte atenți la faptul că statele membre UE și NATO au adoptat această atitudine de solidaritate sub umbrela celor două organizații internaționale! Probabil că în mod individual nu ar fi procedat la expulzarea spionilor ruși sub acoperire diplomatică din țările lor.

„Aceste gesturi provocatoare de solidaritate cu Londra, făcute de state care au preferat să urmeze exemplul Marii Britanii fără să se deranjeze să verifice circumstanțele în care a avut loc incidentul, nu fac decât să escaladeze o politică de confruntare”, a amenințat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov.

Imaginea BBC este o fotografie a momentului. La data ... ora ... asta era situația. Pentru  că experiența internațională a învățat marile puteri dar și alte state că jumătățile de măsură nu pot fi acceptate pentru că cei care acceptă vor fi îngenunchiați, urmează și alte măsuri, inclusiv alte expulzări.

Calificând măsurile luate, în funcție de țară, ca „obrăznicie”, „mitocănie” la decizia Irlandei, „nebunie” la decizia României, Rusia nu lasă loc unui dialog. Este de domeniul evidenței: agresorul reclamă că este agresat.

Rusia anunță că va lua măsuri de retorsiune, pe baza principiului reciprocității. Va expulza oficiali diplomatici din ambasadele statelor care au expulzat la rândul lor diplomați ruși. Mai departe ce va face? Este afectată sever de încetarea colaborării economice în multe domenii importante pentru Rusia. Un exemplu simplu: programul rus de reînarmare navală suferă din cauza imposibilității Rusiei de a mai importa turbine navale din Ucraina și motoare diesel navale din Germania. Plus alte și alte sisteme și mecanisme care ar fi oferit navelor de luptă ruse să se situeze la același nivel de performanță ca navele similare din NATO. Deja statele membre ale Uniunii Europene au în pregătire un alt program de sancțiuni ca urmare a situației de la Salisbury.

Recomand pro-rușilor să nu mai calculeze raportul de forțe cu formula „Rusia-țara X” din NATO sau Uniunea Europeană. Situația de acum, confirmă solidaritatea statelor membre NATO dar și solidaritatea altor state cu valorile promovate de statele membre NATO. Iar faptul că Uniunea Europeană se alătură ca o uniune de state și nu ca state membre dar luate individual, arată că Rusia se află în fața unor puteri economice și militare superioare ei. Politica lui Putin a grăbit uniunea politică europeană deși scopul lui strategic a fost acela de a dezbina uniunea. Iar Rusia va începe să își numere eșecurile. Inclusiv reducerea alocărilor pentru înarmare la 3% în anii următori deși se vrea un „semnal de pace” este de fapt un semnal al incapacității Rusiei de a mai susține un program de înarmare ambițios în concurență cu SUA dar și cu proiectul UE de dezvoltare a propriei politici de apărare și securitate.

Unde suntem noi? Suntem în NATO și Uniunea Europeană. Că nu ne comportăm încă la nivelul cerințelor, că nu ne comportăm matur, este vina alegerilor noastre politice. Cu o astfel de conducere a Parlamentului și a Guvernului, nu greșesc dacă spun că foarte apropiată de „modelul” anilor '50 din secolul trecut, nu putem să avem o direcție de dezvoltare predictibilă în sensul integrării depline în spațiul tare al Uniunii Europene. Cu PSD și ALDE ne comportăm la nivel politic ca bișnițarii de la colțul străzii.

Discursul deputatului PNL Victor Paul Dobre la Ședința aniversară

Deputatul PNL Victor Paul Dobre la Parlament

Discursul deputatului PNL Victor Paul Dobre ținut cu ocazia ședinței solemne a Parlamentului ce a fost dedicată unirii cu Basarabia

Domnilor președinți ai Parlamentului României,

Majestatea voastră,

Preafericirea voastră,

Distinsă adunare,

Astăzi, cu această aniversare, intrăm în fapt în sărbătorile unificării României Mari. Ca și acum 100 de ani, semnalul reunificării țării, semnalul realizării depline a statului unitar român a fost dat de Sfatul Țării de la Chișinău.

Acum, la un veac de atunci, trebuie să ne plecăm cu umilință, cu pioșenie, cu recunoștință în fața celor ce votau reunificarea Basarabiei cu Regatul României. Cu umilință, cu pioșenie, cu recunoștință pentru că acei români au uitat de proiecte personale, de ținte politice minore, de obiective pentru o zi, o lună sau un an.

Cu umilință, cu pioșenie, cu recunoștință pentru că acei români au avut un proiect de țară, un proiect pentru generații, un proiect pentru veacuri - ROMÂNIA MARE. Proiectul lor a fost proiectul neamului nostru pentru ca toți românii să fie împreună în ”fruntariile” noastre istorice. Acum, la 100 de ani de atunci, noi cei care astăzi reprezentăm, conducem această țară trebuie să luăm aminte unde suntem și ce dorim pentru România.

Suntem mândri că partidul nostru, iluștrii noștri înaintași au fost la înălțimea momentului istoric și au pus temeliile realizării marelui proiect care s-a împlinit la 1 decembrie 1918. Acum, însă, la 100 de ani trebuie să ne asumăm cu toții că România a rămas mereu datoare oamenilor Basarbiei, Moldovei în general.

Mitingurile, podurile de flori, facilitarea accesului la cetățenia română sunt necesare, sunt binevenite, sunt pași înainte, dar sunt absolut insuficiente! Basarabia, întreaga Moldovă, are nevoie de investiții, are nevoie de infrastructură, are nevoie de locuri de muncă.

Basarabia, Moldova întreagă, înseamnă milioane de români care își doresc bunăstare, firesc și legitim, ca orice alt cetățean al Europei, dar și ca oricare dintre compatrioții lor din București, Ilfov sau Transilvania.

România, Bucureștiul, autoritățile centrale avem o datorie de 100 de ani față de cei care inițiau UNIREA, Marea Unire a acestei țări. Colegii mei, Partidul Național Liberal își asumă această datorie! Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem! Astăzi, este o șansă istorică unică. Astăzi avem o șansă unică și avem prieteni și aliați puternici.

Destinul Basarabiei ca și al României nu poate fi îndeplinit decât în Uniunea Europeană! În Proiectul de țară al liberalilor de astăzi integrarea Basarbiei în Uniunea Europeană este o prioritate. 

A trecut un veac... un veac tragic, o istorie dramatică, un veac de războaie, de revoluții, de suferințe... un veac în care de-a lungul Prutului a fost mult timp o frontieră ghimpată, în care mult timp nu am putut să ne vedem, în care mult timp ne era interzisă călătoria... un veac însă în care am crezut tot timpul în destinul neamului nostru, în frumusețea limbii și culturii noastre, în viitorul acestei țări!

Suntem două state, dar o singură țară, o singură cultură, o singură limbă, un singur popor, pentru că Basarabia e România!

Ședința solemnă aniversară - discursul senatorului Iulia Scântei

Senatorul PNL Iulia Scântei în portul popular moldovenesc

Discursul senatorului Iulia Scântei - Ședința solemnă aniversară a Camerei Deputaților și a Senatului - 27 martie 2018 , București

Parlamentul României

100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Mamă, România

Ședința solemnă aniversară a Camerei Deputaților și a Senatului - 27 martie 2018 , București

Discurs al Senatorului Iulia Scântei


Domnule Președinte al Senatului României,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Majestatea Voastră, Margareta, Custodele Coroanei Române,

Altețele Voastre Regale,

Prefericirea Voastră, Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Înalt prea Sfinția Voastră Robu, Arhiepiscop si Mitropolit Arhidiecezei de Bucureşti

Doamnă Prim Ministru,

Excelențele Voastre doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu,

Domnule Vice Prim ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă,

Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic,

Dragi colegi, senatori și deputați,

Distinsi invitați din România de dincoace și de dincolo de Prut,

Mi-a fost teama ca astăzi, noi cei aleși de românii din dreapta si din stânga Prutului, de românii din diaspora, să îi reprezentăm cu cinste si cu credință în adunările parlamentare, vom pleca de la aceasta sesiune solemna a Parlamentului României doar cu amintirea unor lectii de istorie sau a unor discursuri politice spuse cu patimă ori cu încruntare ori cu temeri nejustificate. Mi-a fost teamă că vom pleca de aici, spre casele românilor care ne-au ales, fără emotia, fără bucuria, fără încrederea și fără speranța românilor moldoveni și munteni, dar si a celor bucovineni, ardeleni si dobrogeni, care acum 100 de ani, într-o zi astrala de 27 martie 1918, au decis că drumul nostru istoric, al românilor din dreapta și din stânga Prutului, nu poate fi decât unul comun, precum ne-a fost și ne este destinul si că singura bogație pe care ne-o pot lasa nouă, generatiilor ce le am urmat, este o țară numită România.

Și cum o imagine face cât o mie de cuvinte, m-am prezentat azi în fața dumneavoastră, a distinsei audiente, în acest costum popular autentic moldovenesc ca să simți mai bine însemnatatea vorbelor mele:

• Portul acesta popular ne a insotit mereu, ori la necaz ori la bucurie; bunica mea maternă, Anica Ungureanu, a purtat acest costum popular românesc, în toamna lui 1944, atunci cand trupele rușești bolșevice, retrăgându-se de pe front, au prăduit vieți și gospodării românești cu sălbăticie: bunica a murit înjunghiată de o baioneta rusească, în ochii mamei mele, de doar 10 ani, mezina familiei fiind ascunsă de bunica în cuptorul de pâine pentru a o salva. Precum bunica Anica, au murit mii de alți bunei și străbunei de ai- noștri, din stângă ori din dreapta Prutului, în Marele Război, dar mai cu seamă, după război și în anii grei ce au urmat Pactului Ribbentrop – Molotov.

• Am regasit acest port popular, sâmbătă trecută, în 24 martie, în Comuna Cubolta, Raionul Sîngerei din Basarabia, locul de nastere al lui Pan Halipa, Pantelimon Halipa cum il stim, care a fost vicepresedintele Sfatului Țării la data proclamării Actului Unirii din 27 martie 1918. După o 100 de ani, am văzut purtând costume populare moldovenești, copiii de la grădinița Romanița din Cubolta, de la cel mai mic de 3 ani, până la elevii de liceu de 17 -18 ani, care ne-au primit cu bucurie și cu speranță potrivit tradiției românești, cu pâine și sare.

Distinsă audiență,

Românii din județele Moldovei din dreapta Prutului, din Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Bacău, Vrancea ori Galați, sunt tot atât de buni moldoveni precum moldovenii de la Chișinău ori de la Bălți ori din Soroca sunt tot atât de buni români ca noi.

Vorbim aceeași limbă și recunoastem împreună “că-i o comoară în adâncuri afundată, un șirag de piatră rară, pe moșie revărsată”, ne învățăm la fel copiii și nepoții rugăciunea Tatăl Nostru, rugându-l pe Bunul Dumnezeu “să ne ierte greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; ne ascultăm străbunicii ori bunicii, cei care îi mai avem în viată, povestind adevarata și comuna noastră istorie, nu cea din cărți scrisă de alții prin cancelarii străine, citim și unii și alții cu la fel de mare bucurie, poeziile lui Mihai Eminescu și ale lui Vasile Alecsandri, ca și pe cele ale lui Grigore Vieru sau ale lui Alexei Mateevici, iubim si plângem la fel, ne botezăm, ne cununăm ori cu tristețe ne conducem pe ultimul drum la fel, adică românește.

Am realizat că azi, în plenul solemn al Parlamentului României, nu trebuie să susțin un discurs politic, ci trebuie să vă aduc și să vă exprim o trăire autentic românească așa cum e ea în stânga și în dreapta Prutului, să vă arăt prin acest costum popular o oglindă a ceea ce suntem cu toții: cei de aici de la București, cei de peste Prut, cei din celelalte provincii istorice românești, și cei din diaspora: suntem toți români.

Iar într-o zi aniversară ca cea de azi, 27 martie, noi, cei vremelnic aleși să ne reprezentăm comunitățile, avem o singură datorie : să mulțumim și să arătăm respectul cuvenit Făuritorilor Unirii, care ne-au dăruit o țară cu prețul vietii lor, să ne exprimăm unionismul inimilor și să transmitem generațiilor tinere de azi și celor ce vor urma, încrederea și speranța că vor realiza mai multe decât am reușit noi până azi.

Majestatea Sa, Regele Mihai I, ne identifica pe noi, românii, astfel : “Basarabia, Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Banatul, Dobrogea sunt doar locuri de naștere ale omului. De îndată ce el începe să vorbească românește, el este român și aparține unei țări unice și indivizibile – România." 

La 27 martie 1918, românii, dar mai ales clasa politică a vremii, atât de la Iași, cât și de la Chișinău, vizionară și inspirata de fermitatea Regelui Ferdinand I Întregitorul si de iubirea unei Regine Maria, ocrotitoare a sufletului românesc în vremuri grele de război, amândoi iubitori de țară și de neam, s-au gândit la noi, generațiile care le-am urmat, și nu la ei, s-au gandit la țară și nu la partidele politice din care făceau parte ori la funcțiile politice pe care le-ar fi pierdut ori câștigat după unire.

Domnule Presedinte Andrian Candu și distinși invitati din Basarabia, 

Vă multumim ca ati ales sa fiti cu noi in aceasta zi de sarbatoare zilei de nastere a doi frati gemeni separati de decizii politice nedrepte si nedorite. Bucuria noastră și a moldovenilor de peste Prut ar fi fost și mai mare dacă azi, ați fi co-prezidat această ședință solemnă, alături de conducerea Parlamentului de la București. Ați fi dat cuvenitul respect fraților români de peste Prut care v-au ales, iar ei meritau acest lucru. Românii de peste Prut nu pot invitați la ei acasă. Pentru aceasta, pentru acest simbol, după 100 de ani, era nevoie doar de demnitatea și de curajul unui Ion Inculeț sau al unui Pantelimon Halipa. 

Ați ascultat, domnule președinte Candu, conținutul declarației solemne pe care deputații și senatorii Parlamentului de la București o vor vota la sfârșitul acestei sesiuni solemne. Vă invit, pe dumneavoastră și membrii delegației care vă însoțește, să o semnați alături de noi, ca un gest simbolic care va confirma tuturor românilor ceea ce ați exprimat la această tribună și că toți suntem, cum spunea Alexandru Marghiloman, după votul acordat de Sfatul Țării în favoarea Unirii, că “nu avem preocupãri egoiste și că deși am putea să rămânem doar conducãtorii unui Stat, vrem mai bine sã fim servitorii unei națiuni“.

Așa să ne ajute Dumnezeu. La mulți ani, tuturor fraților români.

Conferință de presă cu partidele pro-europene din R. Moldova

27 martie 2018, Chișinău

Declarațiile de presă susținute de președintele PNL, Ludovic Orban, la Chișinău în conferința de presă comună cu liderii partidelor pro-europene din Republica Moldova


Am ținut neapărat să fiu prezent împreună cu colegi ai mei din conducerea Partidului Național Liberal în Republica Moldova, ieri și mai ales astăzi, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la decizia istorică a Sfatului țării prin care Basarabia s-a unit cu România în 27 martie 1918.

De asemenea, am ținut să fiu prezent în mod special pentru a ne manifesta susținerea pentru cele 3 formațiuni politice democratice, pro-europene, formațiuni care sunt ca și noi parte componentă a Partidului Popular European, cea mai puternică formațiune politică din Uniunea Europeană, PPE care deține conducerea Comisiei Europene, a Consiliului European și, de asemenea, a Parlamentului European.

Cu această ocazie vom semna protocoalele de colaborare cu PAS, condus de dna președinte Maia Sandu, și cu Platforma Demnitate și Adevăr condusă de dnul președinte Andrei Năstase. De asemenea, readucem aminte că încă din 2013 avem protocol vechi și o colaborare extrem de prodigioasă cu PLDM, cu care suntem practic într-un protocol de colaborare.

Dorința noastră este de a fi alături de cele 3 formațiuni politice în vederea realizării unei uniuni trainice, care să ofere cu adevărat cetățenilor Republicii Moldova o alternativă solidă, o alternativă serioasă față de ceea ce se întâmplă astăzi în conducerea politică, atât la nivelul președinției, cât și la nivelul Guvernului. 

Îmi exprim optimismul că cere 3 formațiuni politice care reprezintă un nou val în politică, o nouă speranță pentru cetățenii Republicii Moldova, împreună, uniți în Europa, vor avea capacitatea să ofere o alternativă serioasă atât în alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, cât și pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în toamnă.

Cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova

Chișinău și București la 1918, momentul Unirii

Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România
27 martie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 27 martie a.c., un mesaj cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România.

„Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declarația de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele, generație după generație.

România primăverii anului 1918 era marcată de o situație militară gravă și se afla expusă unui context internațional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fața amenințărilor și pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiții ori a aștepta vreo compensație, România a asigurat protecția Basarabiei. Prin proiectele de democratizare și de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci și un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolșevizării. 

Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru împlinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Așa a fost și în anii Marelui Război, așa a fost și în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.

Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”

Întâlnire la Chișinău a delegației PNL cu pro-europenii

Ionel Dancă a pus pe Facebook următorul mesaj:

„Impreuna cu delegatia Partidului National Liberal, condusa de presedintele Ludovic Orban, ne-am intalnit astazi la Chisinau cu reprezentanti ai societatii civile si cu conducerile partidelor din Republica Moldova, membri PPE (PAS, PDA, PLDM).

In timpul discutiilor, Ludovic Orban a amintit rolul Partidului National Liberal in realizarea Unirii de la 1918. PNL a fost si este partidul Unirii care isi asuma si sprijina continuarea proiectului de realizare a unui viitor comun european pentru toti romanii.

Reprezentantii comunitatii romanesti din Moldova au prezentat problemele politice cu care se confrunta tara lor. S-a vorbit in mod deosebit de capturarea statului de catre un grup de oligarhi locali si propaganda anti-romaneasca sprijinita de grupuri de interese rusesti.

In acest context, presedintele PNL a facut un apel la toate fortele politice si civice din Republica Moldova sa faca un front comun pentru promovarea si apararea valorilor nationale romanesti democratice si europene.”

Re-Unirea teritoriilor românești despărțite de râul Prut este un obiectiv politic important însă el trebuie făcut cu chibzuială. Trebuie obținut, în primul rând, acordul de voință al cetățenilor R. Moldova pentru unirea cu țara mamă, România. La fel cum trebuie, după aceea, obținut acordul de voință al cetățenilor României. Re-Unirea nu mai este o problemă simplă. Doar un act de voință al politicienilor din cele două țări. Nu mai suntem la nivelul anului 1918, când toate deciziile se luau de către parlamentele țărilor fără a se mai apela la voința populației.

Abordarea problemei de către PNL este cea mai bună. Da, PNL este partidul Unirii, este rolul istoric al PNL. A fost principala forță politică acum 100 de ani când a fost realizată Marea Unire și a fost construit statul modern român. Astăzi, datele problemei sunt mai complicate. Iar a nu ține cont de ele, ar fi o crimă.

Nu poți forța politic Re-Unirea cu R. Moldova pentru că R. Moldova este un stat sub ocupație rusă în Transnistria dar și în Găgăuzia care au declarat că în cazul unei Uniri a R. Moldova cu România ele se vor alipi de Federația Rusă! O reunire forțată poate duce la un conflict militar cu Federația Rusă.

Pe de altă parte, o reunire a României cu R. Moldova este problematică și din punctul de vedere al apartenenței României la Uniunea Europeană și la NATO.

Cum a recomandat Ludovic Orban : „ ... toate fortele politice si civice din Republica Moldova sa faca un front comun pentru promovarea si apararea valorilor nationale romanesti democratice si europene.” Aceasta este calea! Nu alta. R. Moldova trebuie să se transforme întâi, să schimbe mentalitatea cetățenilor R. Moldova și apoi să se pună problema Unirii cu România.

Președintele Klaus Iohannis la Consiliul European

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

23 martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 22-23 martie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat o serie de subiecte cu relevanță în domeniile economic și social, respectiv Piața Unică, Piața Unică Digitală, Uniunea Piețelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale, impozitarea în domeniul digital, precum și aspecte vizând politica comercială a Uniunii Europene, cu accent pe recentele măsuri luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oțel și aluminiu.

De asemenea, s-a discutat și despre Balcanii de Vest, stadiul relațiilor cu Turcia în perspectiva Summitului UE-Turcia de la Varna și atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție solicitată de partea britanică. Totodată, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații.

În ceea ce privește măsurile anunțate de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul față intenția administrației americane de a impune unilateral tarife la importul de oțel și aluminiu. Pe de altă parte, au luat notă de decizia Președintelui Trump de exceptare temporară, până la 1 mai a.c., a Uniunii Europene de la aplicarea acestor măsuri. Președintele României s-a pronunțat în favoarea comerțului liber și a subliniat că măsurile protecționiste nu ajută dezvoltării globale.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că Statele Unite rămân un aliat important al Uniunii Europene și a exprimat, alături de ceilalți lideri europeni, convingerea că, urmare dialogului care va fi derulat pe această temă între Comisia Europeană și administrația americană, Uniunea Europeană va fi exceptată permanent de la aceste măsuri.

Liderii europeni au reiterat susținerea fermă pentru sistemul multilateral de comerț, bazat pe reguli, ca motor de creștere economică și creare de noi locuri de muncă și au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terți, în special cu Mexic și Mercosur, în vederea convenirii unor acorduri ambițioase și echilibrate, bazate pe beneficii reciproce și care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuțiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluții echitabile și eficiente și au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie 2018.

Cu referire la dimensiunea socială a Uniunii Europene, Președintele României a evidențiat sprijinul țării noastre pentru crearea unui Pilon European al Drepturilor Sociale veritabil, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, subliniind, totodată, că, din această perspectivă, implementarea principiilor și drepturilor statuate prin Proclamația Inter-instituțională, andosată la nivel european, necesită o abordare inclusivă și sustenabilă.

În contextul recentei publicări de către Comisia Europeană a Pachetului Echitate Socială, liderii europeni au invitat Consiliul să examineze în perioada următoare propunerile avansate de Comisie, inclusiv cele referitoare la crearea unei Autorități europene pentru muncă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea procesului de implementare a strategiilor agreate la nivel european în raport cu Piața Unică, inclusiv în ceea ce privește domeniul digital, cel al piețelor de capital și al energiei.

În ceea ce privește Piața Unică Digitală, discuțiile liderilor europeni au evidențiat necesitatea ca rețelele sociale și platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieții private a cetățenilor și a datelor personale ale acestora. Acest subiect, precum și adoptarea propunerilor legislative din domeniul digital, dar și promovarea cercetării și inovării, prin intermediul inteligenței artificiale, inovării disruptive și dezvoltării competențelor digitale, vor fi discutate de liderii europeni în perioada imediat următoare.

De asemenea, Președintele României a arătat că toate demersurile întreprinse trebuie să vizeze crearea unei convergențe economice solide și a unei coeziuni sociale mai profunde la nivelul întregii Uniunii. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța eliminării oricăror bariere pe Piața Unică.

O atenție deosebită a fost acordată aspectelor privind politica industrială a Uniunii Europene, context în care Președintele României a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene.

În contextul discuțiilor privind relațiile externe ale Uniunii, a fost evidențiată importanța menținerii dialogului UE-Turcia, de natură să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru obținerea unor evoluții pozitive în relația cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare UE-Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE-Balcanii de Vest (Sofia, 17 mai 2018), în cadrul căruia se așteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor inițiative concrete care să îmbunătățească conectivitatea, dar și abordarea unor modalități de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea și migrația.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toți liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury și au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în fața acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă și trebuie să fie condamnată sistematic și riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acțiunile care ar trebui luate, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse.

Discuțiile au reliefat importanța, ca în actualul context, Uniunea trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice și în cel al contrainformațiilor.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție, precum și reflectarea deplină în textul juridic al acordului de retragere al Marii Britanii din UE a unor aspecte importante agreate în prima fază a negocierilor (drepturile cetățenilor, aspectele financiare, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord).

Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului șef privind perioada de tranziție. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea acelorași drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetățenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 și decembrie 2020.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Așa cum Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul reuniunilor precedente, liniile directoare urmăresc definirea unui parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun.

Astfel, acestea includ, printre zonele prioritare care vor face obiectul viitorului parteneriat, domeniul comercial, securitate, apărare, relații externe, inclusiv din punct de vedere al coordonării politicilor de sancțiuni, mobilitate.

Președintele României a subliniat importanța ca aspectele ce țin de cadrul relațiilor viitoare să fie abordate de o manieră coerentă la nivelul UE, reliefând, o dată în plus, rolul unității la nivelul UE 27 în atingerea obiectivelor comune.

Cu privire la domeniul mobilității, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm importanța unui regim de vize viitor între UE și Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc și nediscriminatoriu, respectiv aplicarea acelorași reguli in raport cu toate statele membre ale UE.

De asemenea, Președintele României a exprimat dorința țării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilității cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetățenii UE, permițând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane și al activității economice.

Din perspectiva României, rezultatele obținute reflectă de o manieră semnificativă obiectivele urmărite până în prezent, în special cu privire la drepturile cetățenilor români din Marea Britanie și la aspectele financiare.

Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

13:00 | 23 martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Bună ziua!

Am terminat partea de Consiliu la care participăm noi de data aceasta și aș face câteva referiri la ultima parte din această dimineață, care s-a referit la Brexit.

Cum am spus deja ieri, negocierile merg într-o direcție care este foarte favorabilă României și acest lucru nu este întâmplător. Noi ne-am implicat în discuțiile cu echipa de negociere, cu celelalte echipe din țările Uniunii Europene și am obținut până aici – repet, este o fază incipientă de negociere – am obținut rezultate bune.

Ne amintim, poate, că la început am enunțat trei obiective, sau trei teme importante pentru noi: drepturile cetățenilor, acordul financiar și acordul ulterior pe securitate și apărare.

Pot să spun că acum, la momentul la care vorbim, negocierile au dus la un document care satisface 100% partea de cetățeni.

Deci, nu numai că s-a acceptat acordarea drepturilor cetățenilor europeni care sunt acum în Marea Britanie, ci și a cetățenilor care vor intra în Marea Britanie până la terminarea perioadei de tranziție, lucru foarte important.

Acordul financiar, așa cum s-a negociat până în momentul acesta, este 100% satisfăcător din punctul nostru de vedere. Iar apărare și securitate, este o chestiune care nu ține neapărat de negocierea pe Brexit, ci ține pe o înțelegere ulterioară, dar am putut să vedem deja aseară, când s-a discutat, solidaritatea cu Marea Britanie în chestiunea UK – Rusia. Toată lumea a fost de acord că aici avem nevoie și vom avea o înțelegere foarte bună.

În afară de aceste teme, s-a discutat, tot în această dimineață, o temă care a fost prevăzută inițial pentru discuția de ieri, relațiile comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, unde evoluția nu este neapărat senzațional de pozitivă, dar nici foarte negativă. Concluzia este că se vor face demersurile necesare pentru o negociere serioasă, în termene rezonabile. Perioada până la 1 mai nu este un termen rezonabil pentru o negociere de acest tip, dar suntem, ca să mă exprim așa, pătrunși de un optimism precaut.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: În legătură cu poziția pe Rusia. În final s-a ajuns la o unitate de opinii, dar exact acest anunț de decizie de rechemare a ambasadorului Uniunii Europene pentru consultări la Bruxelles, solicitare adresată doamnei Mogherini. România a susținut această măsură? Și dacă știți, sunt și state membre care, în particular, intenționează să își recheme acasă ambasadorii pe acest fond?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți de ce durează atâta aceste discuții? Pentru că problema este complexă și dorim să avem toate fațetele luate în considerare.

Noi luăm decizii în consens, nu se votează decât atunci când există chestiuni care, evident, se rezolvă numai prin vot. Deci, pot să vă spun că toată lumea a fost de acord cu măsura rechemării ambasadorului european, adică al nostru, al tuturor, pentru consultări. Și celelalte măsuri, inclusiv textul concluziilor, a întrunit consens.

Deci, nu majoritate, consens. Că nu ajungem într-o jumătate de oră la consens în teme complicate este, după părerea mea, mai degrabă un semnal bun decât un semnal negativ. Cum să ajungi în 28 la un consens pe o temă extrem de complicată într-o jumătate de oră? Nu este posibil și aceste discuții destul de lungi ne ajută să ne armonizăm punctele de vedere, cu influențe și asupra altor dosare.

De exemplu, discuția de ieri a avut cert influențe pe discuția pe Brexit, și anume influențe mai degrabă pozitive, aș zice.

Jurnalist: Mai sunt nouă luni de zile până România va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cum apreciați pregătirea țării noastre până la acest moment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ne pregătim. O să facem față onorabil.

Jurnalist: Domnule Președinte, Premierul Viorica Dăncilă a transmis Președintelui Comisiei Europene o scrisoare în care solicita lămuriri cu privire la un document din 2012 pe cauze penale și invoca niște imixtiuni în Justiție și în separația puterilor în stat. Ați discutat cu domnul Președinte Juncker despre acest lucru? V-ați consultat cu Premierul înainte de a transmite această scrisoare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acasă nu ne-am consultat, dar am văzut acea scrisoare și nu conține elementele pe care le-ați menționat. Este o scrisoare prin care se cer clarificări, nu se face nicio acuzație acolo. Și, din acest punct de vedere, scrisoarea nu este greșită.

Și da, am discutat. În speță, Președintele Juncker m-a abordat și i-am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice și opiniei politice din România. L-am rugat să dea în lucru la o echipă care se apleacă cu toată seriozitatea și în toată profunzimea asupra chestiunii și să ne lămurească. Personal, nu cred că este vorba de o imixtiune în actul de justiție, dar nu vreau să dau eu răspunsul în locul Comisiei.

I-am rugat, de asemenea, să trateze chestiunea exhaustiv și să vină cu niște răspunsuri pertinente pentru întregul demers, fiindcă, până la urmă, de aici rezultă o creștere a credibilității MCV la noi acasă sau o scădere a încrederii în acest mecanism. Eu cred că lucrurile se vor lămuri și repede, și bine.

Jurnalist: Domnule Președinte, urmează, acum imediat, un Summit al țărilor din zona euro. Doamna Dăncilă a propus formarea unei Comisii care să pregătească trecerea la moneda unică europeană. Aș dori să vă întreb dacă 2024 este un termen realist, având în vedere degradarea indiciilor economici, un leu din ce în ce mai slab. Credeți că 2024 este realist?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deci, în acest moment, și temporar, am ieșit din marja de conformare, dar lucrurile se pot corecta, dacă se dorește politic, și aici este nevoie de o voință politică guvernamentală, nota bene.

Față de acel comitet, nu vreau să fiu sceptic, dar noi am avut deja un comitet, doar că el a fost sub coordonarea BNR. Acum vom avea un comitet sub coordonarea Guvernului. Pot să vă spun că eu nu o să fac un comitet sub coordonarea Administrației Prezidențiale. În esență, dacă toate „comiții și comitete” se adună într-un forum serios și se începe o discuție aplicată, cu niște măsuri concrete - că aici este vorba de lucruri concrete, nu de povești -, atunci, sigur, se poate anvizaja 2024.

Jurnalist: Ministerul de Externe a pornit o evaluare a ambasadorilor, la sugestia președintelui PSD, domnul Liviu Dragnea. Vreau să știu, dacă această evaluare va ajunge la Cotroceni, cum vă veți raporta la ea și dacă veți fi de acord, la sugestia Ministerului de Externe, să schimbați anumiți reprezentanți diplomatici ai României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că trebuie să hiperacționăm la această chestiune. Cu toții ne dorim ambasade performante și Ministerul Afacerilor Externe are o procedură uzuală, anuală, de evaluare a ambasadorilor. Eu mă aștept să facă exact acest lucru, care s-a făcut și până acum. Iar în măsura în care ministrul de Externe constată că într-o anumită ambasadă lucrurile nu au mers bine și solicită o discuție cu mine pentru a prezenta situația, evident că voi accepta această discuție. Dar decizia o voi lua de la caz la caz, după ce îmi fac eu o imagine asupra chestiunilor.

Jurnalist: Can I ask you in English if you are intending to expel Russian diplomats? / Aveți în plan să expulzați diplomații ruși din țara dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: The discussion about expelling diplomats is not a discussion which can have a decision in the European Council. This is a matter of national security in each of our member states and some of our colleagues had opinions on this issue and, as a follow-up, most of us will go home and continue the discussion at home, in the appropriate constitutional format for each country and take a decision on this issue.

Discuția despre expulzarea diplomaților nu este una care se decide în Consiliul European. Aceasta este o chestiune de securitate națională în fiecare dintre țările membre și unii dintre colegi au avut opinii asupra acestei chestiunii și, ca urmare, mulți dintre noi vom merge acasă și vom continua această discuție, în formatul constituțional adecvat, pentru a lua mai apoi o decizie.

Jurnalist: Do you think you are likely to? Romania? / Credeți că există această posibilitate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: As soon as we will have a decision, it will be made public. / De îndată ce vom lua o decizie, aceasta va fi făcută publică.

Jurnalist: Legile Justiției au fost adoptate de către Camera Deputaților, urmează să fie dezbătute în Senat. Potrivit acestora, Președintele României este exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cum vedeți modul în care au fost adoptate aceste legi, ce așteptări aveți și ce intenționați să faceți în continuare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am așteptări să îmbunătățim legile până când sunt bune și satisfac nevoile societății românești. Nu o să intru în detalii astăzi, dar intenționez, în momentul în care aceste legi ajung la mine - fiindcă niciuna nu a ajuns până acum instituțional la mine -, să fac o primă analiză, să fac o declarație publică de intenție și atunci o să vă spun un pic mai concret ce părere am despre anumite demersuri, despre anumite articole și ce voi face eu, în definitiv cu aceste legi, fiindcă în prima etapă am mai multe opțiuni care pot fi luate în vizor.

(...)

Jurnalist: Ați primit propunerea din partea ministrului Justiției, cât și motivarea avizului CSM în privința procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Ați luat o decizie? Spre ce vă îndreptați, spre ce decizie vă îndreptați?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: M-ați întrebat și ieri și atunci nu v-am răspuns nimic. Ca să avansăm, totuși, puțin în discuția noastră, cu certitudine la momentul potrivit voi lua o decizie, dar pot acum să vă spun că această decizie nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paști. Cum va suna această decizie, voi explicita într-o declarație publică pe care o voi face la momentul respectiv, dar, cu siguranță, în luarea deciziei mă voi inspira din toate documentele care îmi sunt puse la dispoziție, și de o parte, și de cealaltă parte.

Mulțumesc! Vă doresc o zi bună!

Sinteza despre Brexit a președintelui Iohannis

Negocierile (privind Brexit - n.r.) merg într-o direcţie care este foarte favorabilă României şi acest lucru nu este întâmplător, noi ne-am implicat în discuţiile cu echipa de negociere, cu celelalte echipe din ţările UE şi am obţinut până aici - repet, este o fază intermediară de negociere - rezultate bune.

Ne amintim, poate, că la început am enunţat trei obiective sau trei teme importante pentru noi:

- drepturile cetăţenilor,
- acordul financiar şi
- acordul ulterior pe securitate şi apărare. 

Pot să spun că acum, la momentul la care vorbim, negocierile au dus la un document care satisface 100% partea de cetăţeni, deci nu numai că s-a acceptat acordarea drepturilor cetăţenilor europeni care sunt acum în Marea Britanie, ci şi a cetăţenilor care vor intra în Marea Britanie până la terminarea perioadei de tranziţie, lucru foarte important.

Acordul financiar aşa cum s-a negociat până în momentul acesta este 100% satisfăcător din punctul de vedere al nostru, iar apărare şi securitate este o chestiune care nu ţine neapărat de negocierea de Brexit, ci ţine de o înţelegere ulterioară, dar am putut să vedem deja aseară, când s-a discutat, solidaritatea cu Marea Britanie în chestiunea UK-Rusia.

Toată lumea a fost de acord că aici avem nevoie şi vom avea o înţelegere foarte bună.

Afacerea Skripal, se complică

Agerpres. Afacerea Skripal: UE își recheamă ambasadorul în Rusia pentru consultări (oficial)

Ei bine, treburile devin din ce în ce mai complicate. Rusia are în față nu doar Marea Britanie, pe care o acuză că ar fi falsificat informațiile ba, chiar că în spatele atentatului ar fi SUA, are în față toate statele membre ale Uniunii Europene. Theresa May a avut suficiente date pentru a obține sprijinul celorlalte state membre ale UE.

Marea Britanie a expulzat 23 de persoane din cadrul oficiilor diplomatice ale Rusiei din Regat. Polonia a anunțat că va expulza la rândul ei un număr echivalent dintre cei care asigură reprezentarea Rusiei în republică. Informațiile vehiculate de către Bruxelles spun că și alte țări din Uniunea Europeană vor  proceda la  expulzarea oficialilor diplomatici ai Rusiei. Treaba se complică.

În Marea Britanie a mai avut loc o moarte, tot a unui rus. Se pare că acesta a fost strangulat în propria casă. Presa britanică vorbește că poliția are în vedere redeschiderea a altor 14 dosare cu cetățeni ruși care au fost uciși în Marea Britanie! A devenit o mare problemă pentru siguranța cetățenilor britanici mai ales că în cazul Skripal, unde s-a folosit o substanță toxică „de luptă” creată de Rusia pe timpul războiului rece, un polițist britanic care s-a apropiat de Skripal și fiica sa aflați în stare de comă pe o bancă a suferit, la rândul lui efectele substanței toxice. Polițistul este în stare gravă în spital alături de Skripal și fiica sa. Alte 50 de persoane aflate în zona în care s-a produs atacul chimic au avut nevoie de îngrijiri medicale și sunt sub supraveghere până se finalizează cercetările armatei britanice cu privire la aria de răspândire a substanței toxice și cunoașterea corectă a efectelor asupra organismului uman. Rusia nu a comunicat organizației internaționale competente că a realizat acest produs!

Nimeni nu mai este în siguranță în Europa și de aceea se impun măsuri excepționale de protecție împotriva unor acțiuni posibile din partea statelor care încă mai folosesc substanțe toxice de luptă împotriva civililor pentru a-și rezolva problemele politice. Deocamdată, sunt aplicate măsurile politice: chemarea ambasadorilor și reducerea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă.

Măsura nu trebuie să surprindă. Diplomația rusă a răspuns cu dispreț cererilor Londrei. Lumea s-a săturat de minciunile diplomației ruse.

„Înstăpânirea pe Justiție” ca fenomen!

Intervenția deputatului PNL, Ioan Cupșa, în plenul Camerei Deputaților pe tema modificărilor aduse Legilor Justiției

„Înstăpânirea pe Justiție” ca fenomen!

Noi, PNL, așa cum nu am votat nici forma inițiala a legilor de modificare a Legilor justiției, nu putem vota nici aceste propuneri de modificare ca urmare a reexaminării...

Nu am votat nici acum 3 luni, așa cum nu am votat nici astăzi.

Am sesizat Curtea Constituțională acum 3 luni și, fiți siguri de acest lucru, o vom sesiza din nou după adoptarea acestor modificări!

Puteți conta pe cuvântul nostru! 

Noi ne întemeiem demersul pe lipsa dumneavoastră de profesionalism, pe superficialitatea acestui demers parlamentar, pe graba nesănătoasă și pe lipsa de colaborare cu noi, opoziția serioasă! 

Forma adoptată cu mare grabă înainte de Crăciun era un act normativ superficial, o lege de modificare care cuprindea texte care se dublau, un act normativ care cuprindea cuvinte și expresii neclare, texte care încălcau prevederi constituționale!

Curtea Constituțională ne-a dat dreptate, a arătat că anumite texte erau neconstituționale și, drept urmare,  a  urmat procedura de reexaminare – procedură care, fiind parcursă cu aceeași grabă și superficialitate, produce aceleași urmări nesănătoase.

Cum sunt prezentele legi de modificare a Legilor justiției? 

Pe de o parte, încă mai sunt anumite texte normative pe care le-ați adoptat înainte de Crăciun și care nu au fost reexaminate, deci nu au fost modificate, dar care sunt neconstituționale. 

Pe de altă parte, modificările adoptate astăzi în Camera Deputaților păcătuiesc din punct de vedere constituțional deoarece :  
- nu au fost aplicate cu acuratețe Deciziile CCR;
- au fost modificate norme juridice care nu au fost declarate neconstituționale și care nu sunt într-o legătură directă și funcțională cu alte norme declarate neconstituționale;
- unele normele juridice care au fost modificate ca urmare a reexaminării sunt neclare, sunt echivoce și încalcă principiul predictibilității normei de drept. 

Vreți cu orice preț ca, înainte de Paști, să ne faceți să sesizăm din nou CCR?

O vom face, pentru că trebuie! 

Doamnelor și domnilor din PSD-ALDE doriți să îi faceți, de Paști, cadou d.lui Dragnea ceea ce nu ați reușit de Crăciun? 

Așa-zisele ,,Legi modificate  ale justiției” nu vor produce efectele juridice pe care ,,Dragnea, Tariceanu and co” și le doresc și nici într-un caz ACUM! 

Nu putem să sprijinim ,,autoritarismul” relevat de sloganul ,,pentru că putem!”,  nu vă ajutăm să controlați toate instituțiile și autoritățile publice, nu vă ajutăm să vă înstăpâniți pe sistemul judiciar! 

Vom folosi toate mijloacele legale, constituționale pe care le avem la dispoziție pentru a vă împiedica să vă ,,înstăpâniți pe Justiție”! 

Fenomenul ,,înstăpânirii pe Justiție” - pentru că este cu adevărat un fenomen, o suită de acțiuni legate, de activități petrecute în ultimele 15 luni și care toate împreună privite și analizate relevă esența scopului urmărit de către PSD-ALDE, sprijiniți și de către UDMR -  merită a fi înțeles.

Acest fenomen foarte periculos, cu posibile urmări dezastruoase pentru fiecare dintre noi, cetățenii români, trebuie să fie combătut. Însă pentru a reuși acest lucru, ar trebui să conștientizăm existența sa și să ajungem să-l cunoaștem bine!

Astfel,

Ianuarie 2017, ,,guvernul meu”, adică al lui Dragnea, pregătea o OUG de amnistie și grațiere. Era cea mai mare urgență și cea mai mare nevoie a națiunii...(!?)

Reacții ale societății civile, partidelor din opoziție, ale organismelor internaționale, ale prietenilor de afară. PSD-ALDE renunță!

Februarie 2017, OUG nr.13/2017. Dezincriminarea abuzului în serviciu...și nu numai.

Reacții ale societății civile, partidelor din opoziție, ale organismelor internaționale, ale prietenilor de afară.PSD-ALDE renunță!

August 2017. Mai precis, 23 august 2017, ,,tezele din august ale luiTudorel Toader” -  data fiind aleasă cu mare grijă. Istoria unui partid trebuie să însemne ceva pentru membrii de astăzi...

Reacții ale societății civile, partidelor din opoziție, ale organismelor internaționale, ale prietenilor de afară.PSD-ALDE renunță!

Octombrie 2017. 10 parlamentari PSD-ALDE iau taurul de coarne(sic!). Redactează inițiativa, o motivează pe o jumătate de pagină(!?) și sesizează Parlamentul.

 Reacții ale societății civile, partidelor din opoziție, ale organismelor internaționale, ale prietenilor de afară.PSD-ALDE nu renunță, dar se repliază! Sute de amendamente ale asociațiilor profesionale, sprijinite și de către noi, modifică substanțial inițiativa legislativă.

Noiembrie 2017. PSD-ALDE repliați fiind, constată că nu vor putea modifica așa cum își doresc Legile justiției, că nu vor putea controla întrutotul magistrații și își propun să modifice Codul penal și Codul de procedura penală în așa fel încât să îi lipsească de mijloace procedurale și procesuale pe procurori și judecători. Alibi : Decizii CCR, Directiva nr.343/2016... 

Ianuarie, februarie, martie... 2018. Ofensiva împotriva DNA și procuror-șef L.C.Kovesi. Ofensiva împotriva procurorului-general Augustin Lazăr. 

Martie, aprilie ...2018. Legile justiției și mai apoi Codul penal și Codul de procedura penală.

Amnistiem, grațiem, dezincriminăm, numim procurorii de rang înalt, controlăm Inspecția judiciară prin Ministrul de justiție (deci noi îi ,,inspectăm pe magistrați”), controlăm procurorul șef al Direcției de investigare a infracțiunilor săvârșite de către magistrați pe care o înființăm (deci noi îi ,,anchetăm pe magistrați”), dacă nici nu-i ,,inspectăm” și nici nu-i ,,anchetăm” măcar  le mai luăm din mijloacele cu care ar putea să dovedească săvârșirea unor infracțiuni...! 

Miniștri, parlamentari, oameni politici aparținând PSD-ALDE par a nu avea alt scop decât ,, înstăpânirea pe Justiție”. 

Desigur, folosiți cuvinte mari : drepturi și libertăți fundamentale, ordine de drept, performanța în înfăptuirea justiției, justiție independentă,justiție adevărată, legea să fie lege și să fie respectată de către toți. Cuvinte pe care le-ați golit de conținut, prin repetiție fariseică! 

Desecretizați protocoale, luptați împotriva ,,statului paralel”pentru statul ,,adevărat” și invocați cu mare ardoare Constituția și Legea.

Ce faceți însă în Parlament? Ce faceți în Guvern, atunci când emiteți OUG?

Incălcați Constituția, încălcați Legea! Nenumărate texte normative impuse de către PSD-ALDE au fost declarate neconstituționale. 

Adoptați legi și OUG ca pe niște mofturi! Nenumărate acte normative le-ați modificat chiar înainte de a intra în vigoare sau imediat după ce au intrat în vigoare.

Le prezentați  cetățenilor anumite Legi și OUG ca fiind adevărate modele de bune-practici socio-economice-culturale, ca fiind  foarte aproape de perfecțiune și mai apoi le modificați după  o săptămână sau două! 

PSD-ALDE ar trebui să vă fie jenă de conținutul, de forma pe care o îmbracă și procedura pe care ați urmat-o până în prezent  ca să adoptați modificările la Legile justiției. 

Așa cum nu aveți vreun motiv de bucurie sau mândrie nici pentru majoritatea legilor adoptate în Parlamentul României în ultimul an, de când vă folosiți de infamul temei ,,pentru că putem”!

Declarațiile liderilor PNL în urma ședinței Biroului Executiv din 19 martie 2018

Declarațiile liderilor PNL în urma ședinței Biroului Executiv- 19 martie 2018

Ludovic Orban: Bună ziua. Biroul Executiv al Partidului Naţional Liberal a luat câteva decizii în cadrul reuniunii de astăzi. O parte dintre decizii vi le voi prezenta eu, o parte vi le vor prezenta colegii mei preşedintele Organizaţiei Femeilor Partidului Naţional Liberal, Florica Cherecheş şi vicepreşedintele Partidului şi preşedintele Comisiei de Cultură, domnul Gigel Ştirbu.

Premierul, convocat la Ora Guvernului 

Am hotărât ca Partidul Naţional Liberal să convoace pe premierul Viorica - Vasilica Dăncilă în cadrul procedurii Ora Guvernului la Camera Deputaţilor prin intermediul grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Principalele teme pentru care convocăm pe premierul Dăncilă să dea seamă sunt teme care ţin de derapajele din economie, de scăderea de cumpărare a românilor, datorită guvernării PSD -ALDE, de asemenea, blocajul în ceea ce priveşte marile proiecte de investiţii în infrastructura de transport, în infrastructura de sănătate şi nu în ultimul rând de situaţia dezastruoasă în materie de absorbţie a fondurilor europene.

Moțiune simplă împotriva ministrului Fondurilor Europene 

Tot legat de acest subiect Biroul Executiv al Partidului Naţional Liberal a luat decizia să depună o moţiune împotriva ministrului Rovana Plumb. Moţiunea va fi depusă de grupul parlamentar al PNL din Senat, este o moţiune în care solicităm demiterea ministrului Fondurilor Europene pentru blocarea inacceptabilă a absorbţiei de fonduri europene în condiţiile în care fondurile europene pot fi un motor de dezvoltare a economiei româneşti, fondurile europene pot să stea la baza multor proiecte de infrastructură şi de creştere a calităţii serviciilor către cetăţenii români. Guvernul este incapabil să reusească absorţia acestor bani, riscăm să pierdem sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de euro, din caza incompetenţei si a relei-voinţe a ministrului Fondurilor Europene şi a  guvernului Dăncilă.

O să îi dau cuvântul doamnei Florica Cherecheş să vă prezinte o altă decizie a Biroului Executiv al Partidului Naţional Liberal.

Sesizare la CCR privind Editura Didactică și Pedagogică 

Florica Cherecheş - Bună ziua, în primul rând aş vrea să vă atrag atenţia că pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de astăzi şi mâine la vot final, avem o propunere legislativă prin care Regia Autonomă Editura Didactică şi Pedagogică se transformă în societate pe acţiuni.

Acest lucru denotă faptul că Partidul Social Democrat este un demn urmaş politic al Partidului Comunist Român, pentru că ceea ce doreşte să facă este să elimine competiţia de pe piaţa editorilor de manuale din România şi să îşi atribuie toată producţia de carte scolară din România. Astfel prin această lege se va da posibilitatea ca cea mai neperformantă editură din România, cea care în condiţiile unei economii de piaţă a reuşit să obţină doar patru şi ceva la sută din toată producţia de carte, primeşte acum întreaga producţie de manuale şcolare într-un mod neconstituţional, nedemocratic care sfidează pur şi simplu legile economiei de piaţă.

Vom avea mâine la Comisia de învăţământ şi legea manualului, ceea ce urmează să se întâmple este o întoarcere în trecut, poate unii dintre dumneavoastră vă mai amintiţi faptul că manualele noastre pe vremea comunismului începeau cu poza tovarăşului Nicolae Ceauşescu. În viitor dacă se continuă acest trend, vom avea poza tovarăşului, doar că vom avea un alt nume aici. Din păcate, am exemplare produse de Editura Didactică şi Pedagogică, sunt mult mai proaste, au informaţii care nu sunt atât de bune pentru elevi şi am manuale de la edituri diferite care propun ceva mult mai interesant pentru copiii noştri. Ca atare, noi vom depune mâine o sesizare la Curtea Constituţională. Avem o mulţime de argumente în acest sens şi vom contesta apariţia acestei unice edituri şi faptul că i se dă toată piaţa de carte şcolară din România. Mulţumesc!

Ludovic Orban - Nu e exclus dacă o să reuşească întoarcerea la comunism să aflăm în anul Centenarului că nu Partidul Naţional Liberal este partidul Marii Uniri, s-ar putea ca scribii de casă a PSD care vor să facă un singur manual, să inventeze că PSD-ul este cel care a realizat Marea Unire, Doamne-fereşte! Îl invit pe domnul vicepreşedinte Ştirbu să vă prezinte alte decizii.

Moțiune simplă împotriva ministrului Culturii​

Gigel Ştirbu - Bună ziua, aşa cum ştiţi săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaţilor am anunţat că voi propune Biroului Executiv al Partidului Naţional Liberal depunerea unei moţiuni simlpe la adresa actualuluii ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, domnul George Vladimir Ivaşcu. Astăzi în unanimitate Biroul Executiv al Partidului Naţional Liberal a hotărât depunerea acestei moţiuni simple de către grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor.

Motivaţiile care au stat la baza acestei propuneri sunt nenumărate, daţi-mi voie să vă spun doar câteva dintre ele. Ştiţi bine că anul 2018 este cel mai important an pentru românii de pretutindeni, anul acesta sărbătorim centenarul Marii Uniri, se împlinesc 100 de ani de la momentul în care s-a  săvărşit actul unirii tuturor teritoriilor în care românii sunt majoritari. Ca atare solicităm prin această moţiune simplă ca Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale să vină în faţa Parlamentului şi să spună care este stadiul pregătirii acestor manifestări. După cum ştiţi în ultimele zile în spaţiul public au ieşit la iveală mai multe situaţii, printre care şi faptul că cele 2048 de proiecte care au fost avizate şi propuse spre finanţare de către fostul ministru al Culturii, domnul Lucian Romaşcanu, printr-o decizie unilaterală a actualului ministru au fost radiate.

Ceea ce înseamnă că la sfârşitul primului trimestru al acestui an centenar nu avem niciun fel de proiect finanţat, finanţabil, avizat sau aprobat de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ceea ce ne duce cu gândul, luând în calcul că există şi o lege a achiziţiilor publice, că în acest an vom avea pur şi simplu o batjocură la adresa marii sărbători a tuturor românilor.

Totodată vă readuc la cunoştinţă, cum că există la ora actuală un proiect pentru realizarea statuii Marii Uniri de la Alba Iulia un concurs – licitaţie de proiecte câştigat de sculptorul Buhulei, care în acest moment nu poate să îşi ducă la îndeplinire acest mare, grandios proiect deoarece Ministerul Culturii refuză cu obstinaţie semnarea contractului de pornire a lucrărilor. Totodată vă informez că acest proiect a fost pierdut de către Ministerul Culturii. Iată-ne la sfârşitul primului trimestru din acest important an, iar Ministerul Culturii ne demonstrează ca are la nivelul conducerii acestei instituţii persoane de o incapacitate managerială crasă sau putem spune, oameni care nu gândesc româneşte şi ca atare am luat decizia de a depune această moţiune la adresa aceste instituţii şi a acestei persoane care conduce această instituţie. Vă mulţumesc!

Despre audierea  șefei TVR în Comisia de Cultură 

Jurnalist - Mâine aveţi programată audierea şefei TVR. V-a răspuns?

Gigel Ştirbu - În prerogativele pe care le am ca preşedinte al acestei Comisii cât şi colegii mei din Comisie, câţiva dintre noi am luat decizia de a-i face această invitaţie doamnei director interimar Doina Gradea.

Vă informez pe această  cale căci cu douăzeci de minute mai devreme am primit o adresă din partea domniei sale prin care ne informează, că mâine se află în imposibilitatea faptului de a da curs acestei invitații deoarece este prinsă în altă activitate. Totodată, trebuie să recunosc faptul că domnia sa și-a oferit disponibilitatea de a veni în fața Comisiei la o dată ulterioară. Așa că mâine, de comun acord cu colegii noștri din Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților, vom lua o decizie și cu siguranță o vom invita, nu știu dacă în cursul acestei săptămâni,  sau dacă nu în cursul săptămânii viitoare pentru că, din punctul meu de vedere, reiterez și în fața domniilor voastre, ceea ce s-a întâmplat la Televiziunea Română, trebuie să aibă un răspuns din partea acestei conduceri.

Ludovic Orban – Cred că dacă nu se ia o decizie rapidă, Televiziunea Română, condusă de PSD, o să înceapă să înființeze studiouri sau să trimită echipe de reporteri în toate țările în care sunt fugari din România, căutați de Interpol, așa cum a transmis interviul lui Ghiță, probabil o să ne trezim că înființează vreun studio local în Costa Rica, unde de asemenea sunt persoane sau, de ce nu, în Madagascar unde este un alt cetățean român care este dat în urmarire internațională.

Vrem să prevenim acest lucru, mie mi se pare o obrăznicie din partea directorului interimar al TVR, să refuze o invitație din partea Comisiei de Cultură, după un abuz grosolan care s-a petrecut la televiziunea publică.

Jurnalist -  Domnule Orban, dumneavoastră ce ați fi vrut, ca doamna director să sune moderatorul și să le interzică să dea acel interviu? Interviuri cu fugari sau răufăcători sunt date la televiziuni din toate țările și unele fac și rating.

Ludovic Orban – Este o mare diferență între televiziunile din alte țări, la care faceți referire, care sunt televiziuni private și în televiziunile private decid acționarii privați ce dau pe post. Televiziunea Română este televiziune publică, are obligația să respecte legea și să informeze corect publicul. Are obligația de a avea o politică editorială care să fie conform interesului public și nicidecum de a se transforma într-o anexă a PSD-ului sau a unor televiziuni care decid ei să difuzeze un astfel de interviu.

În paralel cu acest interviu erau lucruri dramatice care se petreceau în România, inundații și alte evenimente extrem de importante pe care Televiziunea Română nu le-a reflectat pentru ca să difuzeze interviul. Iar în privința audienței, vă rog să mă iertați, dar pe studiul audiențelor, audiența totală a acestui interviu, în care cel intervievat nu a spus nimic, a fost jalnică. Eu cred că deasupra rațiunilor de audiență trebuie să stea misiunea pe care trebuie să o aibă  Televiziunea  Publică în societatea românească.

Gigel Știrbu - Mai sunt anumite întrebări la care conducerea Televiziunii Publice ar trebui să răspundă. Spre exemplu, eu aș dori să-i adresez o întrebare doamnei director general interimar, dacă a existat un contract între Televiziunea Publică, plătită, finanțată și bugetată din banii tuturor românilor și acel cotidian privat cu timp de o oră pe canalul 1 al Televiziunii Române. Pe ecranele acestui canal a funcționat, a figurat, sigla acelui cotidian  privat. Vreau să știu dacă a existat un contract de publicitate între Televiziunea Publică și acest cotidian privat.

În ceea ce privește moțiunea simplă la adresa ministrului Culturii, vrem să vă informăm că am făcut invitație tuturor colegilor din opoziție, atât colegilor din USR cât și colegilor din PMP. Aceștia și-au arătat disponibilitatea de a semna alături de Partidul Național Liberal, moțiunea inițiată de noi.

Despre situația filialei PNL Neamț


Jurnalist -  Cum ați rezolvat problema de la Neamț?

Ludovic Orban – Am solicitat să revină asupra deciziei și de asemenea am desemnat o echipă condusă de secretarul general al partidului, să facă o analiză a organizației și să ne prezinte un raport care să stea la baza unei eventuale decizii.

Jurnalist -  Domnul Moroșanu face parte din această comisie de evaluare?

Ludovic Orban – Da, face pentru că este numit secretar regional pe regiunea Moldova, regiunea Nord-Est.

Jurnalist – Care au fost criteriile care au stat la baza acestei numiri?

Ludovic Orban – Domnul Moroșanu mai are și alte poziții. Domnul Moroșanu este prim-vicepreședinte la TNL. Este un om extrem de activ în spațiul politic, un om foarte serios, un om devotat și care reprezintă cu cinste Partidul Național Liberal.

Jurnalist - Cum va face această evaluare?

Ludovic Orban – Va trebui să facă un raport în care să facă o evaluare atât a filialei municipale cât și a filialei județene, a relațiilor care au existat de-a lungul timpului. Este necesar un raport pentru a putea lua o decizie care, într-un fel să restabilească armonia în sânul organizației și să crească performanța PNL Neamț.

Jurnalist  - Inclusiv în sală au fost voci care au spus că ar fi vorba despre o decapitare a președintelui organizației județene, a domnului Mugurel Cozmanciuc, pentru că ar fi fost împotriva dumneavoastră? Când domnul Chitic a propus dizolvarea organizației județene, au fost astfel de voci, că nu trebuie să fie o decapitare .

Ludovic Orban – Nu știu de unde ați auzit de aceste voci. Aceste voci le auziți dumneavoastră, eu nu le-am auzit.

Jurnalist – Au spus că nu trebuie să se facă o astfel de decapitare, domnule Orban.

Ludovic Orban – Dar nu a fost vorba de nici o decapitare, folosiți niște termeni, decapitări. La noi, în Partidul Național Liberal  nu se fac decapitări, nu este chinuit nimeni. Este o decizie normală, firească, nu exclud și varianta ca în raport să se propună dizolvarea biroului județean. Nu am de unde să știu în momentul de față, oricum, ceea ce recunosc că am reproșat este faptul că eu am primit o delegație a biroului județean și a rămas stabilit să mă duc eu, ca președinte al Partidului Național Liberal, să purtăm o discuție în Neamț și m-am trezit cu decizia luată, fără să mi se comunice intenția de a da această decizie. Repet, obiectivul nostru este să-i punem pe toți cap la cap, să rezolvăm toate disputele existente în sânul filialelor, să ajungem la o soluție corectă care să permită Partidului Național Liberal să abordeze  cu șanse câștigarea alegerilor.

Despre decizia CCR ref la Liceul Catolic 

Jurnalist – Curtea Constituțională tocmai v-a dat dreptate  cu înființarea Liceului Catolic din Târgu Mureș.

Ludovic Orban -  După cum bine știți, am fost atacat de președintele UDMR, ba chiar am fost avertizat, că dacă depunem sesizare la Curtea Constituțională nu știu ce o să se întâmple și cum o să fie relațiile dintre PNL și UDMR. I-am spus că noi nu atacăm la Curtea Constituțională din motive de natură etnică ci din motive de natură constituțională și legală. Iată că astăzi, Curtea Constituțională ne dă dreptate, așteptăm să vedem și motivarea și eu cred că am făcut un lucru bun pentru că am făcut această sesizare, pentru că, de fapt, am semnalat elementele de neconstituționalitate din această lege iar Curtea Constituțională ne-a dat dreptate.

Aș aștepta ca domnul Kelemen Hunor să-și ceară scuze, dar mă îndoiesc că o va face. 

Despre protocoalele SRI-DNA 

Jurnalist – Cum vedeți acea propunere de desecretizare a protocoalelor care au stat la bază între relația DNA și SRI?

Ludovic Orban – Am mai fost intrebat despre acest subiect. Vă spun că nu am ce să vă răspund pe tema asta, eu nu știu despre ce protocoale este vorba, dacă există niște protocoale, cine a decis să fie secrete, cine are dreptul să le desecretizeze. Dacă au existat, nu cunosc nici un element care să-mi permită să mă pronunț dacă ele trebuie păstrate secrete sau trebuie desecretizate pentru că nu cunosc despre ce este vorba.

Jurnalist – A apărut o listă în care reprezentanții Comisiei Europene, în 2012, cereau anumite date despre stadiul unor dosare și despre stadiul în care anumite persoane erau judecate sau condamnate. Cum vedeți acel act al Comisiei Europene?

Ludovic Orban - Și asupra acestui act al Comisiei Europene, permiteți-mi să nu mă pronunț pentru că nu l-am citit în detaliu și nu îmi place să vorbesc despre lucruri pe care nu le cunosc.  După ce voi vedea exact actul și mai ales autenticitatea acestui act și mai ales cadrul în care a fost făcut, îmi voi spune punctul de vedere, până atunci nu am ce să comentez asupra acestui subiect.

Jurnalist – Pentru doamna Cherecheș mai am o întrebare – cum ați făcut rost de poza aceea a domnului Dragnea în rol de Ceaușescu?

Florica Cherecheș - Avem specialiști care pot să facă așa ceva foarte rapid și au și făcut-o.

Jurnaliști -  Mulțumim!

Ludovic Orban – Mulțumim!

Înțelegerea a picat. Ungaria va reveni la șantajarea României

Agerpres.

CCR a admis sesizarea PNL și PMP în legătură cu proiectul privind înființarea Liceului Romană-Catolic de la Târgu Mureș

Curtea Constituţională a României a admis luni sesizarea PNL şi PMP referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş.

"S-a admis contestaţia şi s-a declarat neconstituţională legea", a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.

El a arătat că Parlamentul nu poate da legi ''cu caracter individual''.

Întrebat dacă Parlamentul poate înfiinţa şcoli, Dorneanu a răspuns: ''Nu numai că nu poate înfiinţa şcoli, nu poate să dea legi cu caracter individual, care să producă efecte pentru o singură persoană juridică. Aici e vorba de o persoană juridică. Nu s-au reglementat raporturile dintre părinţi, elevi, studenţi. S-a înfiinţat o şcoală".

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen de luni s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano - Catolic II "Rákóczi Ferenc", obiecţie formulată de 50 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi 16 deputaţi aparţinând grupului Partidului Mişcarea Populară.

Înțelegerea între infractorul Liviu Dragnea și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a picat. 

Infractorul Liviu Dragnea are mai multe manevre oculte cu Ungaria. Pentru că este slab și nu are cu ce gândi, infractorul Liviu Dragnea și consilierii lui au acceptat șantajul internațional practicat de Viktor Orban și guvernul de la Budapesta și a plecat capul. Sluga tot slugă rămâne!

Da, Budapesta a șantajat Bucureștiul. Ca membră a OECD, Ungaria s-a opus în acest organism internațional al statelor dezvoltate ca România să fie primită. Deși România îndeplinește multe dintre criteriile de aderare și poate fi primită în organismele OECD pentru care este pregătită. Avantajul apartenenței la OECD este creșterea încrederii investitorilor internaționali în economia românească și, drept urmare, creșterea volumului de investiții străine. Toate statele care au intrat în OECD au avut un plus al investițiilor străine după momentul intrării, mult superior situației celor care nu sunt membri! 

Acceptarea înființării liceului teologic, chiar prin încălcarea prevederilor Constituției, a fost una din condițiile impuse de Ungaria României pentru a-și retrage votul negativ la OECD!

Trebuie să ne așteptăm la continuarea opunerii Ungariei! Trebuie precizat că OECD s-a sesizat asupra comportamentului Ungariei, modul în care Ungaria dar și alte state profită de poziția favorabilă pentru a șantaja alte state care vor să intre în comunitatea OECD va fi dezbătut iar procedura de acceptare a altor state va fi modificată.

Trebuie să ne așteptăm la șantajul Ungariei cu privire la accederea în Spațiul Schengen! Lipsa de scrupule a maghiarilor când este vorba să șantajeze nu trebuie tratată cu superficialitate! De asemenea, trebuie tratată cu seriozitate și amenințarea voalată a Ungariei că „ar putea fi mai exigenți” la traversarea Ungariei de către transportatorii români! Chiar dacă este vorba despre un comportament la limită legat de prevederile Tratatului Uniunii Europene, motive se vor găsi pentru a întârzia dacă nu pot bloca transportatorii români la frontiera cu România sau pe teritoriul Ungariei!

Este bine să se rețină care partide sau opus: PNL cu 50 de deputați semnatari și PMP cu 16 deputați. Este bine să se rețină că USR, cel atât de „revoluționar”, a acceptat să sprijine o lege anti-constituțională pentru a se pune bine cu UDMR! 

Desecretizări, autonomie, una-alta, jurnaliștii întreabă iar Ludovic Orban răspunde

Declarații de presă susținute de președintele PNL, Ludovic Orban - 18 martie 2018

Jurnalist - În aceste zile am văzut discuții despre respectarea protocoalelor. Ministrul Justiției și premierul României cerând această desecretizare a protocoalelor. Este cazul să se desecretizeze acele protocoale semnate?

Ludovic Orban - Îmi este foarte greu să vă răspund la o întrebare atâta timp cât eu nu știu despre ce protocoale este vorba. Am auzit discuțiile și dezbaterile publice dar chiar nu știu exact despre ce este vorba. Aici există legi în vigoare care stabilesc foarte clar, în cazul în care există astfel de protocoale, cine trebuie să le desecretizeze, dacă pot fi desecretizate.

Jurnalist  - Am văzut două tipuri de solicitări, premierul către SRI, ministrul Justiției către Parchete…

Ludovic Orban - Oricum, văd că până una alta, se desecretizează situația nepotrivită care există între liderii PSD și anumiți conducători ai diferitelor instituții din zona siguranței naționale. Am văzut cum se dau în gât reciproc, Dragnea pe Ponta , Ponta pe Dragnea. S-au făcut referiri despre Gabi Oprea, am văzut că existau relații total nepotrivite despre care cetățenii români habar nu aveau, între Băsescu, Udrea, Dragnea, Ponta. Eu mă bucur că apar astfel de dezvăluiri pentru că toți “teoreticieni” ai așa-zisului stat paralel, de fapt, arată că dacă a existat un stat paralel, acesta este creat, de fapt, de PSD. 

În  ceea ce ne privește pe noi, vă spunem limpede, suntem străini de orice fel de astfel de relații nepotrivite, neprincipiale care arată, cum spunea Ponta de exemplu, că în momentul în care a fost înștiințat Dragnea că se intenționează să i se deschidă un dosar  pe Referendum s-a dus la domnul Maior și la domnul Coldea.

Păi ce treabă are domnul Maior și domnul Coldea în viziunea domnului Ponta și a domnului Dragnea cu Parchetele?  Din câte știu eu nu există absolut nici un fel de legătură, fiecare este pe zona lui de activitate care nu trebuie să interfereze.

V-aș mai spune un lucru legat de colegul meu, președintele Comisiei de Administrație, Florin Roman, a tras un semnal de alarmă pe care îl trag și eu. 

Se pregătește, pe ascuns, la nivel guvernamental, cu complicitatea celor mai importanți primari PSD, Robert Negoiță, mâna dreaptă a doamnei Firea, evident că și doamna Firea este la curent cu acest lucru, se pregătește majorarea dramatică a taxelor și impozitelor locale prin modificarea legislației în domeniul taxelor și impozitelor locale și a finanțelor publice. Este vorba de majorări de  trei până la șase ori a actualelor impozite locale, atât pentru clădirile rezidențiale cât și pentru nerezidențiali. 

Este o amenințare care este la adresa fiecărui cetățean, fiecărei firme din  România iar lucrurile sunt simple, guvernul, după ce a jefuit literalmente localitățile furându-le peste un milliard de euro din banii care trebuia să fie folosiți pentru îmbunătățirea vieții locuitorilor  acestor localități, înceracă să pună tot în spinarea acestor locuitori ai localităților umplerea găurii care a fost făcută prin  jaful practicat de guvernul PSD-ALDE. 

Vom fi categoric împotrivă, am tras un semnal de alarmă din timp și atragem atenția guvernului, să nu vină cu o astfel de aberație fiscală care să completeze, de fapt, tot peisajul catastrofal din domeniul fiscal adus de guvernarea PSD-ALDE.

Jurnalist  - Cum s-a ajuns la situația în care, toți semnatarii acelei propuneri legislative care viza alocarea de pensii speciale pentru aleșii locali și-au retras semnăturile?

Ludovic Orban - Au respectat decizia Biroului Permanent al Partidului Național Liberal.  Deoarece este o dezbatere a unui proiect de lege în curs de adoptare,  Partidul Național Liberal a decis clar ceea ce a mai decis de-a lungul timpului, că noi susținem principiul contributivității, că noi susținem Pilonul II de pensii administrat privat și că suntem împotriva pensiilor speciale, acceptând doar pensile de serviciu pentru militari și cele pentru magistrați care, de altfel, au fost decise ca urmare a deciziei Curții Constituționale. În rest, nu susținem alte forme de pensii speciale și vom susține și chiar  vom iniția proiectul de lege pentru desființarea acestor pensii speciale.

Cred că a semnat proiectul înainte de decizia Biroului Executiv al Partidului Național Liberal care a fost luată acum două săptămâni.

Jurnalist - Ce se întâmplă în cazul în care parlamentarii și-au retras semnăturile și totuși votează proiectul.

Ludovic Orban -  Nu pot să-mi imaginez o astfel de situație în care parlamentarii Partidului Național Liberal să voteze altfel decât cum a hotărât conducerea statutară a partidului.  Iar până acum am mai avut situații, amintiți-vă de proiectul de lege inițiat de un senator, care nu mai ducea la suspendarea unui funcționar care este trimis în judecată, în care și-au retras semnăturile și în cele din urmă Grupul Parlamentar PNL a votat împotriva acestui proiect de lege. Am avut inițiativa stupidă cu plafonarea dobânzilor în care singurul care a mai votat în Senat a fost inițiatorul, în rest nici un alt senator nu a votat în favoarea acestui proiect de lege.

Grupurile parlamentare fac parte din Partidul Național Liberal, conform statutului aplică deciziile, strategiile și politicile publice hotărâte de organismele statutare de conducere.

Jurnalist - Ce se întâmplă cu cei care nu respectă deciziile?

Ludovic Orban - Nu cred că se va ajunge într-o astfel de situație dar se știe, că deja au fost luate decizii, cine votează contra deciziilor Partidului  Național Liberal, conform statutului, se situează în afara partidului.

Despre o sesizare a Comisiei de Control  

Nu mai este nevoie de nici o sesizare, în mod normal, la ce apare în mass-media în ultimele două săptămâni, nu mai este nevoie de nici o sesizare pentru că se dau în gât reciproc și românii, și mă bucur că se întâmplă lucrul acesta, românii pot să afle cu adevărat câtă mizerie a existat și există în partidul de guvernământ.

Jurnalist - Cine verifică dacă sunt reale acele acuzații?

Ludovic Orban -  O să se verifice între ei, sunt instituții ale statului care trebuie să se ocupe de această chestiune.  Să îi trimitem la Manda?  Sau să înființăm Comisie de anchetă cum se înființează comisii de anchetă ca să lanseze petarde în spațiul public și să distragă atenția de la gravele probleme care există în economie  și în societate?

Despre iniţiativa legislativă prin care se doreşte ca raderele să se instaleze exclusiv pe autovehiculele care prezintă înscrisuri şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere

Ludovic Orban – nu am luat o decizie oficială în partid legat de acest subiect, practic am lăsat o libertate de exprimare din partea parlamentarilor PNL asupra acestui subiect. Pe de altă parte, personal, cred că poliția de circulație, în materie de sancționare a contravențiilor de pe drumurile publice trebuie să aibă, mai degrabă, o politică preventivă decât o politică de sancționare.

Cred că vremea pândei a trecut, eu cred că toate acțiunile trebuie să fie clare, transparente și știți prea bine, atunci când mergi pe drumurile din Europa ești avertizat acolo unde există un radar. Nu cred că trebuie să existe o decizie politică legată de acest subiect.

Jurnalist - Spuneați că intenționați să inițiați un proiect de lege ca să se elimine pensile speciale?

Ludovic Orban – Există un proiect de lege în dezbatere pentru eliminarea pensiilor speciale, mi se pare că este în dezbatere la Senat . Acest proiect de lege are aviz negativ de la Consiliul Legislativ și trebuie îmbunătățit textul.  Îl vom susține în Senat la votul în Plen dar în Camera Deputaților deja am solicitat Comisiei de Muncă a Partidului Național Liberal să vină cu o îmbunatățire a textului.

Este nevoie de un proiect de lege care să clarifice foarte multele situații care există. Este nevoie de un proiect de lege extrem de serios care să stabilească clar care sunt legile care sunt afectate, ce articole se abrogă, cum se rezolvă situația în urma desființării pensiilor speciale. Trebuie imbunătățit textul, nu este suficient numai să faci proiecte de legi cu scop electoral, ca să transmiți un mesaj politic. În procesul de elaborare a legilor trebuie să ți cont de tehnica legislativă, de Constituție, de toate prevederile legale, inclusive de prevederile legale care pot exista la nivel european, reglementări pe care suntem obligați să le respectăm.

O să încercăm să imbunătățim acest proiect, dacă tot există, dacă este posibil.

Pensiile speciale au fost inventate de PSD și au fost susținute de majoritatea PSD-ALDE. O mare parte a PNL a fost împotriva pensiilor speciale și a susținut principiul contributivității. Si acum, poziția noastră este clară, pensile de serviciu pentru militari și pentru magistrați, acestea sunt singurele pensii pe care le acceptăm. În țările NATO, toți militarii beneficiază de astfel de pensii de serviciu pentru că militarii, de fapt, rămân sub drapel și pot fi oricând mobilizabili, toată viața lor.

Jurnalist – De mâine intră in dezbatere proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, ați luat o decizie politică la nivelul partidului?

Ludovic Orban – Am avut nenumărate poziții pe această temă. România este una dintre țările care are cele mai generoase prevederi privind respectarea dreptului minorităților. Noi susținem drepturile individuale ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, susținem autonomia locală ca și principiu în organizarea statului Român, lucru consființit și de Constituție.

Suntem categoric împotriva oricărei alte forme de autonomie care nu are legătură cu autonomia locală, ca atare, suntem categoric împotriva unui astfel de proiect de lege și chiar mi se pare, în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, mi se pare un proiect de lege total neinspirat care nu va avea darul să creeze mai multă înțelegere și mai multă armonie.

 Vă Mulțumesc !