Can-can-ul cu divulgarea/dezvăluirea este o prostie. Mare. Jurnalistică.

M-a surprins „gălăgia” jurnalistică pe o inițiativă de modificare a art. 277 Cod Penal (cel nou) alin. (3) privind dezvăluirea unor date dintr-o cauză penală. La B1Tv a fost mare tam-tam. Probabil că și alți jurnaliști cu creere la jumătate de normă au făcut și ei scandal.

De aceea am zis să văd care este, de fapt, problema.

Noul Cod penal instituie la art. 277 pedepse pentru dezvăluirile în cauzele penale:

„Art. 277
(1) - Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) - Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) - Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(4) - Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală”.

Senatorul Șerban Nicolae de la PSD a venit cu un amendament de modificare a alin. (3) din articolul 277 care sună așa:

„Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Dacă ne uităm cu atenție, observăm imediat că în textul art. 277 autorii sunt persoane care au o anume calitate: magistrații, funcționarii publici care lucrează cu documentele dosarului (fie funcționarii procuraturii, cei ai instanțelor dar și cei ai altor instituții publice care trimit, la cererea procurorului, datele care au legătură cu o cauză penală), martorii, experții și interpreții.

Să mergem la DEX, pentru a judeca bine, având în vedere noțiunea incriminată furibund de jurnaliștii țării, unii cu filologia la bază sau buni cunoscători ai limbii pe care o vorbesc.

DEZVĂLUÍ, dezvắlui, vb. IV. 1. Tranz. A face cunoscut; a arăta, a releva. ♦ A destăinui, a divulga. 2. Refl. A ieși în evidență, a se arăta; a se desfășura. [Prez. ind. și: dezvăluiesc] – Pref. dez- + [în]vălui (după fr. dévoiler).

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A dezvălui o taină; a da în vileag ceva ascuns. ♦ Spec. A transmite secrete de stat, economice, profesionale unei persoane neîndreptățite să le cunoască, constituind o infracțiune. – Din fr. divulguer, lat. divulgare.

DESTĂINUÍ, destắinui, vb. IV. 1. Tranz. A spune cuiva, a da la iveală o taină, un gând ascuns; a mărturisi, a divulga. 2. Refl. A-și da pe față gândurile sau sentimentele. ♦ Fig. A se da pe față, a ieși la iveală; a se trăda. [Prez. ind. și: destăinuiesc] – Pref. des- + tăinui.

RELEVÁ, relév, vb. I. Tranz. A pune în lumină, a scoate în relief; a evidenția, a remarca, a sublinia. – Din fr. relever.

Sensul din art. 277 ca și cel al amendamentului propus de senatorul PSD este acela de a pune la dispoziția altor persoane date care sunt protejate de lege prin confidențialitate. De aceea, autorii pot fi doar persoane care au o anume calitate în procesul penal.

Reproducerea dezvăluirii săvârșite de persoanele calificate potrivit legii de către jurnaliști (de exemplu), relatarea unor acțiuni și punerea sub semnul întrebării a unor acte procedurale ale procurorilor sau judecătorilor, inclusiv soluția dată de judecători nu poate fi considerată dezvăluire. Am intra în domeniul absudului. Dezvăluirea dezvăluirii ! Ca la balamuc.

Pe de altă parte, Noul Cod de procedură penală are prevederi clare privind confidențialitatea unor proceduri și informații care sunt luate sau apar pe timpul urmăririi penale și a judecății. Art. 277 din Noul Cod penal nu cuprinde ca autori toate persoanele care au obligații de a păstra confidențialitatea prevăzute în diferitele reglementări ale Codului de procedură penală ! Mă gândesc că senatorul Șerban Nicolae s-a gândit la acest lucru când a propus amendamentul. Chiar și agravanta pentru magistrați are cumva rostul ei.

Mai bine să pun câteva prevederi ale Codului de procedură pentru a arăta despre ce este vorba.

„Art. 89
(2) - Persoana reținută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-se confidențialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază și securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obținute cu încălcarea prezentului alineat se exclud”.

„Art. 94
(5) - În cursul urmăririi penale, avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului”.

„Art. 126
(3) - În cazul aplicării măsurilor de protecție prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), declarația martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, în condiții de confidențialitate”.

„Art. 142
(6) - Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidențialității. Din oficiu sau la solicitarea părților, judecătorul ori completul învestit poate solicita datele sigilate dacă există noi probe din care rezultă că totuși o parte dintre acestea privesc fapta ce formează obiectul cercetării. După un an de la soluționarea definitivă a cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmește un proces-verbal în acest sens”.

„Art. 352
(4) - Instanța poate de asemenea să declare ședință nepublică la cererea unui martor, dacă prin audierea sa în ședință publică s-ar aduce atingere siguranței ori demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidențialitatea unor informații.

(8) - Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului”.

Și mai sunt.

Ei bine, art. 277 Cod penal nu le acoperă pe toate. Dacă sunt prevederi în alte legi care protejează anumite informații, mare parte însă din obligațiile de confidențialitate prevăzute în Noul Cod de procedură penală nu au sancțiuni legale.

De aceea înclin să cred că senatorul Șerban Nicolae s-a referit la această situație atunci când a propus amendamentul.

Consider acest tam-tam fără rost. O bălăcăreală jurnalistică. Dezvăluirea nu poate fi făcută de un jurnalist pentru că urmărirea penală nu se desfășoară în prezența presei, procesul însă este public dacă judecătorul nu hotărăște altceva pentru protejarea unor martori sau a unor informații cu caracter de confidențialitate. Este evident că dezvăluirea din procesul penal nu poate avea ca autori jurnaliștii.

Există, totuși, posibilitatea ca persoane care au solide cunoștințe de drept procesual penal (chiar jurnaliști) să intuiască acțiunile procurorului de caz. Ei bine, comentarea posibilităților procurorului de instrumentare a dosarului nu este dezvăluire. Presupunerea că ar avea sau are anumite documente sau va lua anumite măsuri procesuale în termenele prevăzute de legea procedural penal nu constituie dezvăluiri. Doar procurorul, ofițerul de poliție judiciară care lucrează cu acesta, funcționarii care lucrează cu procurorul sau cu dosarul întocmit pot face dezvăluiri.

Eu cred că art. 277 din Noul Cod penal ar cam trebui refăcut. Am pus doar câteva exemple, mai sus, de acte și fapte care nu sunt luate în considerare de cei care au lucrat Noul Cod penal.

Guvernul s-a făcut de râs. Întâi apare că au avizat favorabil amendamentul senatorului Șerban Nicolae ca mai apoi, în urma scandalului să dea comunicat că a fost o eroare, ei neavizând favorabil amendamentul.

În primul rând, îmi pun întrebarea: câți dintre membrii guvernului știu despre ce este vorba ?

Ministerul Justiției va trebui să revadă acest articol din Codul penal pentru că amendamentul este un semnal de alarmă.

Faptul că în presă ajung informații în urma dezvăluirilor făcute de persoanele calificate în procesul penal prevăzute de lege constituie o sancțiune publică pentru proasta reglementare.