Dimineață, cafea, țigară, lectură pe fb, pe bloguri, presă. Așa mă simt eu bine.
De pe fb am ajuns la un jurnalist, Cristi Dorombach. Blogger. La „piticu.ro” (aici). Titlul este incitant : Jurnalismul e mort si ingropat, de ce va mai stresati?
Întâlnirea jurnaliștilor despre care se povestește pe blog este interesantă. Ce sunt ei, cine sunt ei, ce vor ei, ce pot ei ... ? Talmeș-balmeș. Pentru mine, cel puțin.
Foarte mulți oameni scriu bine, foarte bine și excepțional fără a fi jurnaliști. Mă refer la scrisul destinat comunicării cu alți oameni, oameni care vor să citească știri și informații pe rețelele de socializare, pe bloguri, scrisul destinat comunicării unor stări și situații care la care respectivii „scriitori” sunt părți, subiecte, spectatori etc. De multe ori aleg informația care îmi este oferită de acești „scriitori” în dauna informației oferită de jurnaliști.
Eram, cu ani în urmă, un cititor fidel al unor ziare. Un timp citeam „Adevărul”, apoi „Evenimentul Zilei”, apoi „Cotidianul”, „România Liberă”, „Jurnalul Național”, „Cațavencu”, „22” etc. Pe măsură ce titlurile au luat-o razna, devenind „senzaționale” în timp ce conținutul articolelor era de rahat, pur și simplu de rahat, am renunțat la ziare. Cumpărarea unui ziar era, pur și simplu, o pierdere de bani. Am alăturat presa scrisă jocului la Loto. Dai cu banul și pierzi mereu.
Eu aleg să consider jurnalismul o afacere privată. Consider jurnalistul ca fiind un producător de informație oferită/vândută publicului prin intermediul unei publicații (ziar, revistă), a unui post de radio, a unui post Tv sau a unui alt mijloc de comunicare. Jurnalismul este o profesie liberală, la fel ca avocatura. Jurnalistul, la fel ca avocatul, trebuie să inspire încredere „consumatorului” serviciilor lui. Nu consider că jurnalismul este un serviciu public, îl accept ca fiind un serviciu de interes public. De aceea, ideea ca jurnaliștii să aibă o formă „de protecție” a profesiei și a serviciului din partea statului mi se pare caraghioasă. Ce naiba, ne întoarcem la jurnalismul de stat ?
Nu sunt de acord cu jurnalismul de stat. Jurnalismul de stat este un jurnalism manipulator. Este jurnalismul puterii de stat, este un jurnalism care, prin diferite metode, induce ideea că statul face bine ce face. Nu sunt de acord cu existența posturilor Tv de stat. Consider că TVR ar trebui privatizat. Nu sunt de acord cu agenția de presă de stat. Agerpres ar trebui privatizat. Banii luați prin taxe și impozite care ajung la „presa de stat” sunt bani furați. Presa trebuie scoasă din sistemul puterii de stat. Instituțiile statului au la dispoziție comunicatele de presă. Este total aiurea ca statul să dea comunicate și tot el, prin mijloacele de presă proprii, să le explice, pentru înțelesul nostru, al tuturor.
Citind articolul de pe blogul de mai sus trag concluzia că unii jurnaliști își doresc un „serviciu la stat”. Chiar pot zice că și-ar dori ca statul să declare organul media în care lucrează ca fiind de importanță publică. Dacă se poate, organul media să fie beneficiarul unor subvenții publice pentru a funcționa. Dacă este așa, atunci de ce mai avem presă ? Sau o așa-zisă presă ?
Interesant articolul de pe blog. Jurnalismul este mort și îngropat pentru că nu a avut calitate. Sunt câteva condee care merită a fi urmărite. Restul ... mizerie. Vorba aia, cu o floare nu se face primăvară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu