Refugiați, migranți economici, migrația forței de muncă, lucrătorii europeni

Un comunicat al MAE și explicațiile date de ministrul Teodor Meleșcanu au născut vii discuții și a permis ieșirea în evidență a unor persoane paralele cu educația. Paralele-paralele, pentru că au pus „la grămadă” categorii de persoane, drepturi și obligații, jurisdicții și soluții. Însoțite, evident, de un potop de blesteme și înjurături. Acesta este nivelul de educație în România, din nefericire. Nivel menținut scăzut de o presă populată de persoane la fel de needucate ca majoritatea celor care o consumă.

Refugiații sunt o categorie specială de persoane care au nevoie de o formă de protecție internațională. Aceasta există, este CONVENŢIA privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România este parte și care este publicată în MOf al României nr. 148/17 iul 1991. Este pe site-ul Camerei Deputaților (aici).

În DEX, avem următoarea definiție:

REFUGIÁT, -Ă, refugiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. ◊ Refugiat politic = persoană care cere azil politic. [Pr.: -gi-at] – V. refugia. Cf. fr. réfugié.

Un articol lămuritor este aici. Pentru aplicarea Convenției (de mai sus), legislația română are prevederi clare. România acordă statutul de refugiat după ce sunt îndeplinite toate procedurile prevăzute în Convenția din 1951 și în legislația internă. Nu este suficient ca o persoană să se declare refugiat !

Un refugiat nu este un migrant economic !

Comunicatul MAE se referă strict la persoanele care în Italia și Grecia au fost atent verificate și care au primit statutul de refugiat.

„Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România. Mai avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiați” - Meleșcanu

Statutul de refugiat încetează atunci când încetează condițiile care au generat acest statut în țara de care aparține persoana refugiată. Spre știința celor mai curioși, în România se găsesc cu statut de refugiat persoane din Ucraina (singure sau familii întregi), din regiunile cotropite de Federația Rusă. regiuni aflate încă sub ocupația trupelor ruse.

Decizia nu este a lui Meleșcanu, că așa vrea el să iasă în evidență. Este o decizie politică luată la nivel înalt în concordanță cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Și da, România nu este de acord cu regimul de cote, a votat împotriva lui dar nu se comportă ca Ungaria sau alte state din grupul de la Vișegrad. Regimul de refugiat are o finalitate prin întoarcerea refugiaților (în acest caz de război !) în țara de care aparțin după ce aceasta își revine și își alege o conducere stabilă. Din informațiile care sunt puse la dispoziție de presa serioasă, în Siria și Irak au început să se întoarcă cetățenii acelor țări care s-au refugiat în statele vecine sau chiar mai departe, aproape imediat ce localitățile din care au plecat au fost eliberate de sub ocupația ISIS.

Migranții economici nu sunt refugiați !

În multe state europene și nu numai, migranții economici sunt catalogați ca „profitori”. Nu sunt agreați iar un regim de viză pentru ei este aproape imposibil de obținut. Regimul lor este reglementat de prevederile legii privind regimul străinilor. Cetățenii europenei - cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene -, nu sunt considerați străini !

Migranții economici - cum sunt majoritatea dintre cei care au invadat Europa profitând de mișcarea refugiaților -, sunt returnați statului de care aparțin sau sunt trimiși în statul european prin care au intrat în spațiul Uniunii Europene. Acel stat va proceda la returnarea lor către statul de care aparțin - toate statele europene desfășoară această procedură în aceste zile cu mai mare intensitate decât în trecut, inclusiv România. Pentru ei sunt în vigoare „acordurile de readmisie”, bazate pe Convențiile de la Dublin. România are acorduri de readmisie inclusiv cu Turcia, nu doar cu toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe lângă acordurile de readmisie, România are tratate cu statele vecine privind regimul juridic al frontierei de stat unde sunt stabilite regulile de înapoiere a celor care au intrat ilegal pe teritoriul celuilalt stat.

România are migranți economici ! Sunt românii care și-au găsit sau încearcă să își găsească un loc de muncă în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene !

Migrația forței de muncă în spațiul Uniunii Europene nu poate fi comparată (este inadmisibil din punctul de vedere a legislației europene de bază) cu migrația economică.

În Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Titlul IV - Libera circulație a persoanelor, a serviciilor  și a capitalurilor -, la Cap. I - Lucrătorii -, se prevede:

Articolul 45
(ex-articolul 39 TCE)
(1) Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii.
30.3.2010 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/65 RO
Versiune Consolidată A Tratatului Privind Funcționarea Uniunii Europene 65
(2) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
(3) Sub rezerva restricțiilor justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică, libera circulație a lucrătorilor implică dreptul:
(a) de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
(b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
(c) de ședere într-un stat membru pentru a desfășura o activitate salarizată în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
(d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în muncă în acest stat, în condițiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie.
(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică încadrării în administrația publică

Atrag atenția că cetățenilor europeni care se deplasează în statele membre ale Uniunii Europene nu li se aplică sintagma „migranți pentru muncă” ci sintagma „lucrătorii” ! Este un regim apropiat drepturilor persoanelor care se deplasează în interiorul unui stat pentru a lucra sau a se stabili într-o altă zonă a țării. Cei care fac apologia „migrației forței de muncă” din România în alte state europene nu fac doar o gravă eroare ci neagă dreptul cetățenilor europeni din România de a se angaja în condiții mai favorabile în altă țară europeană. O porcărie naționalistă dominată de lipsa de educație a celor care pornesc și poartă astfel de discuții.

Un alt titlu edificator pentru clarificarea situației în spațiul Uniunii Europene este Titlul IX, „Ocuparea forței de muncă”, în care se prevede că fiecare stat va participa la strategia europeană de ocupare a forței de muncă în întreg spațiul european, fără a fi limitat de frontierele naționale. Consecința imediată este că fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să fie atractivă pentru forța de muncă proprie dar și pentru forța de muncă disponibilă din alte state europene. De fapt, acest fenomen se întâmplă. Sunt români care merg la muncă în Bulgaria sau Ungaria dar sunt și bulgari și maghiari care vin la muncă în România. Ca să vorbesc numai de statele membre ale UE cu care avem frontieră comună.

Acest articol are rolul de a aduce clarificări. În special pentru cei care nu au avut suficient timp să citească materialele necesare pentru a ajunge la noțiunile corecte. Cât privește inițiativa României de a sprijini Grecia și Italia, copleșite de imigranți, eu sunt de acord cu ea. Avem o capacitate de găzduire a refugiaților și sprijinul nostru pentru aceste țări trebuie dat. O stare de criză din cauza imigranților în aceste țări europene ne afectează în mod direct. Mai bine participăm la evitarea crize decât să o admirăm de pe margine.