Pe pagina sa de pe Facebook, liberala Dorina Rusu, membră a CNA (la propunerea PNL), pune o postare în replică la ideile PSD-istei Doina Pană privind obligarea televiziunilor de a da „știri pozitive”. Bine, obligarea asta ar fi urmată și de „pomeni politice” dar și alte „minunății”.
Citiți ! Este un punct de vedere ce vine de la un jurnalist de profesie dublat de un funcționar al statului cu atribuții de protecție a informației oferită de audio-vizual.
Nu pot să nu scot în evidență o concluzie a Dorinei Rusu: „știrile pozitive” nu schimbă realitatea pe care o tratează. Doina Pană de la PSD propune nici mai mult și nici mai puțin ca presa să dea „știri false” ! Doina Pană promovează, din funcția de demnitate publică pe care o ocupă minciuna ! Iar acolo unde este minciună, exisă răul. Inevitabil.
Ministrul PSD Doina Pană confirmă ce constată lumea: puterea PSD-ALDE și aliații lor și-au luat libertăți dar nu își asumă și responsabilitățile corelative. Iar asta înseamnă că ei au ales să guverneze pe baza constrângerilor. Propunerile Doinei Pană sunt deja constrângeri pentru media. Nu lucrați cum vrem noi, vă dăm în cap („legea” celui mai tare, adică „fărădelege”).
Dorina Rusu
„Când plănuiește o lege care să oblige televiziunile să dea știri pozitive, doamna ministru Doina Pană nu înțelege că, oricâte știri pozitive s-ar da la televizor, realitatea din România va fi aceeași. Copiii noștri nu pleacă din țară pentru că televiziunile dau prea multe știri negative, ci pentru că știrile negative sunt reale.
Doamna ministru se înșeală dacă într-adevăr crede că în Canada, unde a stat dânsa cinci săptămâni, oamenii nu sunt nervoși pentru că la televizor nu există știri negative. De fapt, ei sunt calmi pentru că trăiesc într-o societate așezată, în care economia funcționează, în care munca le este răsplătită, în care corupția la nivel înalt e o excepție și nu o regulă, în care sunt respectați, în care există autostrăzi, în care nu trăiesc sub amenințarea că la bătrânețe vor muri de foame, pentru că statul nu va fi capabil să le plătească pensiile, dar nici nu lasă să funcționeze sistemul privat de pensii, în care legile nu se schimbă de pe o zi pe alta după bunul plac și după interesul celor care sunt la putere, în care există toleranță.
Poate nici în România oamenii nu ar fi așa de nervoși dacă nu ar exista atâta material pentru știri negative.
Ca membru al guvernului, doamna Doina Pană ar trebui să știe că soluția nu este să schimbe, prin lege, felul în care televiziunile își fac știrile, ci să facă să funcționeze domeniile care furnizează știri negative. De exemplu, să găsească o soluție viabilă pentru ca pădurile să nu mai fie tăiate fără nicio măsură și niciun control.
Este jignitoare, pentru femeile din presă, complicitatea pe care doamna ministru vrea să creeze prin formulări de tipul: “Eu asta aș vrea să fie o propunere a noastră, pentru femeile din presă. Pentru că femeia este mai responsabilă, are copii, îi pasă în ce țară vor trăi copiii ei. Să pornim împreună un val care să genereze necesitatea unei legi de asanare morală a societății românești. Noi, femeile, putem porni un val, prin care să convingem, prin emisiuni, prin lideri de opinie, pot fi cântăreți, rockeri, să fie valul de așa natură încât să necesite această lege”. Nu știu cu ce ziariste stă de vorbă doamna ministru, dar mă mir că nu i-au spus că o asemenea abordare este inacceptabilă într-o societate liberă.
Ideea de a fixa, prin lege, o cotă de știti pozitive, e odioasă. Este revoltătoare și ideea de a compensa material, prin reducere de TVA sau alte reduceri, ratingul pe care televizunile l-ar putea pierde dacă ar da știri pozitive (mai ales pentru cei care depășesc cota, zice dânsa, ca și cum ar vorbi despre cota de porumb de la CAP). Un fel de mită instituționalizată, mai pe scurt.
Sunt convinsă câ ideea doamnei ministru nu are nicio șansă să fie pusă în practică, așa cum nu a avut, la vremea ei, nici legea Funar-Ghișe. Sper că, de data asta, nu va deveni nici măcar proiect de schimbare a legii audiovizualului. Mai ales că CCR s-a pronunțat foarte clar cu privire la lipsa de constituționalitate a acestei legi aberante. Dar e îngrijorător că există un ministru care vede lucrurile în acest fel.
Prin legi de felul acesta, care să cosmetizeze o realitate tristă, nu vom putea să-i ținem în țară pe copiii care vor să plece. Cred că ei sunt suficient de lucizi încât să vadă ce e în jurul lor și să facă ce au de făcut pentru a schimba lucrurile. Sau, în cel mai rău caz, să plece”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu