„PSD caută cu lumânarea conflictul constituțional cu Ministerul Public prin Comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile prezidențiale din 2009.
De fapt, PSD caută orice fel de conflict cu Ministerul Public și cu Justiția în general, singura constantă a majorității parlamentare în 2017. Dacă acești oameni ar fi dedicat la fel de multă energie economiei și bugetului, cât au alocat luptei împotriva Justiției, rezultatele de acum ale Guvernării ar fi arătat ceva mai bine.
De marți avem o nouă născoceală: solicităriile trimise de Biroul Permanent al Senatului către Comisia juridică și cea pentru constituționalitate, de a se pronunța despre posibilitatea sesizării CCR cu privire la un eventual conflict juridic constituțional între Ministerul Public și Parlament, după ce Parchetul a refuzat să transmită dosarul clasat care viza scrutinul prezidențial.
În realitate lucrurile stau cam așa: în 7 august, cu o zi înainte de sesiunea extraordinară fantomă (poate că PSD nu băgase de seamă!?), CSM, sesizat cu exact aceeași problemă de Ministerul Public, tocmai apreciase că nu se impune sesizarea CCR pentru că nu s-au invocat încălcări ale unor competențe de ordin constituțional, nu s-a creat un blocaj instituțional etc. Deci, CSM spune că sistemul de justiție nu se consideră în conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul.
PSD vrea ca cele două comisii să-i dea mână liberă pentru ca Parlamentul să spună în fața CCR că se consideră în conflict juridic de natură constituțională cu sistemul de justiție.
Oare ce urmărește PSD prin astfel de manevre? Adevărul? Binele justiției? Sau vrea doar să creeze un mecanism care să țină ”la cald” niște subiecte folosite pentru a alimenta spectacolul politic?
Din păcate, acesta este doar unul dintre multele subiecte-fantomă care bântuie Comisia de anchetă care într-o zi vrea să modifice regulamentele, în altă zi vrea să sesizeze CCR sau cere puteri mai mari (poate chiar să facă percheziții ... am văzut că PSD invocă modelul francez și am să spun la vremea potrivită diferența între situația comisiilor de anchetă din România și cele din Franța - NB: în Franța ancheta parlamentară nu se poate suprapune cu ancheta Justiției).
Poate într-o zi își face timp Comisia și chiar începe ancheta la propriu...”
La Agerpres se dă știrea: Senat: Comisiile de constituționalitate și juridică - termen până pe 28 august pentru un punct de vedere la scrisoarea Comisiei de anchetă a prezidențialelor
„Președintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, Oana Florea, declara în urmă cu aproximativ două săptămâni că în cadrul ședinței coaliției PSD — ALDE se va discuta despre posibilitatea sesizării CCR cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlament, după ce Parchetul a refuzat să transmită dosarul clasat care viza scrutinul prezidențial”Obiectivul politic major al coaliției PSD-ALDE este „înfrângerea Justiției” înainte ca dosarele penale ale liderilor celor două partide să intre în fazele finale ale procesului penal. Și nu doar ale lor. Mai sunt unii pe acolo, prin cele două partide, care stau cu inima strânsă că Ministerul Public și parchetele subordonate își vor îndeplini atribuțiile funcționale așa cum spune legea. Pentru că nu au putut modifica legea (noaptea ca hoții !), au înființat această Comisie specială care cercetează „alegerile prezidențiale din 2009” și, prin intermediul ei, să atace direct la vârful instituțiilor Ministerului Public - Augustin Lazăr și Laura Kodruța Kovesi.
Și, apoi, din moment ce Parchetul General a constatat, în acest an, că pe timpul alegerilor prezidențiale nu au fost identificate acte de natură penală, ce dracu mai cercetează Comisia specială de anchetă ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu