Europarlamentarele trezesc pasiuni

În bulele Facebook este mare vânzoleală cu europarlamentarele astea. După percepția mea, văzând ce dezbat cu multă înverșunare jurnaliștii, pentru atingerea unor scopuri încă neclare, marea preocupare a presei este „lista PNL” la europarlamentare. Periferic, ici-colo mai apare câte o remarcă privind „lista” USR și, mai nou, „lista” PLUS. În rest, pauză. De ce? Nu interesează pe nimeni „lista” PSD, a ALDE, a PMP, a ProRomânia sau a altor formațiuni care au europarlamentari în funcție? Nu interesează pe nimeni ce catastrofe mai trimit la Parlamentul European cei din PSD și ALDE?

Componența Parlamentului European a fost stabilită la 751 de membri după retragerea Marii Britanii la sfârșitul lunii martie 2019. României îi revine 33 de locuri, +1 după Brexit. Listele partidelor vor cuprinde 33 de candidați.

O situație neactualizată a europarlamentarilor români este aici. Este neactualizată pentru că este marcat doar partidul din partea căruia a candidat la europarlamentare acum 5 ani. Între timp, unii și-au schimbat direcția politică și au trecut, cu cățel și purcel, la alte formațiuni politice care le oferă „un viitor”.

Descusut, la mai toate aparițiile publice, cu privire la candidații pe care PNL îi va pune pe lista europarlamentarelor, președintele Ludovic Orban a eschivat de fiecare dată. Lista nu este gata, toți candidații au șanse, indiferent de vechimea lor în partid (care însă dă un plus candidatului la stabilirea listei finale!), indiferent de ce părere au adversarii politici față de un candidat sau altul ales de PNL, indiferent de pasiunile arzătoare ale unor membri ai partidului față de un candidat sau altul. Nu mai vorbesc de părerea chibiților politici care tot amenință că votează sau nu votează cu PNL în funcție de prezența sau absența unui membru sau a altuia de pe listă. PNL va avea lista lui în funcție de alegerea membrilor partidului exprimată în mod direct sau/și prin reprezentanți. Personal, îmi doresc ca PNL să prezinte o listă echilibrată, atât din punctul de vedere al reprezentării teritoriale (cu reprezentanți pe locuri eligibile ai fiecărei regiuni de dezvoltare), cât și din punctul de vedere al vârstei și experienței politice ca să nu mai vorbesc despre notorietatea unora dintre candidați. În Parlamentul European are mare importanță notorietatea europarlamentarilor unei țări, are mare influență relațiile pe care viitorii europarlamentari le au cu ceilalți membri ai Parlamentului European, relațiile construite cu diferite ocazii fie în activitatea politică a partidului din care provin,  fie din activitatea în Parlamentul  național, fie din activitățile lucrative cu o țară sau alta. Sunt elemente deosebit de importante, sunt mult mai importante decât „părerile” unora și altora față de o persoană sau alta. În Parlamentul European trebuie să ajungi la consens și nu la stări de opoziție împotriva tuturor! Mai mult,  în Parlamentul European trebuie să obții, pentru țara ta, o poziție favorabilă din partea colegilor politici din alte țări. Dai, ai, ia nu da, să vezi cum n'ai!

"Am anunţat, avem ca obiectiv finalizarea listei, 15 februarie. (...) Avem 49 de candidaţi, există o procedură stabilită, avem candidaţi puternici, dificultatea selecţiei este tocmai din cauza faptului că avem candidaţi puternici. În publicaţia 'Politico', de exemplu, (...) s-a spus cine sunt cei mai importanţi şi cei mai influenţi români care vor influenţa deciziile la nivel european în perioada preşedinţiei Consiliului Europene, au fost prezentaţi doar 4 europarlamentari acolo. Toţi patru europarlamentari - respectiv Siegfried Mureşan, Marian Jean Marinescu, Cristian Buşoi şi Adina Vălean - erau din partea PNL, deci noi avem"

"Nu pot să mă pronunţ asupra listei, personal, pentru că nu vreau să nedreptăţesc pe colegii mei care candidează. (...) Am făcut şi analize, fiecare candidat a făcut un proiect privitor la ce-şi propune să facă la nivelul Parlamentului European, evident în domeniile de specializare pe care le are şi unde are într-adevăr competenţa şi capacitatea de a contribui cu idei şi cu soluţii bune la deciziile la nivel european. De asemenea, fiecare are un background, o experienţă politică, administrativă, experienţă în relaţii internaţionale. Toate lucrurile acestea se cuantifică şi va rezulta o formă de listă care, până la urmă, va fi votată democratic în cadrul Biroului Politic Naţional al partidului"

La 15 februarie sau chiar mai devreme vom avea o listă, cu ordinea de precădere a candidaților PNL la europarlamentare. Vom vota acea listă. Va fi o listă a consensului după votul reprezentanților membrilor organizațiilor PNL în Biroul Politic Național. Părerile contra nu mai au sens. Cel puțin din partea membrilor și a susținătorilor PNL care se implică în viața politică. Și da, este foarte posibil ca celelalte partide să caute nod în papură pentru a discredita candidații PNL. Partide specializate în bălăcăreala publică cu substrat politic avem. PSD, ALDE, USR și văd că au ieșit în evidență cei de la PLUS, atât de evident încât apare o întrebare legitimă: nu cumva au atras de partea lor, cu puterea de convingere a lui Cioloș sau cu alte „argumente” trupele de postaci ale Elenei Udrea sau ai altor „lideri” politici cunoscuți cu astfel de preocupări în anii anteriori? După „semnătură” se pare că da. Altfel, ar trebui să facem un efort intelectual deosebit pentru a pricepe cum un partid abia înființat, cu „oameni noi în politică” este atât de „dotat” cu „luptători internauți”! Evident, deja specializați în atacuri murdare asupra „adversarilor politici”, în scormonirea vieții private și construirea „știrilor de senzație”, eliminarea temporară sau permanentă de pe Facebook a conturilor și paginilor „adversarilor” sau a grupurilor de discuții etc.

Acest sondaj de la Politico ne prezintă o imagine la un moment dat. Este evident faptul că datele de mai sus pot suferi modificări. Înclin să cred că și cei care au făcut sondajul au ținut cont, la fel ca și casele de sondare de la noi, de „tradiția” prezenței la vot a cetățenilor fiecărei țări. Astfel că la o prezență la vot de până în 45% PSD câștigă alegerile europarlamentare și va trimite iar la PE tot felul de panarame. În sondaj apare RO, este RO+, actual PLUS al lui Cioloș! Apare și USR dar și ProRomânia al lui Ponta. Nu mai spun că apare, pentru prima dată și ALDE ca partid bine conturat.

Va trebui să observăm că o creștere a prezenței la vot are influențe catastrofale pentru PSD dar și pentru unele partide politice. Cu fiecare procent de alegători în plus la vot, peste 45%, scade procentul PSD. Calculele unor statisticieni spuneau că PSD poate ajunge la sub 25% (în vremurile în care PSD nu ajunsese o catastrofă  politică sub conducerea infractorului Dragnea!). Acum scade sub 30% iar o creștere a numărului cetățenilor la vot poate duce PSD și mai jos. O creștere a numărului de votanți scade procentele ALDE și UDMR. Cel mai afectat va fi UDMR care are toate șansele să nu mai trimită în Parlamentul European întăriri pentru Ungaria! ALDE va scade, proporțional, dar pentru ca ALDE să nu mai intre în PE este nevoie de o prezență la vot de peste 50%.

Rezultatele europarlamentarelor din 2014 ne arată că așa va fi, cu un procent de până la 45% prezență la vot.

Revenind la viitor, Partidul Popularilor Europeni are toate șansele să piardă din numărul de membri pentru că PNL și UDMR adună doar 10 posibile candidaturi eligibile. În urma alegerilor din 2014, PPE a avut membri de la PNL, PDL, UDMR și PMP. Acum vor primi membri doar de la PNL și UDMR. În situația în care prezența la vot va fi de până în 45%. Dacă însă prezența la vot va fi mai mare, situația poate suferi modificări de substanță. PNL să crească iar UDMR să dispară.

Se va întări grupul ALDE+progresiștii lui Macron în viitorul PE. Prognoza „Politico” spune că vor fi 4 membri de la ALDE România, 3 membri de la USR, 2 membri de la PLUS și se ajunge la 9 membri față de 10 membri pe care PNL și UDMR îi vor oferi PPE. Cât privește membrii pe care partidul lui Ponta îi va duce la socialiștii europeni, aceștia se vor alătura membrilor trimiși de PSD, pentru că, de fapt, sunt membrii PSD „cu sau fără mască”.

Dacă însă prezența la vot va fi mai mare, dacă va depăși 45% vital pentru asigurarea supremației socialiștilor în viața publică, indiferent unde și-au făcut ei culcușul, datele de mai sus vor suferi modificări de substanță.

Este bine să nu uităm că aceste europarlamentare au în spate o altă imagine. Blocul liberal-conservator de o parte în luptă cu blocul social-democrat, blocul progresist (ALDE eu și Macron) și grupul extremist (Adunarea Națională cu Le Pen și partidele extremiste din celelalte țări membre), verzii.

Într-o singură zonă politică PPE va colabora cu S&D, progresiștii și verzii: întărirea Uniunii Europene. Grupurile extremiste au lansat deja obiectivul exit-ului țării lor fie din Uniunea Europeană fie din uniunea monetară, fie din spațiul Schengen.

Cât privește extremiștii români, se pare că nu au nici o șansă de a ajunge în PE. Europarlamentarul Rebegea și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Curentul anti-UE din PSD și curentul „frate” din ALDE condus de Tăriceanu vor un Rom-exit dar și ceva „pomană financiară” de la celelalte state membre UE prin intermediul bugetului multianual al Uniunii.

Să reținem ce este deosebit de important: o prezență mai mare la vot ne scapă de otrăvurile politice!