Doamnelor și domnilor senatori,
De la tribuna Senatului, în acest moment important, doresc sa va transmit atât dumneavoastra, colegilor senatori, cât și cetățenilor câteva mesaje ferme:
În primul rând, PNL nu va vota propunerea legislativă de modificare a legii 303, nici în forma Camerei Deputaților, nici forma tangențial modificată. Nu este acum momentul pentru o astfel de lege pentru că nimeni nu mai are încredere în bunele intenții ale majorității PSD-ALDE: nici noi, nici magistrații și nici cetățenii, nici instituțiile europene, nici partenerii strategici.
Nu putem da legi într-un domeniu atât de important ca justiția, cu un simulacru de dezbatere parlamentară, fără consultări, fără respectarea normelor de tehnică legislativă. Vă spun, pentru că am acest drept ca parlamentar: dorim dezbateri adevărate în Senat. Dezbaterea filosofică a legii și a amendamentelor!
România nu își permite un proces legislativ care, pe de o parte, să fie subordonat obsesiilor domnului Dragnea și, pe de altă parte, care să ducă la disperare întreaga societate și în mod special magistratura.
Parlamentul nu poate adopta legi sub protecția polițiștilor și jandarmilor care să îl ferească de cetățeni! Am înțeles că acum nu se mai permite accesul cetățenilor pe trotuarele de lângă gardurile Parlamentului!
Cum a ajuns România în această situație? Conștiința dumneavoastră, a celor din majoritate, ce spune?
România începe să obosească pentru că de un an de zile coeziunea socială și stabilitatea politică sunt erodate de obsesiile politice ale liderului PSD: cum să supună justiția intereselor personale, și mai larg intereselor PSD, și apoi cum să fie slăbite puterile Președintelui României. Nu a avut alt scop partidul de guvernământ decât să reia mereu și mereu tentativele de a duce lucrurile pe drumurile întunecoase ale anti-reformelor și anti-modernizării, cu efecte catastrofale asupra stabilității politice și economice dar și asupra poziției internaționale a țării.
Pe cât a fost partidul domnului Dragnea mai înverșunat, pe atât a fost societatea adusă la limită. Reacția populară vorbește de la sine. Dar mai este ceva: reacția magistraturii, în robe protestând. Și în acest caz, puterea urcă fără remușcări treaptă după treaptă pe scara momentelor fără precedent.
A fost fără precedent ca 4000 de magistrați să semneze un memorie împotriva modificărilor dorite de majoritatea parlamentară. A fost fără precedent ca peste tot în adunările generale ale magistraților aceleași modificări să fie respinse aproape în unanimitate. A fost fără precedent ca CSM să avertizeze că prin aceste modificări este pusă în discuție independența justiției iar partidele aflate la guvernare să meargă mai departe.
Acum este fără precedent un protest al magistraților în stradă. Și este un moment greu pentru România, pentru că de fapt un astfel de moment este greu de imaginat într-o țară europeană.
PSD a refuzat dialogul cu cetățenii, cu societatea civilă, cu magistrații, cu opoziția în Camera Deputaților. Opriți-vă! Acceptați dialogul și dezbaterea, vrem să explicăm public românilor de ce aceasta nu este o lege bună și de ce nu o votăm. Tot astfel, dvs, cei din majoritatea PSD-ALDE, trebuie sa le explicați de ce considerați ca e o lege buna, in ciuda tuturor criticilor și contestărilor.
Este nevoie de transparență în tot ceea ce se face, de elaborarea unor studii de impact pentru prevederile esențiale, de colaborare loială cu CSM și cu magistrații, de consultarea Comisiei de la Veneția.
Cele trei propuneri legislative privind justiția, pentru că ele trebuie să fie privite împreună din punct de vedere politic, au multe prevederi greșite sau neconstituționale și dacă ele vor rămâne așa, evident că vom supune aceste legi controlului de constituționalitate. Este vorba în primul rând de cele care afectează independența justiției dar și chestiuni punctuale, precum eliminarea Președintelui României din procedurile de numire ale unor magistrați.
In al doilea rând, modificarea regulilor în timpul jocului este antidemocratică. Să modifici regulamentul peste noapte e profund abuziv. La fel urmărirea de proceduri ”speciale” sau în ritm de ”urgență” sau legiferarea în puterea nopții, preferință mai veche a PSD. Este cu atât mai grav cu cât vorbim despre legile justiției, adică despre reglementări referitoare la o altă putere a statului democratic.
Și o întrebare pentru anumiți teoreticieni ai dreptului, amici ai domnului Dragnea: modificarea de către Legislativ a unor legi esențiale pentru organizarea Puterii judecătorești prin astfel de proceduri speciale și de urgență, peste avizul CSM, în disprețul magistraților ieșiți în stradă, este un exemplu de respectare a principiului colaborării loiale între instituții?
Numărul 3. Lipsa de orizont. Lipsesc studiile de impact, lipsesc simulările. Potrivit art 30 din Legea 24 privind normele de tehnică legislativă, în cazul proiectelor de legi de importanță sau complexitate deosebită, precum acestea, studiul de impact era obligatoriu. În cazul propunerilor legislative inițiate de deputați sau senatori art 33 prevede faptul că cele care trebuiau să solicite un studiu de impact către ministerul de resort erau comisiile parlamentare. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, s-a ”umblat” orbește la vechimi pentru promovări în funcție, pentru dobândiri de grade profesionale în Ministerul Public, fără să se cerceteze structura corpului de procurori pe categorii de vârstă. Nu știe nimeni ce va fi peste câțiva ani.
Cel de-al patrulea argument pentru care nu vom vota propunerea legislative este unul de ordin politic dar extrem de important. Țin să vi-l spun, deși știu că vă displace cel mai mult. Dumneavoastră, celor care susținteți guvernarea PSD-ALDE, vă lipsește legitimitatea politică pentru a face astfel de intervenții asupra justiției. Decredibilizați orice proiect legat de sistemul judiciar pentru ca sunteți priviți ca oameni care au o obsesie legată de justiție, oameni care au un interes personal atunci când fac demersuri legislative. A-l pune în fruntea acestui demers de modificare a legilor justiției pe domnul Iordache este un gest scandalos, o sfidare la adresa societății românești.
Ordonanța 13, amnistia și grațierea, dezincriminarea abuzului in serviciu, revocarea șefilor de parchete... doar pe aceste subiecte v-ați concentrat atenția in 2017. Se pare că PSD și sateliții săi doresc ca anul 2017 să fie anul prăbușirii statului de drept și al justiției independente în România. Mi-e teamă ca, dacă veți reuși acest lucru, anul 2018 va fi anul falimentului economic și social. Creșterea prețurilor la alimente, energie, bunuri și servicii, creșterea ratelor la bănci, devalorizarea monedei naționale, prăbușirea investițiilor, creșterea deficitelor, sunt tot atâtea semnale îngrijorătoare. Mă tem că 2018, anul centenarului, în loc să fie un an al bucuriei pentru români, va fi un an al prăbușirii și disperării.
Este evident că legile justiției în varianta susținută de PSD au revoltat societatea românească: mii de români au ieșit din nou în stradă în toate marile orașe ale țării. Așa zisa revoluție fiscală a nemulțumit profund, deopotrivă sindicatele și patronatele, ”performanță” fără precedent pentru un partid social-democrat. Haosul instaurat de PSD în societatea românească ne aduce aminte de primii ani de după 1990, când România, sub conducerea aceluiași partid devenise un stat paria al Europei. Eforturile societății românești de a se integra în NATO și Uniunea Europeană, sacrificiile unei întregi generații, sunt amenințate de măsurile iresponsabile și antidemocratice ale guvernării PSD-ALDE. Ambiția PSD de a-și subordona justiția, duce astăzi România în grupul statelor-problemă din Uniunea Europeană, alături de Ungaria lui Viktor Orban. Graba disperată a actualei Puteri de a da aceste legi ale justiției amenință serios parteneriatul strategic cu Statele Unite. Este evident astăzi că PSD a redevenit la vocația sa antioccidentală și antidemocratică din anii 90. Din păcate, această cale pe care PSD vrea s-o impună României este un drum extrem de periculos și este în profund dezacord cu opțiunea fermă și constantă a majorității românilor pentru valorile europene.
Din această perspectivă, intervenția Consiliului Europei în problema legislației privind justiția reprezintă un semnal clar actuala guvernare este pe un drum greșit. Riscăm din nou să ajungem în zona gri a hărții Europei democratice, o zonă a semnelor de întrebare despre respectarea exigențelor democrației și statului de drept. Se vede acum mai bine câtă dreptate au avut cei care au cerut să fie consultată Comisia de la Veneția asupra acestor legi.
Acestea sunt argumentele pentru care Grupul PNL solicită majorității să oprească lucrurile în acest punct, iar de la nivelul Legislativului să fie reluat dialogului cu societatea pe această temă.
PNL a fost în întreaga sa istorie un partid profund democratic și prooccidental. Noi am susținut mereu drepturile și libertățile cetățenești, aderarea României la structurile euro-atlantice, am luptat pentru aceste idealuri chiar și în condiții mult mai dificile. PNL nu acceptă și se va opune oricărui demers care deviază România de la drumul său democratic și euroatlantic. De aceea ne opunem astăzi acestui proiect legislativ care subordonează politic justiția și aruncă România în zona gri a Europei. România este o democrație liberală și trebuie să rămână așa, alături de aliații și partenerii săi occidentali! PSD ne propune astăzi o democrație iliberală, după modelul Ungariei lui Viktor Orban.
Doamnelor și domnilor senatori,
Câteva lucruri acum despre problema esențială, independența justiției. Avem motive serioase să ne temem că va fi afectată independența magistraților. Și avem motive să ne îngrijorăm pentru faptul că acesta este unul din scopurile pentru care se fac acum aceste modificări. Nu trebuie să ne ascundem să spunem acest lucru.
Am reținut că există această întrebare de la majoritate, anume concret, care prevederi din aceste legi afectează independența justiției?
Să pun și eu niște întrebări pentru majoritatea parlamentară și sper să avem și răspunsuri. Dacă prin propunerea legislativă de care discutăm acum se propune eliminarea din lege a noțiunii de independență a procurorului, ce înseamnă aceasta?
Nu vreau să anticipez dezbaterile la altă propunere legislativă, dar este necesar ca în acest moment, că tot vorbim de independență, să vă mai pun niște întrebări.
Ce înseamnă când procurorul șef poate interveni pe motiv de temeinicie în ancheta procurorului de caz? De exemplu dacă îi refuză un anume plan de anchetă care implică o anumită audiere sau o anumită expertiză? Ce se urmărește de nu a mai fost suficientă soluția care era și până acum, că procurorul-șef aprobă rechizitoriul întocmit pentru trimiterea în judecată, dar nu se amestecă în anchetă până în această fază finală?
Ce înseamnă când dispare stabilitatea procurorului din lege? Mai este procurorul independent dacă poate fi mutat foarte ușor de la un parchet la altul?
Cred că vom mai vorbi despre aceste lucruri!
Acum revin la propunerea legislativă de modificare a legii 303, a cărei dezbatere este prima la rând. Menționez că nu suntem de acord cu diminuarea integrității magistraților prin eliminarea prevederii privind suspendarea în cazul trimiterii în judecată.
Majoritatea PSD-ALDE nu renunță la vechea sa obsesie: restrângerea rolului Președintelui României în cazul numirii unor magistrați (în ciuda deciziilor CCR).
Doamnelor și domnilor senatori din majoritatea parlamentară,
Fac un apel ca Senatul să nu repete experiența tristă de săptămâna trecută de la Camera Deputaților. Senatul este camera superioară a Parlamentului, este camera decizională pentru această propunere legislativă, avem obligația de a dezbate articol cu articol cu demnitate, seriozitate și responsabilitate.
Cred că au fost destule erori făcute de majoritate până acum în jurul acestei legi. Există o normalitate a vieții parlamentare care nu a fost respectată și care a dat impresia că se repetă vremurile OUG13.
Dar dincolo de chestiunile care țin de logica procedurilor parlamentare, de respectul față de Legiuitor, trebuie să înțelegem că legile justiției reprezintă o miză uriașă pentru felul în care va evolua România. Miza acestui demers legislativ este dacă România va mai avea o justiție independentă, dacă vom mai rămâne un stat care respecta standardele europene sau alege să devină un stat-problemă al UE. Acest fapt ne obligă la responsabilitate, la echilibru, la multă dezbatere și transparență.
Imi exprim speranța că, inclusiv printre parlamentarii actualei Puteri, se vor găsi suficienți care vor pune mai presus de ordinele de la partid, interesul României și vor da o șansă democrației și dialogului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu