Revenirile Curții Constituționale

Agerpres - Curtea Constituţională a României precizează marţi seară că la data la care a fost aprobat de către Comisia de la Veneţia Raportul asupra măsurilor restrictive privind opiniile separate, instanţa constituţională din România revenise asupra deciziei.

"Urmare publicării Raportului asupra opiniilor separate ale Curţilor Constituţionale, aprobat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 117-a Sesiune Plenară din 14-15 decembrie, văzând aspectele consemnate cu referire la Curtea Constituţională a României, în special referirile critice cuprinse la paragrafele 44-46, formulăm următoarele precizări: Motivele care au determinat Plenul Curţii Constituţionale să adopte o măsură restrictivă cu privire la redactarea opiniilor concurente şi separate au fost menţionate în preambulul Hotărârii 1/2017. La data aprobării şi publicării Raportului Comisiei de la Veneţia, Plenul Curţii Constituţionale revenise la măsura criticată încă din 5 iulie şi a publicat în Monitorul Oficial al României opinia concurentă care a făcut obiectul Hotărârii 1/2017"

Să ne uităm cu atenție la comunicatul CCR. Este bine să facem acest lucru pentru că avem „impresii” generate de media potrivit cărora CCR nu ar mai fi independentă ci ar fi parte a puterii politice PSD-ALDE, putere care distruge, sistematic, statul de drept în România.

CCR arată că o măsură de procedură internă luată de Plenu Curții Constituționale, criticată în Raportul asupra CCR a Comisiei de la Veneția, a fost eliminată înainte ca acest Raport să fie aprobat de Comisie.

De ce a simțit nevoia CCR, în special Valer Dorneanu, președintele CCR, să iasă cu această precizare? Ce îl mână pe Dorneanu „la luptă”? Iar după ce citesc comunicatul, după ce observ referirea la Comisia de la Veneția, în clar și asupra paragrafelor 44-46 din Raportul Comisiei, mă întreb: ce semnal vrea să transmită CCR?

Să urcăm „scara”, să privim de la o altă înălțime.

Au apărut, în ultima vreme, tot felul de comunicate de la nivelul Uniunii Europene prin instituțiile sale - Parlamentul UE, Comisia UE -, de la diferite state membre ale Uniunii Europene în numele guvernelor lor - unele de stânga, unele de dreapta, altele mixte, de la state terțe, parteneri ai României în alte organisme suprastatale - cum este NATO -, de la diferite organisme suprastatale diferite de UE în care sunt criticate sau mai bine spus, observate „cu surprindere”, măsurile anti-justiție ale actualei puteri politice PSD-ALDE. Nu cumva, prin acest comunicat, prin care practic CCR afirmă că respectă observațiile Comisiei de la Veneția, CCR vrea să arate tuturor celor arătați mai sus că ei, judecătorii CCR, sunt pentru statul de drept și că atunci când apar observații ale Comisiei de la Veneția ei le iau în calcul și le preiau în practica judiciară a CCR?

Eu înclin să cred că da. Iar de aici, merg mai departe și înclin să cred că „teribilismul” unor judecători CCR că ei sunt „independenți și patrioți” se află în declin. Având în vedere nivelul intelectual și de pregătire al lor, chiar și a celor cu carnetul roșu ascuns în mâneca robei de judecător constituțional, cred că au ales calea „neconflictuală” în relația cu alte instituții ale Uniunii Europene pe de o parte dar și cu alte instituții similare din statele UE sau din alte state.

România este membru al cluburilor deosebit de importante ale lumii actuale: UE, NATO, Consiliul Europei, Comisia de la Veneția etc. Rămânerea României în aceste cluburi îi impune un anume comportament. Îi impune respectarea unor principii ale democrației prin drept. Nu le mai respectă, apartenența României la aceste cluburi devine problematică. Indiferent ce declară puternicii zilei din România, dacă ceilalți membri ai clubului spun că nu sunt de acord cu actele și faptele Guvernului Român, ale Parlamentului României, ale Curții Constituționale Române, problema este la România ca țară și nu în altă parte.

Actuala putere politică a copiat teribilismul Ungariei lui Viktor Orban fără a fi atentă la mesajele pe care „cluburile” din care facem parte și din care Ungaria face parte le-au transmis Guvernului și Parlamentului maghiar. Sunt mesaje dure de atenționare. Ba chiar există voci, din alte state membre, care cer ca Ungaria să fie scoasă din aceste „cluburi”! Aceleași probleme le are Polonia, chiar dacă Polonia este un pilon strategic deosebit de important în structurile NATO și chiar ale UE. În România se consideră că mai sunt speranțe de ... îndreptare. Populația României, în marea ei majoritate, nu susține actuala putere politică iar ziua în care această putere politică extrem de toxică va fi învinsă nu este departe. De aceea România nu este văzută ca „o țară pierdută”!

Curtea Constituțională nu face politică sau așa ar trebui să fie. Totuși, semnalul dat de ea mă duce cu gândul la faptul că CCR a decis să nu o mai facă pe viteazul, pe Făt Frumos cu carnet de PSD-ist care salvează onoarea pierdută a liderului suprem socialisto-oportunist infractorul Liviu Dragnea. Ceva se petrece într-un grup de la CCR care a tot dat soluții în favoarea actualei puteri politice PSD-ALDE. Încerc să îndrăznesc să cred că următoarele decizii ale CCR vor apăra litera și spiritul Constituției însă am o mare teamă cu privire la dispozitivul acestor decizii, acum după ce CCR s-a cam obișnuit să adauge la lege, să dicteze instanțelor de judecată care sunt soluțiile pe spețe, să dicteze actorilor politici cum trebuie să se comporte, cum să își respecte atribuțiile constituționale și legale etc. Cred că CCR trebuie să revină la locul și rolul său constituțional: acela de administrator al Constituției!

Nu eu, voi!

Referatul Comisiei de la Veneția face „victime”. Cine este vinovat pentru referatul extrem de negativ dar și pentru deciziile CCR prin care două treimi dintre articolele modificate la Codul penal și la Codul de procedură penală au fost declarate ca fiind neconstituționale?

Sinistrul ministru al justiției, Tudorel Toader, are reputația ajunsă la genunchiul broaștei și își apără cu dinții ce i-a mai rămas. De aceea se cuvine a citi cu atenție scurta lui intervenție de pe pagina lui de pe Facebook.

"Simple precizări, contrare unor afirmații apărute în spațiul public! Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în sensul punerii acestora de acord cu deciziile CCR, precum şi pentru transpunerea directivelor referitoare la confiscarea extinsă, respectiv consolidarea prezumției de nevinovăție. Proiectul de lege a fost elaborat în limitele deciziilor CCR şi directivelor UE!"

Cred că este un bun exemplu al modului în care se face „o frecție la un picior de lemn”! Pe timpul „dezbaterilor” parlamentare, atunci când PSD și ALDE cu oarece sprijin ocazional al altor parlamentari au impus modificările contestate și declarate neconstituționale, la comisii și apoi în plen, la ministerul Justiției „s-a jucat” țurca, nu a fost prezent la respectivele comisii pentru a susține puncte de vedere conforme cu Deciziile CCR sau directivele UE! Dacă era prezent, sigur că ar fi fost susținut de parlamentarii opoziției care tocmai asta au criticat continuu!

Abia aștept să văd o poziție a lui Tudorel Toader la afirmația fermă a lui Florin Iordache potrivit căreia nu vor prelua criticile Comisiei de la Veneția! Probabil că voi avea mult de așteptat. Deși, în mod normal, Tudorel Toader ca membru al Comisiei de la Veneția ar trebui să susțină referatul sau referatele Comisiei! Numai că am o problemă aici. Pe parcursul timpului, respectivul ministru profesor universitar, rector, a mințit ca un bolovan cu referire la faptul că are acceptul Comisiei de la Veneția pentru diferite intervenții pe legile justiției. Referatele Comisiei dezmint o astfel de prezentare eronată a realității. Peste referate au venit deciziile CCR care, la fel, au declarat ca neconstituționale 60 dintre cele peste 90 de articole de modificare ale Codului de procedură penală și 30 din cele peste 45 de articole de modificare ale Codului penal. Majoritatea articolelor respinse aveau ca scop salvarea politicienilor actuali de brațul lung al justiției, infractorul Liviu Dragnea fiind, de departe, principalul beneficiar.

Tudorel Toader a vrut să rămână în istorie ca „cel mai bun ministru al justiției”. A reușit, până acum, să își construiască soclul de cel mai ticălos ministru al justiției, ministrul care a reușit, temporar, să readucă justiția sub control politic. Fără a greși prea mult, cred că este cel mai primitiv demnitar de la revoluție încoace. Este autorul epurării Ministerului Public de magistrații care refuză subordonarea față de politic. Față de urmașii PCR! Față de PSD și ALDE!

Declarație – angajament privind legislația în domeniul justiției și în domeniul penal

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL, consecvent principiilor asumate încă de la înființarea sa pentru apărarea democrației, a drepturilor și libertăților fundamentale, a egalității în fața legii și a separației puterilor în stat, militând pentru o justiție independentă și accesul neîngrădit la actul de justiție, pentru integritatea în exercitarea funcțiilor publice și pentru o Românie puternică în cadrul Uniunii Europene, adoptă prezenta 

Declarație – angajament privind legislația în domeniul justiției și în domeniul penal 

În calitate de inițiator al demersurilor pentru sesizarea Comisiei de la Veneția, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu privire la modificările aduse Legilor Justiției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală,

Ținând cont de prestigiul și expertiza Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), general acceptată la nivelul organismelor internaționale, precum și al tuturor statelor europene,

Având în vedere apelurile succesive ale Comisiei Europene, ale Consiliului Europei, ale GRECO, precum și ale majorității statelor occidentale partenere ale României, prin intermediul ambasadelor acreditate la București, de a folosi constructiv recomandările Comisiei de la Veneția,

Evidențiind faptul că rapoartele Comisiei de la Veneția vor constitui bază de analiză și decizie la nivelul Comisiei Europene, a Parlamentului European și a altor organisme internaționale în care România ca stat este parte sau va deveni parte,

Amintind angajamentele României de la momentul aderării la Uniunea Europeană în privința respectării principiilor statului de drept, a luptei împotriva corupției și a drepturilor și libertăților fundamentale,

Partidul Național Liberal se angajează și cere același lucru și celorlalte partide parlamentare:

1. Să susțină suspendarea de la aplicare, în regim de urgență, fie printr-o inițiativă legislativă parlamentară, fie pe calea unei Ordonanțe de Urgență, a modificărilor aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, atât prin pachetul de legi adoptate de Parlament (Legea 242/2018, Legea 207/2018, Legea 234/2018), cât și prin Ordonanțele de Urgență (90/2018 și 92/2018),

2. Să susțină punerea în deplin acord a acelor prevederi legale, care trebuie să facă obiectul unor noi reglementări, cu recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei de la Veneția.

3. Să susțină solicitarea adresată Comisiei de la Veneția de asistență, la nivel parlamentar, în procesul de legiferare în domeniul Legilor Justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, în strânsă legătură cu experții Comisiei Europene.

4. Să voteze respingerea inițiativelor care modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală, aflate în procedură legislativă și care se află în dezacord cu recomandările Comisiei de la Veneția. 

5. Să susțină amendarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, pentru punerea în acord cu deciziile de neconstituționalitate ale Curții Constituționale (adică, doar cele care au generat ieșirea din vigoare a unor norme legale), precum și cu directivele Uniunii Europene, în urma unui amplu proces de consultare publică cu societatea civilă, organizațiile profesionale și actorii relevanți din sistemul judiciar.

Ludovic Orban,
Președintele PNL

Conferință de presă, Ludovic Orban, 19 octombrie 2018

Bună ziua,

Pot să vă informez că plenul Comisiei pentru democrație prin drept, cunoscută și Comisia de la Veneția, a adoptat cele două rapoarte privind Legile justiției și, de asemenea, raportul privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală.

Am ajuns în situația ca această importantă instituție, acest for important care stabilește standardele în materie de justiție, de respectare a drepturilor și libertăților individuale  și de evaluare a legislației în domeniul justiției să se pronunțe asupra modificărilor legislative, deși Guvernul, majoritatea guvernamentală, majoritatea parlamentară au refuzat să ceară punctul de vedere Comisiei de la Veneția, privitor la modificările legislative pe care le-au propus.

Suntem astăzi în această situație pentru că Partidul Național Liberal și președintele României au reușit sesizarea Comisiei de la Veneția, astfel încât să putem avea un punct de vedere profesionist, independent, al celor mai importanți specialiști în drept care există la nivel european.

Ambele rapoarte sunt extrem de critice privitor la modificările făcute la Legile justiției. În privința raportului legat de Legile justiției, au fost adoptate opt recomandări și de asemenea s-a discutat și despre cele două ordonanțe de modificare a Legilor justiției într-un mod critic, iar privitor la modificarea făcută la recomandarea Comisiei de la Veneția, în propunerea de raport, mă refer la pensionarea anticipată a magistraților, Comisia de la Veneția, chiar dacă a apreciat faptul că prin ordonanță s-a amânat până la sfârșitul anului 2019 aplicarea acestei prevederi, solicită în continuare abrogarea acestei prevederi privind pensionarea anticipată.

În ceea ce privește Codul Penal și Codul de Procedură Penală, raportul este devastator. În afara recomandărilor concrete, punctuale, de revizuire a unor articole, există o recomandare cu caracter general care arată de fapt modul pompieristic, netransparent, pe repede înainte, în care au fost făcute aceste modificări.

Comisia de la Veneția recomandă o reevaluare cuprinzătoare și efectivă a tuturor amendamentelor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală, într-un mod transparent, printr-o dezbatere largă, pentru obținerea unui suport puternic în societate pentru aducerea acestor modificări si de asemenea pentru aducerea acestor modificări în cadrul legislației europene.

Suntem în ceasul al doisprezecelea. Majoritatea trebuie să se trezească. În toate luările de poziție ale forurilor europene s-a solicitat României să respecte în legislația în domeniul justiției, în modificările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală punctele de vedere exprimate de Comisia de la Veneția.

În privința Codului Penal, de exemplu, dintre recomandările punctuale, practic, se solicită reformularea modului în care au fost redefinite aproape toate infracțiunile care au fost redefinite, mă refer la infracțiunile de corupție adică, abuzul în funcție, traficul de influență și celelalte modificări care au fost făcute la definirea acestor infracțiuni. 

Le spun limpede celor de la PSD-ALDE. Nu pot să redefinească infracțiunile  după interesul lor personal de a scăpa de pușcărie. Trebuie să respecte toate standardele în materie, trebuie să  respecte acordurile și  tratatele la care este parte România, trebuie să respecte legislația de la nivel european.

În cazul în care majoritatea PSD-ALDE nu se trezește, mă simt obligat să informez cetățenii români de riscurile care există asupra României, și de consecințele nefaste pe care le-ar putea avea asupra fiecărui roman nerespectarea  acestor recomandări ale Comisiei de la Veneția. 

Urmează raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. În rapoartele anterioare se  face referire expresă la respectarea punctelor de vedere ale Comisiei de la Veneția, în ceea ce privește legislația în domeniul justiției.

În cazul în care majoritatea guvernamentală nu se va angaja să respecte punctele de vedere ale Comisiei, raportul pe MCV va fi devastator pentru România. 

Le spun românilor încă de pe acum, și lucrul acesta s-a putut vedea în atitudinile partenerilor noștri de la nivel european. Comisia Europeană și celelalte instituții europene nu vor mai tolera nicio abatere de la standardele în materie de independența justiției, și mai ales nu vor tolera ceea ce vrea PSD și ALDE, și anume să se pună punct luptei anticorupție în România.

În cazul în care majoritatea guvernamentală nu va relua procesul de legiferare și nu va ține cont de punctele de vedere ale Comisiei de la Veneția, le spun românilor încă de pe acum că riscăm să spunem adio Schengen. Putem să spunem adio fondurilor europene, adică mai precis putem să spunem adio autostrăzi finanțate din fonduri europene, adio spitale regionale finanțate din fonduri europene, adio investiții în infrastructura localităților și în creșterea calităților serviciilor. Putem să spunem adio fondurilor necesare pentru dezvoltarea companiilor românești, putem să spunem adio plăților la hectar de care beneficiază fermierii români și lista poate continua.

Declarațiile domnului Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, sunt foarte clare. Există riscul ca în cazul în care majoritatea va persista în menținerea unor articole care atacă independența justiției și aruncă în aer sistemul de justiție din România, Comisia să folosească toate pârghiile pe care le are la dispoziție, inclusiv  atacarea reglementărilor contrare tratatului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Partidul Național Liberal o va convoca pe Viorica Dăncilă în fața Parlamentului, să spună foarte clar dacă se angajează să respecte recomandările Comisiei de la Veneția în procesul de refacere al Legilor justiției și în procesul de re-dezbatere a modificărilor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală, sau dacă nu intenționează acest lucru.

Vremea dublului limbaj într-un fel la nivel european și în alt fel pe plan intern s-a terminat.  România nu mai poate  să stea la cheremul bunului plac și al interesului personal al lui Liviu Dragnea  și al lui Călin Popescu Tăriceanu. Este necesară o voință  politică reală de a  pune legislația din România în domeniul justiției pe bazele standardelor europene și cu obiectivul clar de asigurare a independenței justiției și la urma urmei cu obiectivul de a putea face dreptate fiecărui cetățean care se adresează justiției.

În ce ne privește pe noi ca partid, vom adopta o declarație angajament, și eu personal voi semna această declarație angajament, că vom susține la nivelul dezbaterilor parlamentare toate aceste modificări. 

De asemenea, voi solicita fiecărui partid parlamentar să procedeze în mod similar, pentru că este timpul să facem o diferență clară între cei care vor binele României și cei cărora nu le pasă  decât de interesul personal și, de asemenea, să facem o distincție clară între cei care își asumă destinul european al României și cei care de fapt vor să scoată  România din Uniunea Europeană și vor să ne arunce într-o periferie a Europei.

(Ministrul Justiției ar trebui să mai rămână în funcție după acest eșec?) 

Am cerut demisia ministrului Justiției în repetate rânduri, dar de data asta este vorba de o răspundere politică mult mai amplă, pentru că toate aceste modificări care sunt contra firii, care distrug sistemul de justiție din România, care atacă independența magistraților, care riscă să pună punct luptei anticorupție în România, și care riscă să ne pună pe coji de nucă în Europa, sunt rezultatul unei voințe politice a unei majorități parlamentare a partidelor de guvernământ. E mult prea  puțin demisia lui Tudorel Toader.

Aici este absolut necesară o resetare a atitudinii generale a partidelor care compun majoritatea parlamentară. Tocmai din acest motiv inițiem aceste demersuri.

S-a văzut în urma sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, pe Codul de Procedură Penală, de președintele României, de Partidul Național Liberal, de colegii noștri din opoziție și de ICCJ, că 64 de prevederi au fost declarate neconstituționale.

Cred că e timpul ca parlamentarii  din majoritatea guvernamentală și premierul Dăncilă să se hotărască, ori vor să servească interesele fundamentale ale României, ori scopul lor este doar acela de-al scăpa pe Dragnea din pușcărie cu orice risc de consecințe negative pentru viața românilor.

(Ne puteți spune dacă există și critici pe zona de schimbare a procedurilor de anchetă?) 

Atât la Codul de Procedură Penală, cât și la Codul Penal , fără să am în detaliu , pentru că încă nu a fost publicat în integralitate punctul de vedere așa cum a fost exprimat , pe lângă această critică generală  pe care o cunosc, există critici punctuale privitor la mai multe articole, în special la Codul Penal, la redefinirea infracțiunilor, dar și legat de alte aspecte. O dată cu apariția raportului, cu siguranță vom veni cu un punct de vedere suplimentar care va fi formulat de echipa de experți a Partidului Național Liberal 

(Nu ar fi necesară o amplă consultare pe Legea offshore?) 

Larga consultare pe Legea offshore  în viziunea coaliției majoritare este o consultare între Dragnea și Tăriceanu pentru împărțirea beneficilor.

Eu cred că este nevoie de o ordonanță 14, care să abroge ordonanța 13. Eu cred că toate prevederile din Legile justiției, din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală, pentru care Comisia de la Veneția solicită rediscutarea lor , toate aceste prevederi  ar trebui să nu intre în vigoare, prin intermediul unui act normativ , exact cum am cerut  și anterior, care să suspende aplicarea acestor prevederi.

(În privința Avocatului Poporului  veți începe demersurile pentru revocare?) 

Am auzit de inițiativele colegilor mei. Voi analiza foarte serios documentul. În ce mă privește  sunt favorabil acestei idei. Vom decide în cadrul Biroului Executiv și vom anunța public demararea acestei proceduri de demitere a lui Victor Ciorbea din funcția de Avocat al Poporului

Scrisoarea PNL adresată Comisiei de la Veneția

"Stimate domnule președinte al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, Gianni Buquicchio,

Stimate domnule director, secretar general al Comisiei de la Veneția, Thomas Market,

Partidul Național Liberal, în calitate de inițiator la nivelul Adunării Parlamentare al Consiliului Europei al demersurilor care au dus la sesizarea Comisiei de la Veneția de către Comisia de Monitorizare a APCE asupra modificărilor aduse Legilor Justiției din România, ne considerăm îndreptățit moral să vă aducem la cunoștință următoarele aspecte privitoare la evoluția modificărilor legislative din țara noastră, operate printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului (92/2018), inițiată de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În primul rând, învederăm faptul că domnul Tudorel Toader, actual ministru al Justiției, s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât și reprezentanții majorității guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneția pentru a legitima public soluții legislative cel puțin controversate. 

În mod similar, și în cazul OUG 92/2018 ministrul Justiției, Tudorel Toader, a justificat adoptarea ordonanței de urgență prin faptul că a avut discuții prealabile cu reprezentanți ai Comisiei de la Veneția. În acest sens, ministrul Justiției a lăsat să se înțeleagă faptul că există o formă convenită a modificărilor pe care urma să le opereze în cazul Legilor Justiției prin Ordonanță de Urgență, folosindu-se în acest mod de prestigiul Comisiei de la Veneția pentru a acredita la nivelul opiniei publice românești faptul că modificările aduse nu vor afecta sistemul judiciar, ci vor implementa recomandări ale Comisiei de la Veneția din raportul preliminar dat publicității în 13 iulie 2018.

De altfel, chiar în preambulul Ordonanței de Urgență 92/2018, unde este justificată emiterea actului normativ, este invocată implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția în legislația românească.

Este important de menționat faptul că, potrivit procedurii legislative din România, actele normative care vizează sistemul judiciar trebuie să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu atât mai mult atunci când vizează chiar această instituție. Or, adoptarea OUG 92/2018 s-a făcut înainte de a fi primit un aviz din partea CSM, fie pozitiv, fie negativ, în condițiile în care proiectul actului normativ a fost înaintat CSM vineri, 12 octombrie, iar OUG a fost adoptată de Guvern luni, 15 octombrie. De altfel, această conduită a Guvernului, precum și a majorității guvernamentale este recurentă în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Ordonanța de Urgență 92/2018 atinge în mod real doar două dintre recomandările din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția, respectiv mecanismul de pensionare anticipată a magistraților a cărui aplicare a fost amânată cu 1 an de zile și acordarea dreptului de vot în plenul CSM a membrilor care nu fac parte din corpul magistraților – reprezentanți ai societății civile. În cazul celorlalte recomandări fie nu sunt operate niciun fel de ajustări legislative, fie sunt denaturate recomandările Comisiei de la Veneția (Ex: mecanismul de numire în funcție a procurorilor de rang înalt, înființarea secției speciale privind anchetarea magistraților, revocarea membrilor CSM prin retragerea sprijinului, restricțiile privind libertatea de exprimare a magistraților, infirmarea soluțiilor procurorului de caz pe motive de netemeinicie).

Suplimentar, și fără vreo justificare în preambulul OUG și fără un studiu de impact, este majorată vechimea necesară pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 ani la 10 ani. De asemenea, fără vreo explicație, este majorată vechimea necesară pentru a ocupa funcții de conducere al nivelul Parchetului General, al DNA și DIICOT de la 10 ani la 15 ani. Concomitent, sunt instituite alte restricții suplimentare celor menționate, care pun sub semnul întrebării continuarea activității procurorilor care lucrează în prezent la nivelul DNA și DIICOT. În acest sens, la nivelul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară au fost adoptate norme tranzitorii contradictorii care au generat deplină incertitudine în privința statutului actualilor procurori în structurile de parchet în care activează în prezent. Efectul acestei situații riscă să fie acela de a invalida cercetări aflate în curs, în cazul în care acestea vor fi continuate.

Ordonanța de Urgență prevede că un număr semnificativ de procurori va trebui să se retragă de la DIICOT, DNA sau Parchetul General întrucât nu îndeplinesc noile condiții prevăzute de lege pentru a funcționa în cadrul acestor parchete. Totodată, Guvernul nu a identificat soluții pentru a asigura continuitatea funcționării acestor parchete pe perioada în care schema de personal va fi grav afectată. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici timpul necesar predării-primirii unor dosare complexe de la procurorii care nu mai pot profesa în cadrul acestor parchete către procurorii care ar urma să le ia locul. Atragem atenția cu privire la riscul real de blocare a activității judiciare la nivelul parchetelor menționate.

Ordonanța de Urgență consolidează, și nu restrânge, autoritatea politică a Ministrului Justiției asupra procurorilor din România, întrucât Ministrul Justiției devine unicul actor extern sistemului judiciar care poate sesiza Inspecția Judiciară și poate declanșa acțiunea disciplinară împotriva procurorilor.

În același timp, OUG 92/2018 ridică mari suspiciuni de neconstituționalitate, în condițiile în care sunt preluate reglementări care au fost recent declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (Ex: detașarea magistraților în funcții de demnitate publică). Însă, potrivit mecanismului constituțional din România, un singur actor instituțional poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la ordonanțele de urgență, respectiv Avocatul Poporului, care până în prezent a refuzat nejustificat să dea curs numeroaselor solicitări de sesizare a Curții Constituționale în cazul ordonanțelor de urgență. Această neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu este cu atât mai gravă cu cât, conform reglementărilor în vigoare, ordonanțele de urgență nu pot fi suspuse controlului constituțional înainte de a produce efecte juridice.

Nu în ultimul rând, atragem atenția că printr-o Ordonanță de Urgență anterioară (nr. 90/10.10.2018), în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, Guvernul a adoptat măsuri imediate pentru operaționalizarea secției speciale de urmărire a infracțiunilor magistraților din cadrul Parchetului General. Prin același act normativ, Guvernul a stabilit că procurorul șef al secției va fi numit de către președintele CSM, și nu de către plenul CSM. Totodată, semnalăm ca și în cazul Ordonanței de Urgență nr. 90/10.10.2018, Guvernul a folosit pretextul respectării recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Prezenta scrisoare are un caracter de informare pentru distinșii membri ai Comisiei de la Veneția înainte de comunicarea raportului final asupra modificărilor aduse Legilor Justiției din România."

https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22765281-ludovic-orban-scrisoare-transmis-comisiei-vene-nainte-avizul-final-legile-justi-iei-oug-92-ridic-mari-suspiciuni-neconstitu-ionalitate.htm

Traian Băsescu face gargară cu pioneze

Presa l-a preluat pe Traian Băsescu cu declarațiile făcute la România Tv, acest post dedicat dezinformării grosolane și manipulării ordinare. Și-a găsit și Traian Băsescu postul Tv după chipul și asemănarea lui.

Acum mă leg doar de o declarație idioată: dacă legile justiției au trecut pe la Curtea Constituțională nu mai poate face nimeni o dezbatere. Hodoronc-tronc-fleoșc!

Ba se poate.

Legile justiției au fost constituționale până au considerat cei din PSD și ALDE plus UDMR că trebuie să schimbe pe ici-colo, prin părțile esențiale, pentru a permite liderilor politici aflați la putere ingerințe în activitatea Justiției. De la selecția candidaților pentru funcții de conducere în instituțiile Justiției la formarea completelor de judecată, fără a mai pomeni de repartizarea cauzelor procurorilor sau completelor de judecată. Iar la judecată, ce să vezi, judecătorii instanței vor trebui să aplice noile interpretări - inventate de parlamentarii PSD și ALDE - privind fapta incriminată și soluțiile de sancționare care pot fi alese.

"Eu aş privi la cele două elemente pe care eventual le-ar putea lua în discuţie Parlamentul European, dacă ne luăm după informaţiile publice. (...) Dacă discutăm despre legile Justiţiei, toate trei au trecut prin Curtea Constituţională a României. (...) Acum aş mai nota o singură rezervă aici, vizavi de un eventual raport al Comisiei de la Veneţia, care ar putea viza numai articole care nu au fost în analiza Curţii Constituţionale, pentru că, (...) despre articole care au fost declarate constituţionale, de Curtea Constituţională a României, nu poate face nimeni nicio dezbatere (...) Dar povestea cu Activarea articolului 7 pentru România, cel cu suspendarea dreptului de vot, este o poveste"

Ei bine, se pare că infractorul Dragnea are un aliat puternic în persoana lui Traian Băsescu. Deși vrea să pară stăpân pe situație, Traian Băsescu vorbește aiurea.

Comisia de la Veneția poate avea orice punct de vedere cu privire la organizarea și funcționarea justiției în România având ca reper conceptele unei societăți bazate pe respectarea legii. Chiar și cu privire la anumite abordări constituționale poate avea obiecții. Cum este și normal, rapoartele Comisiei de la Veneția sunt consultative, nu obligă însă dau „o notă” nivelului la care legislația unei țări a ajuns. Dacă țara respectivă nu ține cont de recomandări obține o izolare din partea statelor care iau în serios recomandările Comisiei de la Veneția. Un raport al respectivei comisii neluat în seamă sau refuzat duce la izolarea pe plan internațional iar în cazul apartenenței la Uniunea Europeană înseamnă neîndeplinirea criteriilor fundamentale ale apartenenței, ceea ce poate duce la luarea unor măsuri de protecție din partea celorlalte state prin activarea unor mecanisme ale Tratatului Uniunii.

Traian Băsescu este incapabil să înțeleagă că normele de drept nu stau singure în picioare. Sunt legate unele de altele, fac parte dintr-un tablou general în care se disting diferitele ipoteze ale vieții societății. Traian Băsescu vorbește ca un politician de doi bani bucata. Nu este departe de alt celebru politician care vorbește „ca proasta'n târg”, Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Băsescule, ar trebui să te abții. Gargara ta cu pioneze nu este semn de inteligență! A, dacă recunoști că ai dorințe ascunse de răzbunare pe procurorii care ți-au anchetat rudele și prietenii apropiați și judecătorii care i-au condamnat, dacă te gândești că aceste modificări te pot salva sau îi pot salva pe ai tăi din cine știe ce altă măgărie făcută convinși fiind că gradul de rudenie cu tine le salvează pielea, este altceva. Acum, la naiba, ce să cred?! 😂

Întâlnirea președintelui Iohannis cu membrii Comisiei de la Veneția

Foto: Administrația Prezidențială

Primirea de către Preşedintele României a delegației Comisiei de la Veneția, 13 Septembrie 2018

Comunicatul dat presei

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit joi, 13 septembrie a.c., delegația Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția).

Întâlnirea a avut loc în cadrul pregătirii avizului Comisiei cu privire la recentele modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală adoptate de către Parlamentul României. În acest caz, Comisia de la Veneția a fost sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Notă: ca urmare a demersurilor Partidului Național Liberal la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în urma refuzului majorității parlamentare PSD-ALDE-UDMR de a supune verificării Comisiei de la Veneția propunerile legislative pentru legile justiției dar și a „grabei” cu care Curtea Constituțională, devenită obedientă față de puterea politică, a interpretat într-un mod „cel puțin ciudat” normele constituționale în materie.

În cadrul discuțiilor cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, Președintele României a apreciat expertiza tehnică a acestui organism, precum și importanța opiniilor exprimate de acesta atât în privința legilor justiției, cât și a Codului penal și, respectiv, a Codului de procedură penală.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul discuțiilor, principalele probleme ridicate de noua formă a legislației penale, așa cum a fost votată de către Parlament. În acest context, Președintele României a arătat că modificările codurilor penale diminuează predictibilitatea și dezechilibrează sistemul judiciar, unul dintre efectele vizate fiind tocmai favorizarea unor politicieni cu dosare penale. Președintele Klaus Iohannis a susținut că este inacceptabilă distrugerea coerenței legislative.

De asemenea, Președintele României a subliniat că modificările propuse de actuala majoritate parlamentară riscă să compromită efortul de consolidare a sistemului judiciar din ultimii ani.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că implicarea și sprijinul experților Comisiei de la Veneția au rolul de a ajuta România să aibă o legislație performantă și modernă.

Cu prilejul acestei întâlniri, membrii delegației au menționat că opinia Comisiei de la Veneția în ceea ce privește modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală urmează a fi adoptată în cadrul Sesiunii Plenare din 19-20 octombrie 2018.

Cu și fără integritate

Mă „mănâncă” evenimentul penibil al participării unui judecător al Curții Constituționale a României la campania politică a alianței PSD-ALDE de denigrare a președintelui Klaus Iohannis. Un eveniment politic, pentru că a avut un rezultat politic. Obținerea demisiei doamnei Simina Tănăsescu din poziția de consilier pe probleme constituționale a Președintelui României.

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, colegă cu prof. univ. dr. Petre Lăzăroiu la Universitatea din București a fost „eliminată” din componența echipei de specialiști a Președintelui României printr-o manevră cu evidente trăsături mafiote. Iar actorul principal a fost acest Petre Lăzăroiu, judecător la Curtea Constituțională a României! El a generat cauza care a determinat demisia Siminei Tănăsescu. Dintr-o problemă cu caracter privat, colegial (cum sunt probabil cu milioanele!), a creat un eveniment politico-social care a dus la demisia Siminei Tănăsescu în beneficiul alianței PSD-ALDE.

Nu degeaba infractorul Liviu Dragnea, președinte al PSD, președinte al Camerei Deputaților, „tutorele” Guvernului României afirmă cu nonșalanță că președintele Klaus Iohannis „face presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”, un motiv temeinic pentru ca PSD și ALDE să declanșeze procedura suspendării acestuia în vederea demiterii lui prin referendum!

Urmărind evenimentele de după demisia Siminei Tănăsescu am ajuns la concluzia că de fapt, acest judecător constituțional, Petre Lăzăroiu, este parte a „conspirației” inițiată de infractorul Liviu Dragnea cu sprijinul politic al complicelui său Călin Anton Popescu Tăriceanu (cel care îi asigură, prin parlamentarii ALDE, majoritatea simplă în Camerele Parlamentului), care are ca scop final suspendarea președintelui Klaus Iohannis chiar dacă șansele pentru demiterea lui prin referendum sunt mici. Suspendarea are ca scop adoptarea actelor normative de interes pentru coaliția PSD-ALDE astfel încât PSD și ALDE să obțină controlul asupra Justiției și al celorlalte instituții ale statului care nu sunt în subordinea Guvernului. O astfel de victorie poate căpăta lejer denumirea de „restaurația dictaturii” în România. Inclusiv controlul asupra atribuțiilor și competențelor Președintelui României prin golirea funcției prezidențiale de conținut!

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu și-a apărat integritatea. Și-a dat demisia din funcția publică de la Administrația Prezidențială. Gestul colegial față de numitul Petre Lăzăroiu a produs daune Președinției României. Pot spune că Petre Lăzăroiu, judecătorul constituțional și-a pierdut-o prin ticăloșia comisă. Numai că, am o problemă. Simina Tănăsescu l-a atenționat, colegial, că la Cotroceni a venit o sesizare în care este evidențiată o problemă legată de respectarea Constituției în cazul lui. Prin mandatul complet de 9 ani și surplusul de un an ca înlocuitor al unui judecător decedat este încălcat un articol constituțional care stipulează, imperativ, că mandatul unui judecător constituțional este de doar 9 ani. Nu mai mult. Ca atare, sunt în dilema asta. Petre Lăzăroiu mai are integritate din moment ce încalcă, cu bună știință, o prevedere constituțională?

Pentru că se pare că nu are nici o problemă cu o atare situație, participarea lui la conspirația PSD-ALDE de suspendare a președintelui Klaus Iohannis vine în mod natural. Un om fără onoare, fără integritate, este capabil de orice ticăloșie.

Încep să acord mai mult credit celor care afirmă, cu sau fără știință, că unii judecători ai Curții Constituționale au devenit parte a puterii PSD-ALDE astfel că „judecățile” lor sunt viciate. Iar în ultima vreme sunt serioase „semne” de viciere! Specialiști în drept, foști judecători ai CCR, au atras atenția asupra faptului că deciziile actualei Curți Constituționale „rescriu” practica Curții! Anulează, de facto, decizii anterioare ale CCR lipsind practica CCR de predictibilitate! Se instalează temerea că o parte a judecătorilor CCR vor soluționa contestațiile sau sesizările în funcție de interesele PSD, ale infractorului Liviu Dragnea! Peste toate, ultima bombă vine de la Comisia de la Veneția care confirmă această stare. CCR nu mai este predictibil. Este adevărat că deciziile CCR sunt obligatorii dar nu sunt constituționale. Astfel, suntem în fața celei mai cumplite situații: dreptatea, constituționalitatea sunt date la o parte de judecătorii CCR. Iar dacă ei decid strâmb, judecata instanțelor normale va fi strâmbă, sistemul nostru de drept fiind în așa fel construit încât judecătorii nu pot trece peste normă, nu pot judeca liber pericolul social al unor fapte incriminate de lege.

Susținerea punctului de vedere al Președinției la sesizarea CCR de către Guvernul României a conflictului de natură constituțională între Președintele României și ministrul justiției, de către Simina Tănăsescu a deranjat. Iar coaliția PSD-ALDE nu scăpat ocazia de a lipsi Președinția României de un astfel de apărător constituțional. Acum, vedem că raportul Comisiei de la Veneția îi dă dreptate Siminei Tănăsescu și combate, destul de ferm, susținerea ministrului justiției, Tudorel Toader. Alt personaj care și-a pierdut integritatea!

Până acum, relativ, au avut câștig de cauză oamenii lipsiți de integritate. Mâine, cine știe, prin contribuția tuturor cetățenilor, conspirația pentru restaurarea dictaturii va fi oprită. Poate scăpăm și de acești mercenari care au devenit niște profitori ai funcțiilor publice.

Opinia preliminară a Comisiei de la Veneția privind modificările aduse Legilor justiției

Opinia preliminară a Comisiei de la Veneția privind modificările aduse Legilor justiției - 13 Iulie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că opinia preliminară a Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Legilor justiției constituie un semnal extrem de îngrijorător cu privire la independența justiției. Prin documentul făcut public astăzi, Comisia confirmă punctele de vedere exprimate de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori, cât și de Președintele României, inclusiv prin sesizările de neconstituționalitate și cererile de reexaminare formulate la aceste legi.

Concluziile cuprinse în această opinie preliminară, care are aceeaşi valoare juridică precum opinia finală care va fi formal adoptată în luna octombrie, fără modificări,  de către Comisie, indică  impactul negativ pe care punerea în aplicare a unora dintre aceste modificări legislative l-ar avea asupra sistemului judiciar.

În vederea garantării independenței justiției și a consolidării statului de drept din România, recomandările cuprinse în opinia Comisiei de la Veneția trebuie valorificate, astfel încât lupta împotriva corupției să continue.

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, să nu ignore recomandările organismului european.

Totodată, Președintele României precizează că recomandările cuprinse în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția vor fi avute în vedere cu ocazia sesizării Curții Constituționale cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, recent reexaminată de către Parlament.

Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că România s-a angajat să respecte normele și valorile europene ale democrației constituționale, iar independența procurorilor și judecătorilor este fundamentul unei justiții corecte, principiu de la care un stat de drept nu poate abdica.

„Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse Legilor Justiției arată acum, în clar, îndreptățirea criticilor formulate de PNL încă din primul moment al dezbaterilor asupra acestor legi.

În ciuda refuzului repetat al majorității parlamentare PSD-ALDE, PNL a obținut sesizarea Comisiei de la Veneția prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Evaluarea dată publicității arată, fără putință de tăgadă, faptul că ministrul Justiției, Tudorel Toader, precum și alți reprezentanți ai PSD-ALDE au mințit cu nerușinare atunci când susțineau că modificările legislative sunt conforme standardelor Comisiei de la Veneția.

Între criticile aduse de PNL și confirmate de Comisia de la Veneția se evidențiază schimbarea mecanismului de numire în funcțiile de conducere a procurorilor, precum și restrângerea atribuțiilor președintelui României în cadrul acestui proces, invalidarea soluțiilor date de procurorul de caz de către procurorul ierarhic superior pe motive de temeinicie, restrângerea libertății de exprimare a magistraților, instituirea secției speciale pentru anchetarea penală a magistraților, schimbarea regimului de pensionare a magistraților cu impact asupra stabilității sistemului judiciar.

Facem un nou apel către Curtea Constituțională ca, în evaluarea sesizărilor de neconstituționalitate asupra modificărilor aduse Legilor Justiției, să țină cont de Opinia Comisiei de la Veneția, așa cum a făcut-o în foarte multe cazuri anterioare.”

"Opinie mai mult decât binevenită! A fost un efort de luni de zile al PNL, al delegaţiei noastre la APCE, al preşedintelui, al sistemului judiciar! Şi uite că astăzi eforturile şi criticile sunt confirmate de experţii internaţionali! Plus că vine într-un moment cheie, când ministrul Justiţiei a declanşat procedura de numire a noului şef la DNA! Am criticat în plen şi în Comisia specială toate aceste aspecte, dar am bătut la porţi închise, căci asta înseamnă să lucreze PSD cu oameni de nivelul lui Nicolicea, Şerban Nicolae sau Iordache, la ordinul lui Dragnea. Cer CCR să nu cumva să nu ia act de acest raport preliminar, mai mult decât limpede şi profesionist! Să ia act atunci când va soluţiona sesizarea PNL pe legea 303, ca să spulbere opiniile publice îndreptăţite să creadă că este o curte politizată şi la dispoziţia PSD. E clar că toate legile justiţiei trebuie întoarse în Parlament, trebuie făcută o dezbatere serioasă, cu alt preşedinte, nu domnul Iordache care şi-a dovedit limitele cu vârf şi îndesat" - senator PNL Alina Gorghiu

"Sigur că ei recomandă doar revenirea la situaţia normală, dar această recomandare nu poate să nu fie luată în considerare dacă vrem să rămânem în Europa, dacă vrem să rămânem stat european, dacă vrem să fim stat de drept. Nu se poate, în Constituţia României se vorbeşte despre separaţia puterilor (...) fiecare doar trebuie să citească, să respecte Constituţia. S-a exagerat şi uite la ce s-a ajuns, asta e consecinţa faptului că nu s-a ţinut seama nici de legi, nici de Constituţie. Este un termen acolo în Constituţie unde se spune procurorii şefi sub autoritatea ministrului Justiţiei, acest termen trebuie citit şi interpretat corect. Nu înseamnă că sunt sub subordinea ministrului Justiţiei, pentru că este CSM-ul care are în atribuţii cariera magistraţilor, nu ministrul Justiţiei", a spus Augustin Zegrean.

Discreditarea și delegitimarea Curții Constituționale temeiul sesizării Comisiei de la Veneția

Valer Dorneanu a obținut unanimitatea judecătorilor constituționali să reacționeze la tulburarea publică provocată de unele decizii ale Curții Constituționale luate cu majoritate de voturi, decizii care nu sunt pe placul unei mari părți a cetățenilor.

Înainte de a merge mai departe, vreau să subliniez starea societății în urma unor decizii ale Curții Constituționale: nemulțumire!

Curtea Constituțională are obligația să observe respectarea prevederilor Constituției și nu să se constituie într-o instanță de judecată într-un eventual litigiu între diferite persoane, așa cum populația a receptat „litigiul” dintre ministrul Justiției, Tudorel Toader, și șeful DNA, Laura Codruța Kovesi. Prin Decizia nr. 538 din 30 mai 2018, Curtea Constituțională deschide, cu de la sine putere, un „litigiu” între același ministru al justiției din acest Guvern de tristă amintire și președintele Klaus Johannis.

Foarte ciudat, dacă nu cumva este o acțiune intenționată a judecătorilor constituționali, este „obligarea” președintelui Klaus Johannis să emită un act propriu, un decret, care să satisfacă o „propunere” a ministrului justiției și, în caz că nu emite actul, „sancționarea” Președintelui României în cazul în care nu va da curs Deciziei CCR care impune, pur și simplu, „propunerea” ministrului justiției Președintelui României! Aici nu mai vorbim despre stabilirea constituționalității actului public ci pur și simplu de un comportament propriu doar instanțelor de judecată, vorbim despre „înfăptuirea justiției”, o competență pe care Curtea Constituțională nu o are deoarece este dată, de Constituției, exclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiției și instanțelor judecătorești stabilite prin lege.

Curtea Constituțională a devenit parte a puterii politice PSD-ALDE-UDMR. Mai multe decizii ale Curții depășesc spiritul Constituției, au devenit „judecăți” încălcând domeniul rezervat ICCJ și instanțelor de judecată stabilite prin lege. Cetățenii au observat acest „fenomen”, cu atât mai mult partidele politice. Este evident că a reapărut în spațiul public problema componenței CCR. Din ce persoane să se compună Curtea Constituțională? Din foști politicieni cu formație juridică sau din membri ai Înaltei Curți de Casație și Justiție? După cum vedem, foștii politicieni sau persoanele susținute de politicieni au luat-o pe arătură. În cazul în care membrii CCR ar proveni dintre magistrații ICCJ sau chiar a magistraților Ministerului Public cu o vastă experiență profesională și rezultate remarcabile de-a lungul carierei, ar exista o garanție a comportamentului lor profesional. Nu mai spun de profesionalismul cu care ar trata problemele de constituționalitate!

Indiferent ce formulare va găsi Comisia de la Veneția pentru a răspunde sesizării CCR, cei care ar trebui să beneficieze de activitatea CCR suntem noi, cetățenii României. Noi suntem cei nemulțumiți de activitatea judecătorilor constituționali. Noi îi acuzăm că și-au depășit competențele și că participă la activitatea politică a unor partide politice aflate temporar la putere. Noi suntem cei care cerem și vom cere partidelor politice din opoziție ca prevederile Constituției și legislația în materie să fie modificate în viitor astfel ca aceste derapaje ale Curții Constituționale să nu mai poată fi permise. Și da, va trebui să existe și o formă de tragere la răspundere a Curții Constituționale pentru acele decizii care depășesc cadrul constituțional al competențelor Curții. Este inadmisibil ca judecătorii Curții să ia orice decizie vor ei fără să existe o formă de control cetățenesc! Actuala Curte a devenit stat în stat!

Cum să nu ne punem întrebări grele din moment ce actualul ministru al justiției, Tudorel Toader este „campionul” sesizărilor CCR, direct sau indirect, pentru a forța introducerea controlului justiției de către puterea politică! Ultima „bombă” a scris-o Tudorel Toader pe pagina lui de Facebook și a fost preluată de presă:

„A nu se confunda independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor/constând în administrarea probatoriului, adoptarea soluţiilor legale/, cu faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, referitoare la administrarea justiţiei sau promovarea politicii penale!”

Nici mai mult și nici mai puțin, Tudorel Toader își revendică poziția de „conducător al justiției”, pentru că „justiție”, potrivit dicționarului român, înseamnă, sub aspect organizatoric, „1. Totalitatea organelor de jurisdicție dintr-un stat; ansamblul legilor și al instanțelor judecătorești; sistemul de funcționare a acestor instanțe.” Potrivit părerii lui Tudorel Toader el le administrează sau conduce, acesta fiind sensul. El, un ministru al unui guvern politic sau chiar membru al unui partid politic sau susținut de un partid politic. Nu îți trebuie mult să îți dai seama că aceasta înseamnă, de fapt, controlul politic asupra justiției!

Noi, cei care nu suntem de acord cu această viziune politică a partidelor care exercită puterea astăzi, PSD-ALDE-UDMR, dorim ca partidele din opoziție care au observat aceste derapaje grave de la regulile democrației în România să se implice și să ne garanteze că după ce vor ajunge la putere vor desfășura acele acțiuni pentru ca independența, de facto, a justiției să fie asigurată. Atât prin prevederi constituționale clare, neinterpretabile, cât și prin legile care vor transpune în norme principiile Constituției.

Concluziile Comisiei de la Veneția nu vor recredibiliza și nici nu vor relegitima Curtea Constituțională a României. Ele vor fi folosite de CCR și de partidele politice de la putere pentru a arăta că li se dă dreptate însă noi, beneficiarii Constituției, trebuie să ne apărăm independența. Iar Independența Justiției este parte a independenței noastre. Justiția este singura care ne poate apăra împotriva abuzurilor comise de puterile statului - legislativă, executivă și judecătorească! Inclusiv de instituțiile care compun „autoritatea judecătorească”! Nu mai spun de executiv! Guvernul României care devine pe zi ce trece campionul abuzurilor comise asupra populației.

Cererea liderilor PNL din Parlament către CCR

Comunicat de presă al PNL privind scrisoare adresată Curții Constituționale pentru sesizarea Comisiei de la Veneția

Partidul Național Liberal a înaintat astăzi, 9 ianuarie 2018, o scrisoare adresată președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, semnată de liderii grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senat.

Obiectul scrisorii privește modificările aduse la Legile Justiției, contestate de PNL la Curtea Constituțională, față de care instanța de contencios nu s-a pronunțat până la acest moment. În acest sens, PNL solicită CCR sesizarea Comisiei de la Veneția înainte de a se pronunța asupra sesisărilor primite, în acord cu solicitarea exprimată recent de secretarul general al Comisiei, Thorbjørn Jagland.

Reamintim că Partidul Național Liberal este singurul partid parlamentar care a depus sesizări privind neconstituționalitatea modificărilor aduse Legilor Justiției. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat temeiuri de neconstituționalitate care în opinia sa ar trebui să ducă la respingerea acestor modificări.

Avem încredere că temeiurile de neconstituționalitate identificate atât de PNL prin experții săi, cât și de ÎCCJ, constituie argumente solide pentru invalidarea proiectelor menționate.

De asemenea, menționăm că procedura privind intrarea în vigoare a legilor rezervă dreptul Președintelui României de a face propria analiză și de a iniția o nouă contestare a acestora la Curtea Constituțională dacă vor fi identificate noi temeiuri de neconstituționalitate.

În continuare, așa cum în cadrul Comisiei speciale și în plenul Camerei Deputaților și Senatului PNL s-a luptat pentru blocarea modificărilor nocive propuse de PSD-ALDE, grupurile parlamentare ale PNL vor folosi toate instrumentele legale și constituționale pentru a opri atacul PSD-ALDE la adresa sistemului judiciar.

Departamentul de Comunicare al PNL


Textul scrisorii înaintată președintelui Curții Constituționale:

Ad. Dosar nr. 2978AI/2017;  Dosar nr. 2964AI/2017; Dosar nr. 2962AI/2017; Dosar nr.2972AI/2017; Dosar nr.2965AI/2017  și Dosar nr. 2955AI/2017.

Domnului Valer Dorneanu,

Președintele Curții Constituționale

Stimate domnule Preşedinte,

În temeiul atribuțiilor conferite de Constituția României, „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției şi unica autoritate de jurisdicție constituțională̆ în România. În virtutea acestor prevederi, Curtea asigură controlul de constituționalitate al actelor, procedurilor sau împrejurărilor cu privire la care a fost sesizată, constatând conformitatea sau neconformitatea acestora cu Legea fundamentală”( DECIZIA C.C.R. nr.727 din 9 iulie 2012), apărarea principiilor constituționale pe care se întemeiază statul de drept în România este scopul principal al activității Curții Constituționale.

În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe asupra sesizărilor de neconstituționalitate formulate de către Grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților și, respectiv, a Grupului Parlamentar PNL din Senatul României, sesizări care formează obiectul Dosarului nr. 2978AI/2017 (cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004),  a Dosarului nr. 2964AI/2017 (cu privire Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004) și a Dosarului nr. 2962AI/2017 (cu privire Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004).

De asemenea, Onorata Curte Constituțională trebuie să se pronunțe și asupra sesizărilor formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție a României, sesizări în temeiul cărora s-au format Dosarul nr.2972AI/2017 (cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004), Dosarul nr.2965AI/2017 (cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004) și Dosarul 2955AI/2017 (cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 ).

În opinia noastră, modificările legislative supuse criticii de neconstituționalitate prin sesizările amintite mai sus reprezintă un atac direct la principiul separației și echilibrului puterilor în stat,  realizat printr-o încălcare flagrantă a principiului colaborării loiale între autoritățile statului și prin nesocotirea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor.

În vederea analiza pe care urmează să o realizați, pe formă și pe fond, în dosarele constituite, mai sus arătate, vă adresăm rugămintea de a proceda la solicitarea unui punct de vedere al Comisiei prin Drept și Democrație (Comisia de la Veneția), prin procedura Amicus curie avută în vedere de Onorata Curte și în decizia plenului C.C.R. din 3 iulie 2012. Aplicarea acestei proceduri este posibilă în conformitate cu modalitățile oficiale prin care poate fi solicitat un punct de vedere al Comisiei de la Veneția și în baza colaborării sale cu alte curți constituționale europene (conform Statutului Comisiei prin Drept și Democrație, revizuit, 2002, http://www.venice.coe.int/WebForms/pages/?p=01_01_Statute )


Considerăm că,

acum când sunt deduse judecății sesizări a căror soluționare este vitală pentru deplina respectare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat,

în vederea realizării depline a rolului conferit Onoratei Curți de Constituția României și de lege, precum și pentru consolidarea democrației românești,

este necesar să obțineți un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, punct de vedere care va constitui un element de sprijin al activității de jurisdicție a Curții Constituționale.

Sesizarea Comisiei de la Veneția de către grupurile parlamentare ale PNL

Agerpres. BPN al PNL a aprobat sesizarea Comisiei de la Veneția privind modificările legilor justiției

„S-a aprobat astăzi (în Biroul Permanent Național al PNL) decizia de sesizare a Comisiei de la Veneția, ca urmare a refuzului majorității în Birourile permanente reunite de accepta sesizarea Comisiei de la Veneția din partea Parlamentului, așa cum a sugerat Comisia Europeană în raportul MCV. Noi am luat decizia să trimitem o sesizare către Comisia de la Veneția din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, să cerem eventual o misiune, în cazul în care în ședința plenară din 8-9 decembrie nu se poate lua în dezbatere, să trimită, așa cum a fost odată, o misiune din partea Comisiei de la Veneția privitoare la modificările legilor justiției”

Miercuri, majoritatea PSD-ALDE-UDMR au respins, în Birourile permanente reunite, cererea PNL de a solicita un punct de vedere Comisiei de la Veneția pe proiectele de modificare a legilor Justiției.

În același Biroul Permanent Național al PNL s-a aprobat propunerea primarului municipiului Oradea, Ilie Bolojan, ca în cadrul Congresului Național al Ligii Aleșilor Locali ai PNL - care se va desfășura sâmbătă la Cluj - să se dezbată o propunere de schimbare a legislației referitoare la impozitul pe venit astfel încât întregul impozit pe venit să devină sursă de venit la bugetele locale, pentru a compensa pierderile suferite de administrațiile locale prin modificarea Codului fiscal.

Tot la acest BPN al PNL s-a adoptat hotărârea ca liberalii să participe la protestele de duminică împotriva modificărilor legilor justiției și a modificării aduse Codului fiscal.

„Vom îndemna toți membrii, simpatizanții Partidului Național Liberal să participe la protestele de duminică, în toată țara. Lupta continuă!”, a subliniat Orban.

Stop ! Comisia de la Veneția confirmă că unii ne-au mințit și vor să ne înșele în continuare

Trebuie, de la bun început, să apreciez efortul jurnalistului Liviu Avram, de la „Adevărul”, care a insistat în prezentarea corectă a fenomenului politic anti-Justiție sub „bagheta” lui Florin Iordache (PSD) și acum sub cea a lui Toader Tudorel (susținut de ALDE), cu privire la „redefinirea abuzului în serviciu”. Jurnalistul Liviu Avram a apelat pentru clarificări la Comisia de la Veneția, printr-o scrisoare. Comisia, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Panos Kakaviatos, a confirmat primirea și a transmis răspunsul oficial al Comisiei cu privire la speță.

Preiau de la „Adevărul” și apoi face unele observații.

„Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor. 

Acesta prevede: '... Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102).   

Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz  unul financiar. 

Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.

Pragul „înalt” este deja definit în textul „infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc”. De aceea se vorbește și de „sensul restrâns și aplicate la un prag înalt”. 

Toate persoanele care dețin funcții publice pot săvârși, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, infracțiuni care prezintă „gravitate” în cazul proceselor democratice - de exemplu cu ocazia alegerilor, sau cu ocazia unor licitații etc. -, cum pot fi infracțiuni de „încălcare a drepturilor fundamentale” de exemplu neacordarea unui aviz sau unei autorizații la care cetățeanul petent are dreptul sau infracțiuni prin care instituția publică de care aparține este afectată, prin actul funcționarului, sub aspectul imparțialității. Într-un fel, Comisia de la Veneția a arătat care sunt ipotezele în care funcționează infracțiunea de „abuz în serviciu” sau „exces de autoritate” (parcă sună mai frumos a doua expresie!). Și da, „sensul restrâns” poate fi înțeles în sensul „existenței atributului” în conținutul unei legi. Dar, mergând la lege, ajungem și la „pragul înalt”, având în vedere că „abuzul în serviciu” trebuie interpretat doar în raport cu legea și nu cu actele normative secundare, cum ar fi hotărârile de guvern sau ordinele de ministru.

Ultimul paragraf al răspunsului Comisiei de la Veneția este, la rândul lui, foarte bine venit. Ar fi bine să îl înțelegem bine.

Pragul înalt trebuie limitat doar la infracțiunile de „abuz în serviciu” nu și la alte infracțiuni, pe care le și arată: „corupția”, „spălarea banilor” sau „abuzul de încredere”. De aici tragem concluzia că în cazul acelor infracțiuni sunt valabile toate prevederile actelor normative, de nivel înalt sau secundare. Mai mult, în situația în care există cumul de infracțiuni, „abuzul în serviciu” săvârșit pentru a favoriza un act de corupție va deveni circumstanță agravantă. Folosirea funcției publice pentru a comite acte de corupție poate fi interpretată, în unele spețe, ca o încălcare a drepturilor fundamentale.

Cei 600.000 de protestatari numărați la un moment dat și restul de milioane de cetățeni care au participat prin rotație la protestele din iarnă au avut dreptate. Iar PSD și „juriștii de doi bani bucata” ne-au mințit continuu. Foarte, foarte gravă este poziția Curții Constituționale a României care, sub conducerea înțeleaptă a PSD-istului Dorneanu, a emis decizii care sprijină „pretențiile infractorilor” și care, de fapt, după ce am luat la cunoștință de această informare, constatăm că sunt contrare recomandărilor Comisiei de la Veneția !

Treaba asta trebuie adusă la cunoștința tuturor. Articolul din „Adevărul” trebuie promovat.