miercuri, 19 decembrie 2018

Revenirile Curții Constituționale

Agerpres - Curtea Constituţională a României precizează marţi seară că la data la care a fost aprobat de către Comisia de la Veneţia Raportul asupra măsurilor restrictive privind opiniile separate, instanţa constituţională din România revenise asupra deciziei.

"Urmare publicării Raportului asupra opiniilor separate ale Curţilor Constituţionale, aprobat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 117-a Sesiune Plenară din 14-15 decembrie, văzând aspectele consemnate cu referire la Curtea Constituţională a României, în special referirile critice cuprinse la paragrafele 44-46, formulăm următoarele precizări: Motivele care au determinat Plenul Curţii Constituţionale să adopte o măsură restrictivă cu privire la redactarea opiniilor concurente şi separate au fost menţionate în preambulul Hotărârii 1/2017. La data aprobării şi publicării Raportului Comisiei de la Veneţia, Plenul Curţii Constituţionale revenise la măsura criticată încă din 5 iulie şi a publicat în Monitorul Oficial al României opinia concurentă care a făcut obiectul Hotărârii 1/2017"

Să ne uităm cu atenție la comunicatul CCR. Este bine să facem acest lucru pentru că avem „impresii” generate de media potrivit cărora CCR nu ar mai fi independentă ci ar fi parte a puterii politice PSD-ALDE, putere care distruge, sistematic, statul de drept în România.

CCR arată că o măsură de procedură internă luată de Plenu Curții Constituționale, criticată în Raportul asupra CCR a Comisiei de la Veneția, a fost eliminată înainte ca acest Raport să fie aprobat de Comisie.

De ce a simțit nevoia CCR, în special Valer Dorneanu, președintele CCR, să iasă cu această precizare? Ce îl mână pe Dorneanu „la luptă”? Iar după ce citesc comunicatul, după ce observ referirea la Comisia de la Veneția, în clar și asupra paragrafelor 44-46 din Raportul Comisiei, mă întreb: ce semnal vrea să transmită CCR?

Să urcăm „scara”, să privim de la o altă înălțime.

Au apărut, în ultima vreme, tot felul de comunicate de la nivelul Uniunii Europene prin instituțiile sale - Parlamentul UE, Comisia UE -, de la diferite state membre ale Uniunii Europene în numele guvernelor lor - unele de stânga, unele de dreapta, altele mixte, de la state terțe, parteneri ai României în alte organisme suprastatale - cum este NATO -, de la diferite organisme suprastatale diferite de UE în care sunt criticate sau mai bine spus, observate „cu surprindere”, măsurile anti-justiție ale actualei puteri politice PSD-ALDE. Nu cumva, prin acest comunicat, prin care practic CCR afirmă că respectă observațiile Comisiei de la Veneția, CCR vrea să arate tuturor celor arătați mai sus că ei, judecătorii CCR, sunt pentru statul de drept și că atunci când apar observații ale Comisiei de la Veneția ei le iau în calcul și le preiau în practica judiciară a CCR?

Eu înclin să cred că da. Iar de aici, merg mai departe și înclin să cred că „teribilismul” unor judecători CCR că ei sunt „independenți și patrioți” se află în declin. Având în vedere nivelul intelectual și de pregătire al lor, chiar și a celor cu carnetul roșu ascuns în mâneca robei de judecător constituțional, cred că au ales calea „neconflictuală” în relația cu alte instituții ale Uniunii Europene pe de o parte dar și cu alte instituții similare din statele UE sau din alte state.

România este membru al cluburilor deosebit de importante ale lumii actuale: UE, NATO, Consiliul Europei, Comisia de la Veneția etc. Rămânerea României în aceste cluburi îi impune un anume comportament. Îi impune respectarea unor principii ale democrației prin drept. Nu le mai respectă, apartenența României la aceste cluburi devine problematică. Indiferent ce declară puternicii zilei din România, dacă ceilalți membri ai clubului spun că nu sunt de acord cu actele și faptele Guvernului Român, ale Parlamentului României, ale Curții Constituționale Române, problema este la România ca țară și nu în altă parte.

Actuala putere politică a copiat teribilismul Ungariei lui Viktor Orban fără a fi atentă la mesajele pe care „cluburile” din care facem parte și din care Ungaria face parte le-au transmis Guvernului și Parlamentului maghiar. Sunt mesaje dure de atenționare. Ba chiar există voci, din alte state membre, care cer ca Ungaria să fie scoasă din aceste „cluburi”! Aceleași probleme le are Polonia, chiar dacă Polonia este un pilon strategic deosebit de important în structurile NATO și chiar ale UE. În România se consideră că mai sunt speranțe de ... îndreptare. Populația României, în marea ei majoritate, nu susține actuala putere politică iar ziua în care această putere politică extrem de toxică va fi învinsă nu este departe. De aceea România nu este văzută ca „o țară pierdută”!

Curtea Constituțională nu face politică sau așa ar trebui să fie. Totuși, semnalul dat de ea mă duce cu gândul la faptul că CCR a decis să nu o mai facă pe viteazul, pe Făt Frumos cu carnet de PSD-ist care salvează onoarea pierdută a liderului suprem socialisto-oportunist infractorul Liviu Dragnea. Ceva se petrece într-un grup de la CCR care a tot dat soluții în favoarea actualei puteri politice PSD-ALDE. Încerc să îndrăznesc să cred că următoarele decizii ale CCR vor apăra litera și spiritul Constituției însă am o mare teamă cu privire la dispozitivul acestor decizii, acum după ce CCR s-a cam obișnuit să adauge la lege, să dicteze instanțelor de judecată care sunt soluțiile pe spețe, să dicteze actorilor politici cum trebuie să se comporte, cum să își respecte atribuțiile constituționale și legale etc. Cred că CCR trebuie să revină la locul și rolul său constituțional: acela de administrator al Constituției!

Niciun comentariu: