Un articol de la bloomberg este cel care m-a zgândărit. Chiar dacă este vorba despre Spania, datele de acolo pot fi folosite și pentru România, suntem de fapt în aceeași situație.
Spania are un șomaj infernal. Pentru luna mai, Spania avea un șomaj de 19,8% față de media UE care este de 8,6%. La noi, șomajul este în ușoară creștere, după ultimele date, de 6,8%. Problema este la noi și destul de ciudată, nu sunt considerate în șomaj persoanele care au ieșit din perioada legală de șomaj și cei care freacă menta pe la cârciumi precum și „gospodinele” care așteaptă ajutorul social. Corect ar fi ca nu doar șomajul să fie luat în calcul ci toată forța umană capabilă de muncă.
Cu un șomaj uriaș, Spania nu are posibilitatea ca pe termen scurt să îl absoarbă. Nu are cum. Șomerii sunt neinstruiți, pur și simplu. Sunt incapabili să presteze o activitate lucrative peste nivelul lor superficial de instruire. De aceea, firmele din Spania caută forța de muncă necesară în alte țări. Pentru că în Europa forța de muncă calificată necesară în economia dezvoltată este atrasă de piața de muncă din Germania, Franța, Olanda etc., Spania apelează la forța de muncă din țări terțe.
Odată, enervat pe germani, am spus că aceștia să caute forța de muncă pentru industria lor auto în Europa și nu aiurea, în Siria și Irak. Ei bine, acum revin. De unde să ia ? Din moment ce așa zisa forță de muncă din celelalte state europene, cea care este în șomaj sau pe lângă starea de șomaj, în starea de asistați sociali, este mai mult necalificată decât calificată !
Unele știri de pe la noi au tot arătat că firmele românești caută muncitori, tehnicieni, ingineri, matematicieni, IT-iști etc. Era o știre cu firme din Transilvania care au ajuns să caute prin Moldova. Nu că nu au găsit, dar au găsit și tăntălăi care au refuzat să meargă la muncă preferând să stea cu curul pe sobă și cu ajutorul social. Ba și supărați tare pe stat că nu le mărește ajutorul social. Cazul nu este singular. Cu ocazia unei discuții, un coleg îmi spunea că a adus muncitori agricoli din R. Moldova pentru că asistații sociali de la noi au refuzat să lucreze fără a fi plătiți de parcă ar fi fost mineri. Cereau dublu la ziua de muncă decât era piața ! Colegul ar fi rămas cu buzunarele goale dacă ar fi acceptat cererile asistaților sociali. Unii nu au vrut să lucreze de teamă că pierd asistența socială !
Iar îmi vin în minte analiștii noștri specializați pe economie, finanțe etc. Băieți buni, spun vorbe mari dar pe la forța de muncă nu au prea ajuns. Au ajuns însă sindicatele dar numai pentru măririle salariale, indiferent că există productivitate sau nu. Ciugulitorii de avantaje.
Articolul despre situația din Spania trebuie, fără doar și poate, aplicat și la situația din România. Nu putem avea o economie competitivă cu putori, cu neisprăviți, cu needucați. Cei care au competențe, care au muncit să și le facă, care au fost dispuși să se perfecționeze au plecat în alte țări. Am rămas cu loazele. Stau cu mâna întinsă și cer de pomană.
Brexit-ul, de va fi finalizat, va aduce acasă un mare număr de români. Ar cam fi timpul să le pregătim sosirea. Ar cam fi timpul să le cunoaștem competențele și să cerem societăților din România care au nevoie de competențele lor să fie pregătite să îi primească. Ba chiar să își dezvolte afacerile având la dispoziție o astfel de calitate a forței de muncă.
Mai citesc o știre. România ocupă locul 60 din 166 de state în privința performanței logistice pe lanțul de furnizare, inclusiv infrastructura, calitatea serviciilor și seriozitatea livrărilor din respectiva țară. Culmea, țările care ocupă primele locuri sunt țările care au avut grijă să atragă forța de muncă calificată din alte țări peste ce a pregătit în propria țară: Germania, Luxemburg, Suedia, Olanda. Sunt țările pe lângă care crizele trec fără a produce mari daune, sunt țările căutate de cei care „au mâini de aur”, sunt țări care vor continua să se dezvolte pentru că pun învățământul și sănătatea mai presus de afacerile mărunte, față de găinăriile cu care ne împuie unii capul pe la televiziunile naționale.
duminică, 3 iulie 2016
Legea dării în plată confirmă scenariul negativ. Este o mare porcărie !
Nu am susținut-o și nici nu am de gând să o susțin. După părerea mea este o mare tâmpenie populistă. Chiar dacă este promovată și susținută de PNL, nu înțeleg judecata celor care o susțin, eu o voi ataca de câte ori am ocazia. Este o lege anti-capitalistă.
Autorul legii, avocatul și profesorul universitar Gheorghe Piperea este în război cu băncile. Pentru motive întemeiate, în unele cazuri, pentru alte motive, de obicei, de a creat o astfel de lege. Piperea nu va îngenunchea băncile, le va face reticente față de creditarea imobiliară dar și foarte suspicioase când este vorba despre orice altă creditare. Iar asta înseamnă blocaj. Blocaj economic și social.
Această lege schimbă o paradigmă specifică României (nu este singura țară cu particularitatea proprietății imobiliare a fiecărui cetățean). Dintr-o țară de proprietari imobiliari vom ajunge o țară de chiriași.
Mugur Isărescu a scos în evidență o ciudățenie în aplicarea legii. A apărut o ciudățenie pentru că legea este neclară asupra acestui aspect. Este neclară pentru că a fost urmărită neclaritatea de către autori - lângă Piperea apare și deputatul PNL Zamfir al Oanei de la Antena 3 -, sau a fost o scăpare. Jumătate dintre cei care au cerut aplicarea legii dării în plată sunt persoane care nu au datorii la împrumut și au capacitatea de a acoperi datoria în viitor.
De la apariția proiectului m-am gândit că este o lege cu dedicație. M-am gândit că unii, mai apropiați de Piperea și Zamfir, fiind la ananghie, au propus iar aceștia le-au ascultat ruga și au compus legea. Și acum gândesc la fel. Numai că apare această informație care este absolut grotească. Legea favorizează „răzgândeala”:
„Avem în prezent câteva mii de cazuri (...) din care aproape jumătate nu aveau restanțe de plată. Aceasta este o problemă extrem de serioasă. Oameni care nu aveau probleme... Am stimulat o răzgândeală și aceasta este o problemă”, a explicat Isărescu.
Ce convenția părților, ce retroactivitatea legii, ce Constituție, ce bună credință ! La gunoi cu ele ! Trăiască „haiducia contractuală”, trăiască intervenția statului în contracte, trăiască bunul plac al unor ipochimeni ai neamului !
Nu putem desființa sistemul bancar pentru că așa vrea Piperea sau alții ca el. În alte țări, sistemul bancar produce venituri uriașe, pentru că nu are împotrivă tot felul de „eroi locali” gata să omoare „balaurul”. Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda, SUA etc. Numai la noi este posibil ca „ciumeții” să aibă câștig de cauză împotriva propriei țări și să fie aplaudați de ciumpalaci.
Autorul legii, avocatul și profesorul universitar Gheorghe Piperea este în război cu băncile. Pentru motive întemeiate, în unele cazuri, pentru alte motive, de obicei, de a creat o astfel de lege. Piperea nu va îngenunchea băncile, le va face reticente față de creditarea imobiliară dar și foarte suspicioase când este vorba despre orice altă creditare. Iar asta înseamnă blocaj. Blocaj economic și social.
Această lege schimbă o paradigmă specifică României (nu este singura țară cu particularitatea proprietății imobiliare a fiecărui cetățean). Dintr-o țară de proprietari imobiliari vom ajunge o țară de chiriași.
Mugur Isărescu a scos în evidență o ciudățenie în aplicarea legii. A apărut o ciudățenie pentru că legea este neclară asupra acestui aspect. Este neclară pentru că a fost urmărită neclaritatea de către autori - lângă Piperea apare și deputatul PNL Zamfir al Oanei de la Antena 3 -, sau a fost o scăpare. Jumătate dintre cei care au cerut aplicarea legii dării în plată sunt persoane care nu au datorii la împrumut și au capacitatea de a acoperi datoria în viitor.
De la apariția proiectului m-am gândit că este o lege cu dedicație. M-am gândit că unii, mai apropiați de Piperea și Zamfir, fiind la ananghie, au propus iar aceștia le-au ascultat ruga și au compus legea. Și acum gândesc la fel. Numai că apare această informație care este absolut grotească. Legea favorizează „răzgândeala”:
„Avem în prezent câteva mii de cazuri (...) din care aproape jumătate nu aveau restanțe de plată. Aceasta este o problemă extrem de serioasă. Oameni care nu aveau probleme... Am stimulat o răzgândeală și aceasta este o problemă”, a explicat Isărescu.
Ce convenția părților, ce retroactivitatea legii, ce Constituție, ce bună credință ! La gunoi cu ele ! Trăiască „haiducia contractuală”, trăiască intervenția statului în contracte, trăiască bunul plac al unor ipochimeni ai neamului !
Nu putem desființa sistemul bancar pentru că așa vrea Piperea sau alții ca el. În alte țări, sistemul bancar produce venituri uriașe, pentru că nu are împotrivă tot felul de „eroi locali” gata să omoare „balaurul”. Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda, SUA etc. Numai la noi este posibil ca „ciumeții” să aibă câștig de cauză împotriva propriei țări și să fie aplaudați de ciumpalaci.
După Brexit, FMI vorbește. Nu de bine.
Agerpres. Incertitudinea post Brexit va avea efecte negative asupra economiei globale.
Corect. „Va avea efecte negative” este un risc. Nu se știe însă cât de mare este el.
„Potrivit lui Gerry Rice, principalele riscuri ale Brexit-ului sunt constituite de impactul macroeconomic și cel asupra piețelor financiare precum și de creșterea incertitudinii. În aceste condiții, purtătorul de cuvânt al FMI a apreciat că băncile centrale ar trebui să fie pregătite să ofere lichiditate sau să reducă volatilitatea în exces.”
Este evident că analiza vorbește de nivelul global al riscurilor. Economiștii și finanțiștii se vor lupta cu riscurile și vor propune soluții de evitare, acolo unde se poate, de reducere a impactului acolo unde se poate, sau de atenuare a impactului acolo unde nu se mai poate interveni.
Toate bune și frumoase însă FMI ne spune că a redus niște estimări asupra economiei globale iar SUA sunt printre „favoritele” reducerilor. Brexit-ul va reduce, evident datele UK și, legat de UK, datele Germaniei. Iar asta îmi spune mie că relația dintre UK și Germania a fost foarte, foarte strânsă.
Normal că o reducere la nivelul Germaniei și al Regatului Unit (încă membru al UE), va fi însoțită de o reducere la nivelul celorlalte state europene. Nu trebuie să ne mire faptul că reacțiile celorlalte state europene care sunt mai aproape de eveniment din punct de vedere al economiilor proprii sunt mai dure. Unele state europene vor suferi pierderi mai mari și nu pot, în cadrul economiei generale a UE să le acopere.
Cine va pierde și cine va câștiga, este o problemă de mare actualitate. SUA vor pierde, asta este evident. De aceea SUA nu a fost de partea Brexit. UE va pierde. Mai mult ca sigur. Dar UE este o uniune de state care au împreună o putere economică de 6-7 ori mai mare ca a Regatului Unit. Cumva, UE va supraviețui mai ales că își va retrage din Regatul Unit instituțiile europene și producția de bunuri și servicii care au primit locația în Regatul Unit pe motiv de apartenență la UE. Măsura va afecta foarte serios economia Regatului Unit, mai ales că se pierd serviciile bancare și financiare legate de Uniunea Europeană. Nu are rost ca UE să își țină serviciile financiare și bancare pe teritoriul altui stat, al unui stat terț. Este evident că ele vor fi aduse pe teritoriul UE.
Apare întrebarea: după declarațiile politice din aceste zile ale politicienilor britanici, Brexit-ul se va finaliza ? Analizele făcute de insulari, politicieni, jurnaliști, analiști și cetățeni obișnuiți, duc, mai toate, către minus.
Bașca ciudățenia din Regatul Unit. Unele zone ale statelor componente UK au fost sprijinite financiar prin intermediul Uniunii Europene, din contribuția UK la bugetul UE. Va continua Londra, ieșită din UE, să finanțeze programele de dezvoltare ale entităților britanice care sunt dependente de aceste finanțări europene azi ? O Londră care va pierde serviciile financiare și bancare europene, o Londră care va pierde producția destinată exclusiv pieței europene, o Londră care va pierde piața IT europeană ? Practic o Londră care va avea un buget de stat mult mai mic decât îl are acum.
Mișcările de pe burse, pe plus și minus din aceste zile nu au o mare semnificație. Sunt emoții, speranțe, deziluzii. Pe termen mediu și lung putem vedea care este realitatea.
Va mai fi Regatul Unit a cincea putere economică mondială ? Nu cred. Probabil că UK va fi depășit de mai multe state ale UE în timp. De ce nu, un timp mediu. În timp ce UK scade, state europene aflate în dezvoltare vor crește pentru că rămân în spațiul care le permite creșterea, Uniunea Europeană.
sâmbătă, 2 iulie 2016
Deja ajung la concluzia că USB este un caz clinic. Bag seama că indivizii trag ceva pe nas (nu sunt fumători).
La un articol anterior am arătat alianțele USB cu PSD și PMP. Nimic neobișnuit. Se poartă după alegeri.
Ce nu se prea poartă, este negarea evidenței.
Cineva a comentat pe blogul meu situația de la Sectorul 1.
„OCTAVIAN spunea...
EXTREM DE CORECT PENTRU SECTORUL 1 !
PSD + ALDE = 9 + 2 = 11 VOTURI ,
PNL = 6 , USB = 8 , PMP = 2
DECI DIN START , DACA PNL + USB - SE ALATURAU = 14 VOTURI , DINTR UN TOTAL DE 27 ;
ATUNCI PSD - ERA PE .... LIBER ! ( 27-14 = 13 VOTURI )
DACA USB , SE PLASA CA SI PNL - ADICA INAFARA JOCULUI PSD + ALTII , ACOLITII , ATUNCI ACESTIA DIN URMA RAMANEAU COMPLET SI NET , IN INFERIORITATE !
1 iulie 2016, 19:48”
Reacția unui „USB-ist” nu s-a lăsat rugată să apară:
„Anonim spunea...
La sectorul 1:
USB = 8 locuri
PSD + ALDE + PMP + PNL = 19 locuri.
Partidele din USL si aliatii lor detin 19 locuri din 27. USB este in opozitie. Banditii de la PSD-PNL s-au divizat de forma pentru a pacali electoratul. Ei sunt majoritatea si USB nu are cum sa schimbe votul in consiliu. Insa USB va detecta orice inceput de frauda, adica toata activitatea PSD-PNL, inca din fasa. Rusine PSD-PNL si ALDE-PMP!
2 iulie 2016, 12:22”
La aceasta adaug o apreciere „USB-istă” de pe Facebook, la adresa mea, hai să fiu mai elegant, ceva în genul „cultură limitată”, „la vârsta la care percepția realității este mai dificilă”. Să nu uit de faptul că sunt „trădător de neam și țară” și „sunt plătit pentru a denigra USB”.
Credeam că doar Sebastian Ghiță, la România Tv are astfel de „naratori” ai realității. M-am înșelat. Probabil că Nicușor Dan o fi încheiat o înțelegere cu Sebastian Ghiță iar eu am norocul să fiu unul dintre cei vizați !
Flit, scârbelor !
În Marea Britanie își face loc cu greu „mintea cea de pe urmă”.
Nu voi aduce acuze cuiva. Este dreptul britanicilor de a hotărî ce este bine și ce nu pentru ei. Voi reține însă judecățile celor care sunt mai preocupați de un viitor altfel decât trecutul pe care formarea Uniunii Europene vrea să îl împiedice să renască.
Aduc aici, din Preambulul TUE, următoarea motivare a construcției europene:
REAMINTIND importanța istorică a sfârșitului divizării continentului european și necesitatea stabilirii unor baze solide pentru arhitectura Europei viitoare,
Referendumul din Regatul Unit are, de ce să nu o recunoaștem, potențialul de a reveni la „divizarea continentului european”. Avem o divizare care are ca „motor” Federația Rusă. Nu este exclus ca UK să devină al doilea motor al divizării continentului european. Trebuie însă să recunosc faptul că un rol uriaș îl au celelalte state ale UE dar și statele care nu sunt membre ale UE. Dacă ele rămân unite iar UE termină integrarea tuturor statelor existente pe continent, sub un singur steag, atunci divizarea conflictuală a Europei rămâne de domeniul trecutului. Iar extremele, Federația Rusă și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord rămân doar niște extreme continentale fără influență în dezvoltarea europeană. Neplăcută situație dar, nu este exclus să fie așa.
Autorul are câteva remarci, sunt probleme pe care el le judecă din postura de cetățean al UK. Problema economică este prioritară. Fără a fi neglijate alte probleme, cum ar fi libera circulație a britanicilor în spațiul UE după momentul finalizării procesului de separare. Fără a neglija recrudescența rasismului în Marea Britanie față de cetățenii altor popoare, fie membre ale Uniunii Europene fie terțe țări.
Să revin la îngrijorările economice. Am folosit Google pentru traducere așa că de voi avea erori, rog să fiu scuzat. Măcar până la urmă.
The Economist Intelligence Unit proiectează o contracție de 6% până în 2020 , o scădere de 8% a investițiilor, creșterea șomajului, care se încadrează veniturile fiscale și datoria publică pentru a ajunge la 100% din producția națională - astăzi au o datorie publică de 90%. Nu e de mirare , George Osborne a anunțat că obiectivul central al politicii sale fiscale începând cu anul 2010 - eradicarea deficitului - a fost acum amânată pe termen nedefinit, rupând astfel ceea ce a fost angajamentul definitoriu al manifest conservatorilor "la ultimele alegeri, înapoi în epoca paleolitica cunoscut sub numele de 2015.
Poate că titluri despre Marea Britanie pierde ratingurile de credit AAA nu stârnesc curiozitatea. Poate că e mai ușor să se gândească în ceea ce privește contractele reziliate, investițiile planificate scoase din uz, locurile de muncă existente , care vor fi pierdute și locurile de muncă viitoare care nu se va întâmpla. Sau cercetarea științifică și medicală britanic , care s -au bazat pe finanțarea UE și cooperarea europeană și care va fi setat acum înapoi "zeci de ani", potrivit celor de la capătul ascuțit.
Și ce totul a fost pentru? Pentru Johnson, era ambiția brută. Motivul Gove a fost în mod superficial mai admirabil. El, împreună cu Daniel Hannan și alții, a fost condus de fervoare intelectuală, o credință arzătoare în substantivelor abstracte, cum ar fi "suveranitate" și "libertate". Acele idei sunt nobile în sine, desigur că sunt. Dar nu și atunci când acestea sunt decojite departe de textura aspră a lumii reale. Pentru că atunci când doctrina este păstrată distilată, pur și fervent necontaminat de realitate, se transformă în habotnicie.”
Și da, uite că am ajuns la un mare adevăr. Filosofie pură. Noțiunile ca „suveranitate”, „libertate”, „independență” au valoare abia atunci când sunt aplicate unei realități care aduce beneficii oamenilor, societății. Când sunt însușite de toți oamenii și nu sunt impuse în urma unui referendum. Când nu creează o ruptură în societate sub motivația „democrației”.
Într-un alt articol am citit despre cum a perceput un englez, ca să dau un exemplu, victoria celor care își doresc ieșirea din UE. Ideea că pașaportul britanic nu îi mai permite libera circulație în alte 27 de state europene a simțit-o ca o suferință fizică. Evreu german, a cerut să i se recunoască cetățenia germană.
Cum am mai spus, este problema lor. Oamenii care au votat pentru părăsirea UE nu au știut că zone întregi din Regatul Unit trăiesc cu fonduri care vin de UE. Fonduri care devin nesigure dacă sunt lăsate la dispoziția Guvernului UK. Guvern care va avea de înfruntat nu doar o finanțare mai redusă a bugetului UK, ci și plecări ale „producătorilor” pe continent, „producătorii” care au adus până acum bani la buget. Într-un alt articol din presa britanică, un producător din zona înaltei tehnologii a anunțat că se mută pe continent pentru că majoritatea produselor sale sunt pentru industria auto continentală. Va lăsa un mic grup de lucru în Marea Britanie. Culmea, orașul în care avea firma este dependent de locurile de muncă ale acelei firme.
Se fac calcule. Pe măsură ce timpul trece, insularii află că vor avea de tras niște ani de zile în urma părăsirii UE. Problema este că toate calculele au o mică-mare problemă. Toate prevăd rezultate bune în urma negocierilor cu UE. Toate văd accesul UK la libertățile economice și comerciale ale UE. Libertăți care însă nu sunt acceptate, iar mesajele în acest sens sunt foarte clare, dacă nu sunt însoțite de libera circulație a forței de muncă. Mai toate calculele britanicilor nu văd pierderea serviciilor financiare și bancare actuale, în gândirea unora UE va accepta ca Londra să fie, în continuare, centrul financiar al UE. Ei bine, nu va mai fi așa. Londra va rămâne centrul financiar al UK. Și atât.
Oare cei care vorbesc despre UE, dau sfaturi, scriu politici economice sau de altă natură, au citit Tratatele UE ?
Citesc, ca tot omul, informațiile la care am acces. Unele persoane, chiar apropiate, îmi recomandă, la fel cum recomandă și altora, lectura câte unui material ieșit din experiența și cunoașterea la care a ajuns câte un personaj, mai cunoscut sau nu lumii în care trăim.
O constatare, cu caracter general, o am. Foarte multe persoane, de bună credință, cu expertiză recunoscută în domeniile lor de activitate, vorbesc despre Uniunea Europeană și acțiunile ei fără însă a se raporta la reglementările imperative ale Tratatelor Uniunii Europene ! Cele mai multe persoane care dau sfaturi privind interpretarea acțiunilor economice sau financiare la nivelul UE vorbesc despre ceva care nu există ! Vorbesc despre competențe ale UE care nu există ! Vorbesc despre acțiuni ale UE care nu există ! Duc la nivelul UE idei și concepte care sunt proprii statelor care formează UE.
Se vorbește despre deficitul de forță de muncă și robotizare și ce ar trebui să facă UE pentru a accelera robotizarea pentru obținerea unei poziții dominante pe piața mondială. Robotizarea fiind însă strict o decizie a statelor membre ale UE ! Vorbesc despre economia europeană care însă este, de fapt, o economie a fiecărui stat membru în parte, astfel că vorbim despre convergența economiilor naționale și nu despre o economie europeană ieșită de sub controlul națiunilor membre ale comunității.
Dacă respectivele persoane, respectabile în domeniul lor de expertiză, ar citi și înțelege Tratatele UE, ar vedea că scopurile uniunii sunt politice, reglementările economice, comerciale și financiare fiind doar instrumentele cu care statele să crească nivelul de trai și de satisfacție al propriei populații în spațiul uniunii.
Ca să fiu sincer, este deranjant pentru mine să îi aud pe cei care discută despre UE fără să îi cunoscă, pur și simplu, reglementările. De aici apar poveștile de groază, de aici apar scenele de „capă și spadă” în care statele se luptă între ele, de aici se hrănește ignoranța construită cultural (agnotologie) care duce la acțiuni fără logică cum este Brexit-ul insularilor.
„Articolul 1 (ex-articolul 1 TUE) (1)
Prin prezentul tratat, ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE instituie între ele o UNIUNE EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniune”,c ăreia statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune.”
O constatare, cu caracter general, o am. Foarte multe persoane, de bună credință, cu expertiză recunoscută în domeniile lor de activitate, vorbesc despre Uniunea Europeană și acțiunile ei fără însă a se raporta la reglementările imperative ale Tratatelor Uniunii Europene ! Cele mai multe persoane care dau sfaturi privind interpretarea acțiunilor economice sau financiare la nivelul UE vorbesc despre ceva care nu există ! Vorbesc despre competențe ale UE care nu există ! Vorbesc despre acțiuni ale UE care nu există ! Duc la nivelul UE idei și concepte care sunt proprii statelor care formează UE.
Se vorbește despre deficitul de forță de muncă și robotizare și ce ar trebui să facă UE pentru a accelera robotizarea pentru obținerea unei poziții dominante pe piața mondială. Robotizarea fiind însă strict o decizie a statelor membre ale UE ! Vorbesc despre economia europeană care însă este, de fapt, o economie a fiecărui stat membru în parte, astfel că vorbim despre convergența economiilor naționale și nu despre o economie europeană ieșită de sub controlul națiunilor membre ale comunității.
Dacă respectivele persoane, respectabile în domeniul lor de expertiză, ar citi și înțelege Tratatele UE, ar vedea că scopurile uniunii sunt politice, reglementările economice, comerciale și financiare fiind doar instrumentele cu care statele să crească nivelul de trai și de satisfacție al propriei populații în spațiul uniunii.
Ca să fiu sincer, este deranjant pentru mine să îi aud pe cei care discută despre UE fără să îi cunoscă, pur și simplu, reglementările. De aici apar poveștile de groază, de aici apar scenele de „capă și spadă” în care statele se luptă între ele, de aici se hrănește ignoranța construită cultural (agnotologie) care duce la acțiuni fără logică cum este Brexit-ul insularilor.
„Articolul 1 (ex-articolul 1 TUE) (1)
Prin prezentul tratat, ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE instituie între ele o UNIUNE EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniune”,c ăreia statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune.”
Este fără echivoc obiectivul. Statele membre ale UE sunt state care nu își pierd calitatea de subiect al dreptului internațional, Uniunea Europeană fiind o formă avansată de colaborare interstatală. De aceea există și celebrul art. 50 care permite unui stat membru să iasă din UE.
„Articolul 2
Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin
pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”
Pun accentul pe valorile care sunt constatate la fiecare stat membru, valori care stau la baza accesului statelor în cadrul uniunii, menținerii lor în cadrul uniunii. Mai mult, acest art. 2 este cel la care se referă TUE atunci când se vorbește despre nerespectarea de către un stat membru a „valorilor Uniunii Europene”, nerespectare care declanșează o procedură ce poate ajunge la ieșirea din UE a acelui stat membru. La acest articol ne ducem când vedem o atenționare a unui stat membru pentru anumite proceduri interne care ies din cadrul valorilor convenite la aderarea la UE.
„Articolul 3 (ex-articolul 2 TUE)
(1) Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale.
(2) Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen.
(3) Uniunea instituie o piață internă. Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic.
Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului.
Aceasta promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre.
Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.
(4) Uniunea instituie o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro.
(5) În relațiile sale cu restul comunității internaționale, Uniunea își afirmă și promovează valorile și interesele și contribuie la protecția cetățenilor săi. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.
(6) Uniunea își urmărește obiectivele prin mijloace corespunzătoare, în funcție de competențele care îi sunt atribuite prin tratate.”
Cei care tot promovează idei, ar trebui ca înainte de a le pune pe hârtie și a le susține în fața unui public, oarecare, poate ar trebui să meargă la TUE și să vadă dacă ideile pe care le promovează se pot realiza la nivelul UE sau sunt posibile doar la nivelul statului de care aparțin.
Pe bună dreptate Germania a fost aspru criticată pentru imigrația din spațiul arab. Acțiunea individuală a Germaniei, indiferent cum este motivată politic dar mai ales economic, afectează valorile arătate la art. 2 din TUE, este împotriva art. 3 din TUE și a altor prevederi existente în Tratate. Ca să nu mai spun de faptul că Uniunea Europeană se constituie pentru binele cetățenilor statelor membre și nu pentru binele altor state sau a cetățenilor din alte state.
Ideea de mai sus are și o parte absurdă. Un imigrant din Siria sau Irak, acceptat de Germania, capătă mai multe „drepturi” în spațiul Uniunii Europene ca un cetățean din România sau Bulgaria, Croația sau Albania ! În acest caz, Germania devine unul din statele care nesocotesc principiile de bază ale Uniunii Europene. Motivarea germanilor cu necesitatea forței de muncă pentru acoperirea deficitului de forță de muncă în viitor este aberantă. Să facă germanii sex și pentru procreare, nu doar pentru plăcere.
Mă mănâncă buricul degetelor. Mediul de afaceri european nu prea există. Sunt medii de afaceri în fiecare stat. Unele mai puternice, cum sunt cele din Franța, Germania, Italia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Suedia și altele mai slabe. Mediul de afaceri european se reduce, la o adică, la companiile mari din vestul Europei. Scopul UE ar trebui înțeles ca o convergență a mediilor de afaceri din UE pentru ca nivelul de creștere economică a fiecărui stat în parte să se aproprie de nivelul de creștere economică al statelor mai dezvoltate. Cumva, instituind o uniune între ele, statele europene convin să crească, dacă este posibil, puterea economică a fiecărui stat până se va ajunge la un anume nivel de dezvoltare care să șteargă diferențele dintre state. Este o acțiune conștientă, statele mai dezvoltate acceptând să sprijine (prin programele europene) statele mai slab dezvoltate pentru ca prin dezvoltarea lor să se ajungă la o cultură economică europeană unitară.
Se pare că „băieții și fetele deștepte” nu au răbdare. Vor să iasă în evidență fără a înțelege că dezvoltarea unei țări este posibilă doar prin acumularea bunăstării la nivelul cetățeanului, că bogăția, averea în general, are un rol social, este cu atât mai apreciată cu cât face mai mult bine celor lângă care se formează și nu străinilor. Sunt de acord cu ideea că la nivelul unor state europene s-a pus un accent mare pe sprijinirea unei dezvoltări economice fără însă a distribui beneficiul către societatea în care au activat respectivele companii. S-au îmbogățit unii iar mulțimile care au participat la îmbogățire au luat un șut în fund. De aceea la Consiliul European abia terminat s-a pus problema întoarcerii UE către cetățenii europenei.
Am neplăcuta impresie că la nivelul partidelor politice se practică un fel de golănie când este vorba despre UE, despre rolul și locul nostru în cadrul UE.
vineri, 1 iulie 2016
Lupta cu birocrația este la fel de grea ca lupta Justiției cu mafia !
Un interviu excelent luat de HotNews lui Cristian Ghinea.
O poveste despre o guvernare care vrea să facă pentru oameni acel bine de care oamenii au nevoie. O guvernare care se lovește de inerția funcționarilor publici și a unor șefi și șefuți îngroziți că își pierd funcțiile și „puterile” dacă aplică noi legi sau dacă dau aviz favorabil unor proiecte legislative.
Ca unul care am trecut prin așa ceva, nu pot fi decât încântat de reușitele și recomandările ministrului Ghinea.
O ideea îmi place foarte mult: Guvernul să legifereze, așa, pe grabă mai mult, pentru corectarea abuzurilor iar populația să participe activ, având la bază legea, prin darea în judecată a instituțiilor care nu aplică legea ci aplică propriile reglementări pe care nu vor să le pună în acord cu legea.
Cineva poate veni cu motivarea că să se aștepte să își corecteze HG-urile sau ordinele de ministru ministerele. Ce să se aștepte ? Miniștrii au semnat Ordonanța de urgență ? Au semnat. Tot miniștrii trebuie să dea termen de 3-5 zile departamentelor din subordine să i se prezinte actele normative subsecvente cu modificările și completările de rigoare și să le prezinte în prima ședință de Guvern pentru a fi aprobate. De aia au funcționari publici și înalți funcționari publici în schemă. Dacă eliminarea unor acte normative și proceduri impune și o reorganizare structurală, au departament specializat de organizare care poate să prezinte modificările într-o zi. Fiind nevoie doar de un ordin de ministru, problema se poate rezolva urgent.
Până la urmă să aleg un paragraf care îmi place. Cine vrea tot interviul să meargă la link-ul pus de mine. Am ales acest calup, este o imagine a dezastrului guvernărilor fără cap, de până acum.
„Institutiile publice din Romania nu au posibilitatea fizica de a interconecta bazele de date intre ele si, astfel, cetatenii au fost trasnformati in "carausi de informatii" dintr-un loc in altul. "Fiecare institutie a facut contractele de IT, fara sa se gandeasca cum sa se lege de altele. Fiecare este o insula", au devaluit, in cadrul unui interviu pentru HotNews, Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene, si Andra Bucur, consilier in cadrul Cancelariei premierului. O alta problema este ca institutiile nici nu au acces la propriile baze de date, fiind santajate de catre firmele IT. Santajeaza "pentru a obtine un nou contract de mentenanta", a spus Ghinea.
- În particular, așa, între noi, nu cumva este vorba despre firmele „băieților deștepți” acoperiți de miniștri „frumoși și deștepți și doctori la ei acasă” ?
De aceea, actul normativ privind debirocratizarea seteaza pentru viitor principiul ca nu se mai fac achizitii publice de IT, fara sa fie proprietatea deplina la institutia publica, a spus Ghinea. Potrivit acestuia, odata rezolvata problema controlului asupra propriilor baze de date, urmeaza pasul doi, cel legat de interoperabilitatea reala. In acest scop, va fi creat la nivelul Cancelariei premierului pozitia de Coordonator pentru Tehnologia Informatiei. Acesta se va ocupa de impunerea tuturor standardelor de interoperabilitate, astfel incat toate sistemele informatice sa fie dezvoltate dupa aceleasi criterii, a spus Andra Bucur. Institutiile vor putea accesa fonduri europene pentru interoperabilitate doar in baza unui plan guvernamental. In acest fel, s-ar putea ajunge ca la nivelul anului 2018, institutiile publice sa-si poata interconecta bazele de date. Cristian Ghinea spera ca viitoarele guverne sa continue acest plan. Ghinea a mai spus ca Ordonanta de Urgenta privind debirocratizarea creaza posibilitatea ca insitutiile publice sa ceara informatii intre ele. "Dar tot este o modalitatea primitiva, prin e-mail, in loc sa-si ia automat din baza de date", a mai spus Ghinea.”
Printre alte concluzii, cetățenii mai au de așteptat până când nu vor mai lucra fără plată pentru funcționărimea publică din ministere și agenții. Dar și când vom scăpa de „ghițisme” ! Debirocratizarea va fi ca o a doua naștere.
Când un Guvern lucrează, se vede.
Citesc o știre la Agerpres.
În județul Bacău se desfășoară un program pilot UNICEF, în valoare de 5,3 milioane euro, în care sunt cuprinse 45 de comunități locale și de care beneficiază aproximativ 53.000 de copii.
Într-un comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, se arată:
„Această acțiune este gândită cu și pentru oamenii din comunitate, pentru a putea preveni și ameliora ansamblul vulnerabilităților la nivel individual, al familiei și al întregii comunități. Vrem să ne asigurăm că în procesul de implementare plecăm de la o înțelegere corectă a realităților și problemelor de la nivel local — de aceea căutam să învățăm din modelele similare dezvoltate. Modelul UNICEF și aplicația AURORA sunt un excelent punct de plecare. Ne bucurăm să fim astăzi alături de oamenii din Lipova și Colonești, județul Bacău, și să înțelegem cum funcționează acest model pentru ei, astfel încât să putem să extindem acest gen de acțiune la nivel național, pentru toate comunitățile marginalizate.” - declarație a ministrului Dragoș Pâslaru.
O acțiune care pregătește o proiecție la nivel național. Comunitățile marginalizate. Copiii din aceste comunități, Viitorul oamenilor din aceste comunități.
Este absolut normal că un astfel de program la nivel național nu va fi singur. Va fi însoțit de programe prin care să se asigure crearea resurselor locale pentru dezvoltarea respectivelor comunități.
Pentru că am citit un material în care era încurajată „îndatorarea” țării ca soluție la evoluția ei, se arăta acolo că în țările care au mari datorii publice oamenii au mai multă bunăstare, se prezenta chiar și o hartă, iar pe hartă ideea era contrazisă tocmai de unele țări care au bunăstare dar care nu au și datorii mari - cazul Suediei sau al Norvegiei, Luxemburg etc. -, vin și susțin aici că o îndatorare mică permite o dezvoltare care poate fi absorbită de populație fără nici o problemă. Ce folos că au grecii „bunăstare” dacă sunt datori peste limită ? Nu se văd consecințele ? Ce folos au insularii UK dacă au bunăstare, văzută din afară pentru că din interior bunăstarea nu prea există, dar sunt supra-îndatorați ? Ce folos dacă ești cotat că ai bunăstare dar te zbați ca peștele pe uscat să achiți din datoria publică an de an, cu sume imense, mult peste ce ai băgat pentru respectiva bunăstare care se erodează în timp. Germania își reduce constant datoria publică pentru a transforma bunăstarea în ceva sustenabil. Bine, lăudătorii dezvoltării prin îndatorare au alte intenții de fapt. O astfel de îndatorare poate duce la furt, la îmbogățire fără just temei, poate duce la afaceri necurate.
Deocamdată, Guvernul Cioloș lucrează și lucrează bine. Se tot scuză Cioloș că nu poate face corecții care vin din ani de guvernare „slabă” (mai corect coruptă sau idioată !), însă peste tot vezi că prin măsuri mici, de corecție, dispar, încet-încet, „cheile” delapidării de la bugetul de stat, dispar actele de care se folosea birocrația pentru a șicana populația - desființarea unor acte și proceduri va duce la eliminarea posturilor din instituțiile publice care trăiau din această șicanare, ies la iveală aranjamentele incorecte și contractele cu dedicație, se descoperă „tâlharii”, iar alături de Guvern se află justiția care preia cu destul entuziasm cazurile constatate de Guvern ca fiind dubioase și le dă o soluție. Se pare că în majoritatea cazurilor soluția este cu „răcoare”.
Guvernul acesta merită felicitat. A făcut în mai puțin de un an de două ori mai mult ca cea mai performantă guvernare tip PSD.
Dragoste mare între PSD, USB și PMP. După alegeri, normal !
22 iunie 2016, Sectorul 4, alegere de viceprimar (de la PSD !), voturi pentru de la PSD, USB și PMP. Să trăiască !
1 iulie 2016, Sectorul 6, victorie ! USB și PMP s-au aliat cu PSD ! Să trăiască și să ne dea, așa este colaborarea !
Dacă ne amintim și de Sectorul 1, unde celebra Clotilde Armand a candidat pentru primărie a votat cu PSD, la constituirea „forței” politice majoritare. Bine, după ce au pus PSD pe tronul puterii - deși se putea face invers dacă ar fi colaborat cu PNL -, Clotilde a anunțat că vor face o „opoziție dură”. Fleoșc !
Este evident că cele petrecute după ziua alegerilor locale au arătat, fără echivoc, unde s-au făcut aranjamente dinainte. Au arătat cine a fost necinstit.
În București cei de la USB au răsturnat toate pronosticurile. Nu degeaba se pune întrebarea dacă nu cumva aveau o alianță ascunsă cu PSD înaintea alegerilor locale ! Pentru că USB a luat, mai mult decât evident, voturi de la PNL. Știind capacitatea PSD de a „naște” tot felul de căpușe politice în dauna competitorilor, ajungem fără mare greutate la concluzia că Alina Mungiu Pippidi, Liiceanu și alți „oameni de dreapta” au bătut palma cu PSD pentru a bloca accesul la putere al PNL în București.
Toată campania de „strângere a rândurilor dreptei” a fost indusă PNL iar liberalii au căzut de fraieri în capcană. Au crezut în cinstea numelor de intelectuali adunați pe la GDS, pe la Revista 22, pe la Societatea Academică Română, pe la România Curată etc. ONG-uri finanțate din exterior care au primit sarcina să împiedice coagularea politică de dreapta din România.
Înclin să cred că fuziunea dintre PNL și PDL a fost semnalul de alarmă pentru oculta străină îngrijorată că vor pierde influența asupra scenei politice locale. Maimuțoiul pe care l-au controlat până atunci, Traian Băsescu, nu mai are credibilitate și ca atare nu mai are viitor. Din această sperietură la extern a apărut partidul politic Uniunea Salvați Bucureștiul pe scheletul unui ONG finanțat de cei care au comandat „năpârlirea” și transformarea ONG-ului în partid politic.
Faptul că PMP-ul lui Băsescu este în trena USB-ului la București iar în țară este pe față în trena PSD ne arată că sarcina lui Băsescu și a PMP este să împiedice PNL să cucerească puterea politică la parlamentare pentru a împiedica pe Președintele Klaus Iohannis să își ducă la îndeplinire obiectivul politic de integrare mai deplină a României în Uniunea Europeană și de transformare a României într-un pol de securitate în sud-estul Europei.
Semne sunt, vorba aia, câte vrei.
Șeful de campanie a lui Nicușor Dan a fost un mare admirator al lui Putin și al Rusiei, cu afaceri în spațiul rus împreună cu oligarhi ruși. Mai zilele trecute, fostul consilier al lui Băsescu, Fota, recomanda o schimbare de paradigmă a politicii externe a României și o apropiere de Rusia, ba chiar relații speciale cu Statul Major al Armatei Ruse.
Te crucești. Toate astea în timp ce România definitivează infrastructura de comandă NATO de pe teritoriul României și propune NATO utilități pentru camparea unor mari unități operative. Ba chiar după ce România își exprimă intenția de a susține o mai mare integrare, adică își propune să acceadă în nucleul dur al Uniunii Europene !
Alianța asta între PSD, USB/USR și PMP este tare ciudată. Ca să fiu elegant în exprimare. Ea este însă foarte clară. Fără echivoc. Este antiromânească !
Ignoranța și ticăloșia au un numitor comun: fuga de adevăr.
O postare pe Facebook a unei doamne, care a preluat materialul de la o altă doamnă, ambele jurnaliste de profesie, m-a dus la un articol de blog care exemplifica cum sunt folosite informațiile false pentru obținerea unor beneficii. Fenomenul are un nume: agnotology.
Agnotologie = ignoranta construita cultural in beneficiul unor grupuri de interese.
Autorul articolului de pe blog, Barry Ritholtz, aduce exemple din lumea lui. Din lumea Americii. Afirmații false care au menținut, întreținut starea de ignoranță a populației în vederea formării unei culturi politice și sociale care să favorizeze anumite curente politice, anumite curente ecologice, anumite curente economice aflate în competiție, anumite curente sociale etc.
Am subliniat doar câteva care sunt prezente, virulent, în media română, care sunt promovate cu insistență de diferitele grupuri organizate în ONG-uri, care sunt promovate de unele televiziuni cu agresivitate - cum ar fi ProTv !
Putem veni la noi fără grabă și liniștiți pentru că avem exemple destule de dat și, mai ales, avem enorm de mulți practicanți ai agnotologiei.
Știm cine promovează aceste idei. Gabriela Vrânceanu Firea, noua alegere a bucureștenilor pentru înalta funcție de primar al Bucureștiului. Nu trebuie uitați cei care continuă formularea unor astfel de acuzații, președintele condamnat al PSD, Liviu Dragnea și fostul președinte inculpat în dosare penale Victor Viorel Ponta. Lor li se alătură fostul Președinte al României, Traian Băsescu. Toți continuă, într-un fel, o mai veche coabitare politică.
Avem și alte mesaje care se încadrează în categoria de mai sus
Și acestea sunt la fel de adevărate ca celelalte de mai sus. Nu fac distincție între oameni, astfel că se crează o gravă confuzie. Se ajunge la radicalizare și, din nefericire, la eliminarea din viața publică a unor oameni de valoare.
Aici intră fără doar și poate o anume parte a societății civile. Nu toată societatea civilă, pentru că în cele peste 60.000 de ONG-uri sunt foarte multe care își văd de munca lor, își aduc o contribuție deosebită în domeniile în care activează. Sunt însă și ONG-uri care au scopuri politice, ONG-uri care sunt finanțate din surse străine neclare, unele dintre ele cunoscute pentru promovarea unor interese străine României și Uniunii Europene.
Pentru că a ieșit în public sub forma unui partid politic, acea societate civilă care se folosește de afirmațiile de mai sus are reprezentanți de seamă în Nicușor Dan și ceilalți care au format Uniunea Salvați Bucureștiul iar acum vor să formeze Uniunea Salvați România. Nu mai spun de alte partidulețe mai mici care elimină din titulatura pe care au luat-o o foarte mare parte a societății.
Suntem în fața succesului campaniei de promovare a „culturii ignoranței”. Principalele motoare ale campaniei sunt televiziunile comerciale.
Sunt enorm de multe mesaje false, neadevăruri grosolane promovate cu insistență. Din acest motiv avem o societate profund divizată. Este divizată din cauza lipsei de cunoaștere.
Cele mai grave, după părerea mea, sunt mesajele rasiste și anti confesionale. Sunt, de departe, cele mai periculoase pentru că sunt urmate de acțiuni fizice împotriva unor oameni care au neșansa de a se fi născut ca membri ai unei comunități etnice sau că sunt practicanți ai unui cult religios sau nu au o credință în divinități.
Iar toate mesajele de acest fel sunt introduse în emisiuni Tv, sunt pe buzele unor jurnaliști, ale unor analiști, ale unor economiști, ale unor politicieni și sunt preluate de persoanele care urmăresc acele posturi de televiziune fără a mai fi trecute prin filtrul gândirii. S-a ajuns la situații de un absurd absolut: profesori care discriminează elevii pe motiv de rasă, medici care discriminează persoanele în vârstă sau pe bază de rasă, politicieni din administrația publică care discriminează pe temeiul rasei sau al confesiunii de care aparțin unii cetățeni ai comunității etc.
Este evident că cele de mai sus se petrec datorită faptului că educația a „pierdut pariul cu societatea”. În goana după „glorie”, profesorii și-au ales „premianții” și au neglijat restul elevilor. Avem rețelele de socializare și apar, mereu și mereu, doar imagini cu premianții și profesorii lor. O formă de reclamă, de promovare profesională. În spatele unor elevi cu adevărat meritorii sunt mii de alți elevi ignorați. Aplaudăm elevii meritorii și blestemăm tinerii care ne deranjează pe stradă sau în parcuri, în piețe, tineri care au un comportament violent, un limbaj vulgar. Nu ne „aducem aminte” un fapt banal: sunt colegii elevilor premiați și promovați. Sunt acei copii de care profesorii au uitat.
IGNORÁNȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; incultură. 2. (Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva.
Cu cât masa celor care sunt captivi ai televiziunilor comerciale crește, cu atât crește nivelul de ignoranță în rândul populației. Rezultate avem. Mii de părinți care au refuzat vaccinarea copiilor pentru că ProTv i-a „informat” că vaccinurile provoacă autism. Iar copiii au murit. Mii și mii de oameni care insistă asupra „modificărilor genetice ale plantelor”, instigați de televiziuni, dar care nu știu că plantele și animalele, inclusiv noi, suferim în permanență modificări genetice. Televiziunile și societățile comerciale interesate nu vor să spună populației ignorante că „adaptarea” unei plante folosită în alimentația populației la clima și solul din România este un proces natural de modificare genetică.
Pentru că suntem aproape de Brexit, acolo vedem cum a acționat ignoranța construită cultural pentru a se obține ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Informațiile și mesajele false au stimulat și o acțiune de sancționare prin vot a politicilor guvernamentale. Practic, o mare parte a voturilor nu au avut în vedere ieșirea din UE ci sancționarea politicilor guvernului. Ignoranța celor care au votat a fost urmată de surprinderea rezultatului votului. Iar votul lor a dus la o criză a Marii Britanii. Acum financiară, dar nu au avut doar englezii de suferit. Au suferit pierderi toți cei din alte țări care aveau legături cu englezii. Cel mai grav lucru, campania a avut o componentă puternică rasistă. Imediat după vot și anunțarea rezultatelor, manifestările rasiste și-au găsit terenul prielnic de manifestare. Românii, polonezii, germanii, maghiarii, slovacii, arabii au început să sufere agresiuni directe.
Ce mă deranjează cel mai mult este că o parte dintre cei care apar pe la televiziuni, cu diferite poziții în societate, din ură față de Uniunea Europeană sau cine știe din ce alte considerente, laudă Brexit-ul și neglijează tragediile conaționalilor lor care se află în Regatul Unit ! Ce fel de oameni pot fi aceștia ? Singura explicație este aceea că sunt niște ticăloși.
Acțiunile celor care participă la ignoranta construita cultural în beneficiul unor grupuri de interese.
TICĂLOȘÍE, ticăloșii, s. f. 1. Stare de decădere morală; p. ext. faptă comisă de un om ticălos (1), faptă josnică; nemernicie, mârșăvie, ticăloșenie, josnicie. 2. (Înv.) Mizerie, sărăcie; nefericire, nenorocire.
Agnotologie = ignoranta construita cultural in beneficiul unor grupuri de interese.
Autorul articolului de pe blog, Barry Ritholtz, aduce exemple din lumea lui. Din lumea Americii. Afirmații false care au menținut, întreținut starea de ignoranță a populației în vederea formării unei culturi politice și sociale care să favorizeze anumite curente politice, anumite curente ecologice, anumite curente economice aflate în competiție, anumite curente sociale etc.
- Irakul are arme de distrugere în masă
- Culturile modificate genetic sunt periculoase
- Încălzirea globală este o farsă științifică
- Vaccinurile provoca autism
- Reduceri fiscale sunt pentru cei care le promovează
- Oamenii saraci a provocat criza financiară
Am subliniat doar câteva care sunt prezente, virulent, în media română, care sunt promovate cu insistență de diferitele grupuri organizate în ONG-uri, care sunt promovate de unele televiziuni cu agresivitate - cum ar fi ProTv !
Putem veni la noi fără grabă și liniștiți pentru că avem exemple destule de dat și, mai ales, avem enorm de mulți practicanți ai agnotologiei.
- Klaus Iohannis este sas și va subordona România intereselor Germaniei
- Klaus Iohannis nu are copii și nu poate fi un bun Președinte al României
- Klaus Iohannis stă ca mutul și este tot timpul în concediu
- Klaus Iohannis sprijină tăierea pădurilor României
- Klaus Iohannis este împotriva intereselor României
Știm cine promovează aceste idei. Gabriela Vrânceanu Firea, noua alegere a bucureștenilor pentru înalta funcție de primar al Bucureștiului. Nu trebuie uitați cei care continuă formularea unor astfel de acuzații, președintele condamnat al PSD, Liviu Dragnea și fostul președinte inculpat în dosare penale Victor Viorel Ponta. Lor li se alătură fostul Președinte al României, Traian Băsescu. Toți continuă, într-un fel, o mai veche coabitare politică.
Avem și alte mesaje care se încadrează în categoria de mai sus
- Toți parlamentarii sunt porci
- Partidele vechi sunt corupte
- Membrii partidelor sunt hoți
- Societatea civilă este singura care luptă împotriva corupției
- Societatea civilă apără interesele cetățenilor
- Uniunea Europeană este noul URSS
- Uniunea Europeană fură bogățiile României
Și acestea sunt la fel de adevărate ca celelalte de mai sus. Nu fac distincție între oameni, astfel că se crează o gravă confuzie. Se ajunge la radicalizare și, din nefericire, la eliminarea din viața publică a unor oameni de valoare.
Aici intră fără doar și poate o anume parte a societății civile. Nu toată societatea civilă, pentru că în cele peste 60.000 de ONG-uri sunt foarte multe care își văd de munca lor, își aduc o contribuție deosebită în domeniile în care activează. Sunt însă și ONG-uri care au scopuri politice, ONG-uri care sunt finanțate din surse străine neclare, unele dintre ele cunoscute pentru promovarea unor interese străine României și Uniunii Europene.
Pentru că a ieșit în public sub forma unui partid politic, acea societate civilă care se folosește de afirmațiile de mai sus are reprezentanți de seamă în Nicușor Dan și ceilalți care au format Uniunea Salvați Bucureștiul iar acum vor să formeze Uniunea Salvați România. Nu mai spun de alte partidulețe mai mici care elimină din titulatura pe care au luat-o o foarte mare parte a societății.
Suntem în fața succesului campaniei de promovare a „culturii ignoranței”. Principalele motoare ale campaniei sunt televiziunile comerciale.
- Vaccinurile provoacă autism - ProTv, B1Tv, România Tv, Antena 3
- Culturile modificate genetic sunt periculoase - toate televiziunile comerciale, nu mai vorbesc de ziare
- Klaus Iohannis stă ca mutul și este tot timpul în concediu - România Tv, Realitatea Tv, B1 Tv, Antena 3 ...
- Klaus Iohannis este împotriva intereselor României - România Tv, Antena 3, Realitatea Tv, B1Tv ...
- Uniunea Europeană este (ceva negativ !) ... - România Tv, Antena 3, Realitatea Tv, B1Tv ...
Sunt enorm de multe mesaje false, neadevăruri grosolane promovate cu insistență. Din acest motiv avem o societate profund divizată. Este divizată din cauza lipsei de cunoaștere.
Cele mai grave, după părerea mea, sunt mesajele rasiste și anti confesionale. Sunt, de departe, cele mai periculoase pentru că sunt urmate de acțiuni fizice împotriva unor oameni care au neșansa de a se fi născut ca membri ai unei comunități etnice sau că sunt practicanți ai unui cult religios sau nu au o credință în divinități.
- Țiganii sunt hoți
- Țiganii sunt murdari
- Țiganii nu muncesc
- Ungurii sunt anti-români
- Evreii vor să stăpânească lumea
- Ateii sunt împotriva lui Hristos
- Catolicii vor să distrugă ortodoxia
- Bătrânii sunt inutili, sunt o povară scocială
Iar toate mesajele de acest fel sunt introduse în emisiuni Tv, sunt pe buzele unor jurnaliști, ale unor analiști, ale unor economiști, ale unor politicieni și sunt preluate de persoanele care urmăresc acele posturi de televiziune fără a mai fi trecute prin filtrul gândirii. S-a ajuns la situații de un absurd absolut: profesori care discriminează elevii pe motiv de rasă, medici care discriminează persoanele în vârstă sau pe bază de rasă, politicieni din administrația publică care discriminează pe temeiul rasei sau al confesiunii de care aparțin unii cetățeni ai comunității etc.
Este evident că cele de mai sus se petrec datorită faptului că educația a „pierdut pariul cu societatea”. În goana după „glorie”, profesorii și-au ales „premianții” și au neglijat restul elevilor. Avem rețelele de socializare și apar, mereu și mereu, doar imagini cu premianții și profesorii lor. O formă de reclamă, de promovare profesională. În spatele unor elevi cu adevărat meritorii sunt mii de alți elevi ignorați. Aplaudăm elevii meritorii și blestemăm tinerii care ne deranjează pe stradă sau în parcuri, în piețe, tineri care au un comportament violent, un limbaj vulgar. Nu ne „aducem aminte” un fapt banal: sunt colegii elevilor premiați și promovați. Sunt acei copii de care profesorii au uitat.
IGNORÁNȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; incultură. 2. (Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva.
Cu cât masa celor care sunt captivi ai televiziunilor comerciale crește, cu atât crește nivelul de ignoranță în rândul populației. Rezultate avem. Mii de părinți care au refuzat vaccinarea copiilor pentru că ProTv i-a „informat” că vaccinurile provoacă autism. Iar copiii au murit. Mii și mii de oameni care insistă asupra „modificărilor genetice ale plantelor”, instigați de televiziuni, dar care nu știu că plantele și animalele, inclusiv noi, suferim în permanență modificări genetice. Televiziunile și societățile comerciale interesate nu vor să spună populației ignorante că „adaptarea” unei plante folosită în alimentația populației la clima și solul din România este un proces natural de modificare genetică.
Pentru că suntem aproape de Brexit, acolo vedem cum a acționat ignoranța construită cultural pentru a se obține ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Informațiile și mesajele false au stimulat și o acțiune de sancționare prin vot a politicilor guvernamentale. Practic, o mare parte a voturilor nu au avut în vedere ieșirea din UE ci sancționarea politicilor guvernului. Ignoranța celor care au votat a fost urmată de surprinderea rezultatului votului. Iar votul lor a dus la o criză a Marii Britanii. Acum financiară, dar nu au avut doar englezii de suferit. Au suferit pierderi toți cei din alte țări care aveau legături cu englezii. Cel mai grav lucru, campania a avut o componentă puternică rasistă. Imediat după vot și anunțarea rezultatelor, manifestările rasiste și-au găsit terenul prielnic de manifestare. Românii, polonezii, germanii, maghiarii, slovacii, arabii au început să sufere agresiuni directe.
Ce mă deranjează cel mai mult este că o parte dintre cei care apar pe la televiziuni, cu diferite poziții în societate, din ură față de Uniunea Europeană sau cine știe din ce alte considerente, laudă Brexit-ul și neglijează tragediile conaționalilor lor care se află în Regatul Unit ! Ce fel de oameni pot fi aceștia ? Singura explicație este aceea că sunt niște ticăloși.
Acțiunile celor care participă la ignoranta construita cultural în beneficiul unor grupuri de interese.
pot și se cer a fi calificate ca fiind ale unor ticăloși.
TICĂLOȘÍE, ticăloșii, s. f. 1. Stare de decădere morală; p. ext. faptă comisă de un om ticălos (1), faptă josnică; nemernicie, mârșăvie, ticăloșenie, josnicie. 2. (Înv.) Mizerie, sărăcie; nefericire, nenorocire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)