vineri, 4 septembrie 2009

Despre una, despre alta, despre mai multe.

Dupa o pauza scurta generata de un disconfort de anotimp si readaptare la zona, timp in care m-am uitat pe ici pe colo prin zona media, vine timpul sa pun impresiile.

Normal, primele impresii care imi vin in cap sunt cele legate de sarbatoarea celor 40 de ani de la terminarea liceului, la Campulung Moldovenesc. Frumusetea aparte a zonei ma urmareste si acum.

Pe blogul promotiei noastre, facut de Nicu Scutaru, au inceput sa apara imaginile si comentariile colegilor. Unele mai frumoase ca altele. Nu o sa transfer aici totul insa ma voi inspira din lada de zestre a nastureilor anului 1969 pentru a aduce aici, din cand in cand, pentru sufletelul meu, cate o bucatica din amintire.

Nicu s-a tinut de cuvant si, dupa ce ne-am tras in poza, a pus imaginea celor care au scris mai mult pe blogul promotiei. Nu au fost cuprinsi toti, Eugen Lazar, sufletul organizatoric si scriitor de forta era plecat prin alte zone ale petrecerii astfel ca poza este fara el. Dar il voi gasi si il voi "arata la fata" cu alta ocazie.

Nicu este primul din stanga, urmez eu, Aliosa ( asta are inima mai mare decat el) carcotasul, Freddye cel plin de verva, Ile Matra initiatorul sarbatoririi ce este disponibil permanent pentru cei din jur ... Se spune ca noi suntem bloggerii. Se spune. Realitatea este ca nastureii au inceput sa apara pe blog cu mai mult curaj si este o mare placere sa ii citesti.

Eugen Lazar ne-a promis un festin memorialistic. Va pune, in serial, anul cautarilor nastureilor, treaba organizatorica incepand cu peste un an in urma. Pas cu pas, clipa de clipa, succes si esec, speranta si durerea aflarii ca unii dintre noi, destul de multi, ne-au parasit. A pus deja un prim post care este savurat nu doar ca informatie ci in special ca scriere, dinamica, cu verbul pus pe fapte mari.

M-a impresionat postarea colegului Otu Petru, istoric militar, o rememorare a drumului catre Campulung Moldovenesc si inapoierea catre Bucuresti in "Marginalii la o aniversare". A tinut minte lucruri interesante insa, dintre toate, scena care a impresionat cel mai mult este cea in care doi tarani radauteni au dat o solutie timpurilor noastre tulburi.


"În gara Burdujeni după ce mi-am cumpărat bilet, m-am aşezat pe o bancă, citind fără tragere de inimă “Cuvântul”, o revistă cultură a stângii intelectuale de la noi, aflată acum, datorită, crizei, pe val, cum se spune. Lângă mine doi ţărani din zona Rădăuţilor discutau aprins subiectele zilei – recolta, starea vremii şi, bineînţeles, politica dâmboviţeană, plină de scandaluri. Dintr-dată am devenit atent.
-Nu plouă, dom’le, zice unul, n-am nutreţ la animale.
- Da, aşa este, spune celălalt. Dar Dumnezeu a fost bun cu noi anul acesta, ne-a dat o recoltă frumoasă de grâu, porumb şi cartofi. Măcar de la el am avut milă, că politicienii se ceartă care să ne jecmănească mai tare. Hoţi şi nevolnici sunt toţi din Parlament şi guvern.
-Da, aşa este. Ai dreptate, sosi răspunsul prompt. Dacă aş avea putere aş băga furca în ei.
-Nu, nu; alta este soluţia, răspunse primul. Un an de comunism, doar unul. Confiscarea averilor, arestarea tuturor şi apoi puşi să termine Canalul Bucureşti- Dunăre. Acolo să-şi ispăşească păcatele".


Fiecare dintre noi are ceva de zis aici. Eu spun ca s-a ajuns prea departe cu disolutia statului si debandada politicienilor de la conducere de a ajuns, un taran de la munte sa isi doreasca "un an de comunism, doar unul". Cumplit. Spun doar ca un fel de comunism avem si acum, doar ca este comunism basescian. Acel om s-a gandit la Ceausescu.

Ei, de aici, din lada de zestre cu amintiri este destul de neplacut sa ma uit la nemernicia politichiei noastre de toate zilele. Totusi merg. Duda s-a retras si speculatiile curg garla, Orban si comisia au luat o decizie iar Elena Udrea arata neagra la fata mascarind colegii deputati care au indraznit sa arate dezmatul din minister, procurorii s-au alaturat judecatorilor in protestul contra guvernarii aiuritoare pedeliste iar Predoiu si Kovesi s-au pus pres la dispozitia basescienilor atacand pe cei din subordinea lor care au indraznit, pentru prima oara in zeci si zeci de ani sa isi apere pozitia sociala si profesia impotriva imposturii politice, ziarul Cotidianul a trecut de partea Justitiei si ii sustine constient ca este in joc soarta republicii noastre si a sistemului democratic in care am hotarat sa traim ...

Fiecare dintre evenimentele evocate dar si altele se cuvine a fi tratate separat. Talmes-balmesul nu foloseste nimanui.

Niciun comentariu: