Declaratiile politice in Parlament, dupa mine o treaba serioasa, sunt tratate de parlamentarii romani cu dispret. Nu ma mira ca, de exemplu, declaratiile serioase ale alesilor locali nu au nici o trecere. Atunci, la ce a folosit uninominalul ? La ce mai foloseste el ? La nimic. Normal ar trebui sa se revina la votul pe liste pentru ca doar sub acoperirea stidardului unui partid te mai ia cineva in seama.
"Adriana Saftoiu a ridiculizat declaratiile politice din Parlament" este titlul din "Cotidianul". Deputata liberala a incropit un talmes balmes din declaratii ale unor politicieni de peste ocean si le-a citit ca declaratie politica. Nici un parlamentar nu a tresarit cand vorbele nu se lipeau de Romania. Culmea, birocratia parlamentara a bifat o declaratie politica a deputatului Adriana Saftoiu si cu asta basta.
Pun mai jos "declaratia" lui Adriana. Este de groaza lipsa de reactie a celor mai bine platiti din bugetul statului dintre romani.
Adriana a luat, aleatoriu, citate din Bill Clinton, Al Gore, George W. Bush şi alţi politicieni americani. Nici un parlamentar roman nu s-a intrebat ce anume vorbeste deputata Saftoiu !“Domnilor parlamentari,Cea mai mare creştere a ratei sărăciei în rândul copiilor, în anii din urmă, s-a produs în acele state în care nivelul ajutoarelor sociale este cel mai ridicat. Cele mai mici creşteri - de fapt, descreşteri - ale ratei sărăciei la copii au fost înregistrate în statele care limitează nivelul acestor fonduri.
Dezbaterea nu ar trebui să se axeze pe recrudescenţa conflictului ori pe detaliile sale. Această dezbatere nu ar trebui să se refere nici măcar la războiul dus până acum în Irak, la greşelile comise ori la întrebarea dacă putem câştiga în plan militar sau nu. Dacă le permitem democraţilor să ne împingă într-o dezbatere asupra recrudescenţei sau a situaţiei actuale din Irak, vom pierde. Fiecare naţiune, indiferent de regiune, are acum de luat o decizie: ori sunteţi cu noi, ori sunteti cu teroriştii.
Arborii de tişă de Pacific pot fi tăiaţi sau procesaţi pentru a se obţine o importantă substanţă chimică, taxolul, care poate vindeca anumite forme de cancer pulmonar, ovarian şi de sân la pacienţi care, netrataţi astfel, ar muri. Alegerea pare a fi una uşoară - sacrificăm copacul pentru o viaţă de om -, dar numai până când aflăm că pentru fiecare pacient tratat trebuie tăiaţi trei copaci. Trei copaci sau o viaţă umană, trei copaci sau posibilitatea de a prelungi viaţa unui bolnav? Eu aş alege omul, persoana, fiinţa umană, aş spune că merită să tăiem pentru ea trei copaci. Putem sacrifica trei copaci pentru a salva viaţa unui om. Dar pentru vicepreşedinte se pare că acest lucru nu este la fel de clar. Pe de altă parte, faptul că nivelul calitativ al şcolilor nu se corelează cu cel educativ nu are nici un efect asupra insistenţei sindicatelor că banii reprezintă un factor esenţial. Ultima linie de apărare deja prăbuşită a celor care militează pentru sistemul public de educaţie este lipsa de educaţie a publicului.
Nu ne îndoim că fiecare american ştie că sclavia este injustă şi am plătit un preţ teribil pentru ea şi trebuie să continuăm să remediem această situaţie. Iar a spune că este injustă şi că o regretăm nu este un lucru rău.
Cine plăteşte preţul? Eu nu voi plăti nici un preţ personal. Copiii mei sunt prea mari, iar nepotul mi-e prea mic. Nici dvs., după câte înţeleg, nu veţi plăti un preţ personal, prin membrii familiei. Şi atunci cine plăteşte preţul? Militarii şi familiile lor. Eu am vrut doar să vă reamintesc acest lucru. Vă mulţumesc pentru atenţie!”.
Nu trebuie insa sa ne mire. Din moment ce Parlamentul a devenit o anexa a Guvernului si o aula in care Basescu isi tine exercitiile de citire nu mai are rost munca parlamentarului roman. Asa ajungem la dorinta lui Basescu de desfiintare a Parlamentului si conducere a tarii cu bata, ciomagul, biciul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu