Pozitia lui Crin. Pot zice ca este a noastra, a tuturor celor care nu suntem drogati cu "basescianita".

Revin cu o declaratie de presa a lui Crin Antonescu dupa momentul penibil al prezentarii lui Basescu in fata Parlamentului.

Revin si asupra lui Traian (Habarnam) Basescu, care are si el niste explicatii asupra a ceea ce a facut. A avut si el un scop: sa ramana in istorie, macar cu abureala insailata la Parlament publicata in Monitorul Oficial al Romaniei !

In articolul "Previzibila rafuiala-bilant a presedintelui Basescu cu mogulii Vantu si Voiculescu", din Cotidianul, Cristian Oprea pune motivele pentru care presedintele "Habarnam" Basescu s-a etalat plictisitor:

Vorbind despre motivul care l-a determinat să vină în faţa Parlamentului României să-şi facă bilanţul celor aproape cinci ani de mandat - în alocuţiunea pe care el însuşi a denumit-o ca fiind un “discurs-maraton” -, şeful statului a explicat că a vrut ca vorbele sale să rămână în Monitorul Oficial al ţării noastre. “Mi s-a părut obligatoriu ca la sfârşitul mandatului meu să rămână punctul meu de vedere şi nu punctele de vedere ale mogulilor”.

Vorbind despre sine, Traian Băsescu a spus:”Preşedintele României a fost tocat zi de zi patru ani şi jumătate: am vrut să rămână punctul meu de vedere şi nu punctul de vedere al lui Vântu şi al lui Voiculescu”.

Declaratia de presa a lui Crin Antonescu vine si pune punctul pe "i". De aceea o pun mai jos.

Declaratie de presa a presedintelui PNL, Crin Antonescu
17/9/2009

Ieri seară am plecat după cincizeci de minute de la începutul discursului preşedintelui. Am fost în sală, din respect firesc pentru preşedinte şi am încercat să îi ascult mesajul. Din păcate, preşedintele n-a venit pentru a da un mesaj parlamentului, ci pentru a-şi face campanie electorală.

Am spus-o şi o repet: n-am mai văzut un astfel de spectacol de pe vremea lui Ceauşescu. Trăim decenii de împliniri măreţe, nu-i aşa?

Poate că ar fi trebuit să rabd până la capăt şi să îl şi aplaud la final. Nu sunt însă genul. Astfel de spectacole pline de minciuni şi de noi promisiuni mincinoase mă plictisesc şi mă dezgustă. După minciunile lui Boc despre măririle de salarii fără precedent care vor urma, a venit acest discurs al realizărilor fără seamăn.

Spunea că el nu se va lăsa judecat de politicieni, ci doar de către popor. Doar de către cei care l-au votat. Eu sunt unul dintre cei care l-au votat. Judecata mea este simplă - Traian Băsescu, în aceşti cinci ani, nu s-a ţinut de cuvânt. Şi, din punctul meu de vedere, trebuie să plece.

E foarte trist cand un presedinte la final de mandat nu se poate lauda decat cu neadevaruri, jumatati de adevaruri sau lucruri facute de altii.

Am citit astăzi un titlu în presă care sintetizează foarte bine discursul lui Traian Băsescu: „De la ţara muribundă la România perfectă". Exact asta a fost discursul de ieri. România adevărată, cea pe care preşedintele o ignoră tot mai des arată cu totul altfel decât în discursuri triumfaliste. Iar România adevărată este a oamenilor care stăteau ieri în balcoanele parlamentului cu tricourile inscripţionate doar de cuvântul „RUŞINE", fără să vocifereze, fără să ţipe.

Am aflat, pe rând, că Băsescu este liderul providenţial, care le-a făcut pe toate. El ne-a băgat în UE, el ne-a făcut creşterea economică, el a mărit pensiile, el a eliberat presa, el a consolidat democraţia.

Aşa cum am aflat încă din 2004, lui Traian Băsescu îi place să se uite în oglindă. Ieri s-a uitat din nou în oglindă şi a văzut un preşedinte bun, care a dus ţara la cel mai înalt nivel al dezvoltării din istoria sa - cel puţin asta se înţelegea din ceea ce ne-a spus. Dar şeful statului nu se află acolo ca să privească în oglindă şi să aibă fantezii despre un preşedinte perfect. Rolul său e să privească în jur, să vadă şi să înţeleagă cum trăiesc românii. Iar românii trăiesc prost - mai prost acum decât înaintea mandatului său.

Probabil că, înaintea acestui discurs, Traian Băsescu a încercat să ia pulsul naţiunii şi să vadă cum o duc oamenii. Şi s-a uitat la cei din jurul său. Da, fetele sunt amândouă realizate, cu case luxoase şi slujbe bine plătite. Fratele său are afaceri prospere şi de viitor. Doamna Elena Udrea o duce bine, de asemenea, dacă e să ne luăm după cât cheltuie ministerul său. La fel şi doamna Ridzi, şi probabil şi alţii, mai feriţi de ochii presei. Privind în jur, preşedintele a constatat că românii trăiesc bine şi s-a hotărât să anunţe acest fapt în faţa Parlamentului. Ceea ce a uitat să precizeze însă e că românii în cauză sunt membrii clanului său, cărora acest mandat le-a asigurat un trai îndestulător. Dar cum rămâne cu celelalte 20 şi ceva de milioane de români?

Nu voi cădea în capcana de a mă declara siderat de atacul fără precedent la adresa parlamentului. Ştiu, a cerut desfiintarea unei camere si mutarea ei la Bruxelles tocmai atunci când acest Parlament începuse să facă control al modului în care apropiaţii săi cheltuiesc banii publici. Parlamentarii vor şti să se apere, nu ei trebuie plânşi acum. Băsescu nu este însă o ameninţare pentru mine sau pentru alţi parlamentari. Noi putem să plecăm acasă şi să ne vedem de treabă. Băsescu a devenit o ameninţare pentru tot mai mulţi români care aşteaptă de la preşedinte să îşi facă datoria.

Dacă tot s-a lăudat cu atât de multe merite încât parcă eram la o plenară PCR, îmi permit să îi aduc aminte şi de alte "realizări" măreţe. Şi o iau tot în ordine, pe puncte, aşa cum a făcut-o şi domnia sa, continuând de unde a terminat. A spus 12 realizări. Eu continui:

13. A distrus justiţia din România, care astăzi este în colaps, în grevă. Vorbeşte cu judecătorii doar dacă este ţinut cu forţa, fiindcă preferă în loc să danseze cu Bercea Mondialul. După cinci ani în care a numit de 20 de ori mai mulţi judecători şi procurori, acum este nemulţumit că justiţia chiar vrea să fie independentă. Are legătură asta cu propriile dosare în care este implicat, dar nejudecat?

14. Şi-a îmbogăţit familia fără precedent pentru un preşedinte al unei ţări democratice şi, în acelaşi timp, nu are curaj să nege explicit acuzaţile care i se aduc, referitoare la afacerile cu armament şi nu numai.

15. Îşi face campanie pe bani publici într-un an electoral, în care şi-a dublat bugetul pentru deplasări, neavând curajul să recunoască asta. Participă la festivaluri, la petreceri, dansează, mănâncă, plânge şi râde. De ce nu le taie şi chitanţă românilor după fiecare astfel de acţiune?

16. A creat un nou model de raportare la presa liberă: o înjură, o tâlhăreşte, o sfidează, dar în acelaşi timp spune despre ea că este liberă. Oare cât de liber se simte un jurnalist care atunci cand il critica este imediat acuzat ca este platit pentru asta?

17. A vrut să dea jos patru ani un guvern care a crescut economia şi a mărit bunăstarea românilor, dar acum e mândru de un alt guvern, condus de prietenii săi, care sărăceşte România şi nu este capabil să o scoată din criză. Mai mult, a îndatorat România mai rău decât a făcut-o chiar şi Ceauşescu. Acum, mulţumită conducătorului iubit, fiecare contribuabil are o nouă datorie de câteva mii de euro, pe care o va ataşa la taxele şi impozitele obişnuite.

18. A înlocuit un partid-stat cu altul. Presiunile exercitate de PDL asupra primarilor, asupra funcţionarilor publici, asupra tuturor celor care au o altă opţiune politică depăşeşte ceea ce a făcut Guvernul Năstase. Astăzi, nu se mai păstrează nici măcar aparenţele. Dorinţa de a determina realegerea lui Băsescu face ca suportul pentru acesta să fie forţat, „luat cu japca" prin şantaj şi presiuni inimaginabile. Cine nu este cu Băsescu şi PDL, nu merită să existe. Comunităţi întregi sunt lăsate de izbelişte, nu primesc fonduri dacă primarii nu îl susţin pe Băsescu.

19. Preşedintele este autorul moral al crizei actuale, fiindcă a ignorat semnalele existente toamna trecută şi a susţinut un discurs şi un buget mincinoase. Din cauza lui şi a guvernului său, mii de oameni care şi-au închis firmele, iar zeci de mii de oamenii şi-au pierdut locurile de muncă, ca urmare a introducerii impozitului forfetar şi a incapacităţii de a gestiona criza economică.

20. Preşedintele a introdus în România un nou joc: instigarea unora împotriva altora. Profesorii sunt puşi să se certe pe bani cu judecătorii, bugetarii cu cei de la privat, tinerii cu bătrânii. Da, este o realizare măreaţă din partea celui care trebuia să unească această ţară, nu să o dezbine şi mai mult.

21. Preşedintele a creat un nou tip de imunitate - cea a apropiaţilor săi. Avem un preşedinte care nu a spus nici pâs în momentul în care un ministru, membru încă al actualului Cabinet a fost condamnat pentru daunele produse în bugetul unei instituţii pe care a condus-o, ca succesor al lui Băsescu. Avem un preşedinte care nu a zis nici pâs când camarila sa Ridzi-Udrea cheltuie bani publici pentru propria imagine. Nu, tot ce a putut spune acest preşedinte este că vina pentru actele de corupţie de care sunt suspectaţi apropiaţii săi sunt vina presei. Nu foarte demult, preşedintele ne spunea că DNA nu anchetează un membru sau altul al PDL dând nume în clar şi spunând că aceşti oameni nu au făcut una sau alta. Iar dacă apare ceva, este vina presei. Astăzi, a fi membru PDL sau a fi apropiat al lui Traian Băsescu echivalează cu imunitatea absolută, însoţită de un tupeu pe măsură

22. Preşedintele şi-a ignorat mereu rolul de mediator, unul dintre cele mai clare roluri ale sale ca preşedinte. Ani de zile, a sfidat categoriile sociale şi le-a cerut să nu mai protesteze, comportându-se ca un căpitan de navă. Pensionarii nu sunt persoane asistate, aşa cum sunt ei categorisiţi de preşedinte.

23. Traian Băsescu a condamnat comunismul, dar nu a avut nici o problemă să susţină foşti securişti în funcţii importante în statul român, doar pe criteriul că îi sunt apropiaţi (cazul Silvian Ionescu nu e singular). De aceea, gestul său a căzut în derizoriu.

24. Efectul măreţelor sale realizări pe plan extern este izolarea la care este supusă România. Preşedintele american ne întoarce spatele, la fel ca majoritate liderilor din ţările europene, care nu au venit aproape deloc la Bucureşti. Ştiu, va aminti de summit-ul NATO. Dar acolo şefii de stat n-au venit pentru Băsescu. România este mai izolată şi mai ignorată ca oricând. Ne-am întors în vremea mineriadelor, când lumea nu vroia să audă de România din cauza modului în care se făcea politică la noi acasă.

Lista este lungă şi poate continua.

Prefer să o continui la o dezbatere faţă în faţă. La cele 12 realizări cu care s-a lăudat, am mai adăugat şi eu încă 12. Ele sunt cele care ne ajută să vedem cu adevărat cine este şi ce a făcut Traian Băsescu. Acesta este bilanţul adevărat.

Ce a făcut Băsescu este o manipulare. Puţin a lipsit ca preşedintele să includă şi Casa Poporului sau canalul Dunăre-Marea Neagră la realizări. Cele mai multe însă erau falsuri, aberaţii şi absurdităţi.

Traian Băsescu i-a sfidat ieri pe toţi românii, afirmând că ţara o duce bine, economia creşte, instituţiile sunt reformate şi lumea întreagă ne respectă. În tot acest timp, oamenii se pregătesc să iasă în stradă, fiindcă se simt batjocoriţi de acest stat, locuri de muncă se pierd în fiecare zi fiindcă acest guvern este incapabil să se lupte cu criza, iar România nu este primită la nici o discuţie cu vreun lider european sau mondial important.

Şomajul, falimentul, corupţia şi izolarea sunt bilanţul celor cinci ani de Traian Băsescu.

Prăbuşirea instituţiilor, mersul înapoi, irosirea oportunităţilor, risipirea banilor publici sunt realizările acestui mandat.

Există un test simplu al adevărului conţinut în bilanţul real al preşedintelui. Are curaj preşedintele să iasă în mijlocul oamenilor - nu simpatizanţi PDL, nu oi aduse de dl Flutur şi nici fideli plasaţi prin diverse funcţii, ci români simpli, care ştiu cel mai clar cât de bine trăiesc? Să meargă în faţa profesorilor de gradul 1 pentru care nu mai sunt bani în fondul de salarii şi să le spună că au salarii mari pentru câte ore muncesc. Să meargă la ţăranii care tocmai au fost anunţaţi că se vor opri subvenţiile de la stat şi să le vorbească despre bunăstare. Să meargă la studenţii care n-au locuri în cămine şi să le spună despre viitorul luminos. Să meargă la oamenii falimentaţi de impozitul forfetar şi să le vorbească despre ieşirea din criză.

Îi cer public lui Traian Băsescu să înceteze cu acest joc mincinos. Să îşi anunţe cât mai rapid candidatura la preşedinţie - fiindcă este evident că este deja în campanie. Şi îl invit la dezbateri publice pe seama acestui bilanţ al ultimilor cinci ani, în care putem vorbi şi despre ce vrem să facem, fiecare, în viitor.

16 septembrie 2009

Crin Antonescu,
Președinte PNL

Mai este ceva de adaugat ?