O problemă de parcurs, schimbarea unor miniștri PNL și o reorganizare a guvernului prin desemnarea lui Johannis ca vice-premier a dus la inflamarea spiritelor datorită ofensivei lui Dan Voiculescu și a Partidului Conservator care își doresc mai multă vizibilitate politică. Nu este de colo să obții un post de vicepremier și două fotolii de ministru. Este altceva decât un fotoliu de ministru și unul de departament ministerial. Nu este de colo pentru un partid care nu a mers vreodată, singur, la alegerile parlamentare. Pentru că PC a mers în alegeri doar la remorca fie a PSD fie a PNL.
Practic, PC nu cere ceva într-o alianță ca urmare a unor merite politice, obținerea unui număr de parlamentari în urma unor alegeri oneste, față în față cu alegătorii, ci ca urmare a obiedienței politice și trădărilor practicate constant de-a lungul timpului. La care se adaugă un trust de presă care vrea să dubleze guvernul, parlamentul și instituțiile guvernamentale în deciziile politice și administrative care se iau. Pentru că, de cele mai multe ori, Antenele lui Voiculescu se comportă ca o componentă politică a societății nu ca o instituție media. Dan Voiculescu și Partidul Conservator practică șantajul politic și mediatic ca formă de exprimare politică.
PSD prin Victor Ponta a fost de acord cu propunerile PNL și a propus și a obținut acordul pentru mai multe modificări ale guvernului. Departamentele care s-au desprins din ministere au capacitatea de a funcționa ca ministere de sine stătătoare așa că se poate merge în fața Parlamentului pentru o nouă formulă de guvern cu același program. Normal și benefic. Totul se oprește însă la pretenția lui Dan Voiculescu și a PC de a fi mai mult, din punct de vedere politic decât până acum. PNL nu a fost și nu este de acord cu oferirea unui post de vice-premier Partidului Conservator. Chiar dacă problema pare simplă, nu este așa. Este vorba despre vizibilitate politică și de putere politică. Este vorba despre reprezentare politică. O calitate pe care Dan Voiculescu și Partidul Conservator nu le au. Oferirea unui post de vice-premier PC ar fi o înșelăciune politică. Până la urmă acceptul pe o astfel de pretenție modifică, în percepția opiniei publice, echilibrul de forțe în USL. PC, un partid anexă la PNL (prin ACD-ul desființat de PC, o altă trădare model PC) devine partid principal în USL, la egalitate cu PNL însă subordonat (anexă) la PSD. Cine nu înțelege acest lucru poate considera că politica se face la cofetărie.
La emisiunile Tv s-au pronunțat tot felul de păreri. Pesediștii au acționat în forță împotriva liberalilor prezenți, amenințările fiind fără perdea. Ilie Sârbu, Liviu Pop, Liviu Dragnea și alții și-au manifestat intenția explicită către sancționarea PNL și susținerea PC. Mi se pare normal. Este un moment propice ca PSD să mai încerce odată să subordoneze PNL în cadrul alianței. Dacă PNL acceptă cererea PC, atunci PSD devine dominant nu doar ca număr de parlamentari - dominație evidentă în camerele Parlamentului - ci ca formațiune politică încălcându-se astfel principiul de bază al USL, cel al egalității politice între PNL și PSD. Pentru că această egalitate politică este însăși esența USL, încălcarea ei este suficientă pentru ruperea alianței. Chiar dacă o analiză superficială nu scoate în evidență o realitate politică, PNL este pus în fața unui drum fără întoarcere: dacă nu acceptă cererea PC, PSD poate rupe USL, dacă acceptă cererea PC, USL își pierde esența politică, își pierde substanța care a permis o alianță între un partid de dreapta și unul de stânga, practic nu mai este o alianță ci o subordonare politică a PNL față de PSD. În a doua situație, PNL se pune în pericol în interior, conducerea PNL intrând în conflict cu proprii membri.
Există o soluție aflată la mâna lui Victor Ponta și a acelor lideri din PSD care gândesc mai departe decât vârful „bățului”. Care se gândesc la câștigul pe termen lung pentru PSD, nu la cel pe termen scurt. Soluția este ca Victor Ponta să accepte refuzul PNL și să îi spună PC că ce a primit - două ministere - îi este suficient pentru ceea ce înseamnă ca partid politic. Nu știu dacă Ponta va accepta refuzul PNL. Nu este exclus ca anumite calcule în PSD să îi spună să profite de moment pentru a rămâne singur la guvernare. Nu am cum cunoaște ce are de gând. Vânzoleala mediatică nu este semnificativă în acest caz. Nu este prima oară când cei din PSD participă la scenete televizate ca mai apoi să fie luate decizii care le contrazic.
Dacă Ponta alege să rămână împreună cu PNL, alege să ducă mai departe programul de guvernare. majoritatea parlamentară la care are acces acum PSD nu este suficientă pentru marile proiecte legislative și administrative angajate de USL la alegerile parlamentare. Fără continuarea USL, ar însemna că PSD alege să guverneze minor, fără mari proiecte, fără orizont. Un PNL în opoziție nu poate fi o soluție bună. Indiferent ce ar duce PSD în fața Parlamentului, proiecte care au nevoie de cele 2/3 din voturile parlamentarilor, chiar dacă au fost lucrate de PNL, nu ar obține voturile liberalilor și, probabil, nici ale opoziției PDL sau PMP (care tocmai s-a născut). Nu le va obține pentru că din punct de vedere politic ar fi înregistrate ca succes de guvernare pentru PSD, UNPR și PC.
Văzând cerbicia cu care pesediștii mârâie la liberali rămâi cu impresia că ruperea USL este iminentă. Eu aștept și punctul de vedere al lui Ponta. În mâna lui este decizia ruperii sau nu a USL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu