Bloomberg îl pomenește pentru a sintetiza vizita lui Trump în Europa, la mini-summit-ul NATO, discuțiile cu liderii UE și întâlnirea G7 de la Taormina.
Pe la alte publicații străine, în Le Monde de exemplu și nu numai, reuniunea G7 de la Taormina este calificată ca „o catastrofă”. Evident că Le Monde, Le Journal du Dimanche, Bloomberg, Der Tagesspiegel, alte publicații tratează vizita lui Trump după declarațiile Angelei Merkel și ale lui Emmanuel Macron după întâlnirile cu Trump. Iar declarațiile Angelei Merkel la Munchen, în fața susținătorilor CSU sunt pe prima pagină.
Pentru că am observat o poziționare agresivă pro-Trump și anti-Merkel legată „cu funia” de „comunista UE”, am decis să iau poziție. Să reamintesc niște „amănunte” dar și realități care sunt neglijate.
Merkel la Munchen cu Horst Seehofer (CSU) |
Declarațiile lui Merkel au fost preluate, corect spun eu, de toată presa străină pe care am consultat-o. La fel cum a preluat și Agerpres. Cu precizarea că presa străină este mai darnică, Agerpres este puțin mai „zgârcit”.
Agerpres preia și ne comunică următoarele declarații ale Angelei Merkel.
Noi, europenii, trebuie să ne luăm destinul în mâini
Însă, trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru propriul nostru destinLe Monde, constată că acestea sunt „constatări pragmatice, ale unei noi situații” (nm. internaționale, desigur). Publicația constată că „Angela Merkel consideră acum că este dificil să se bazeze pe aliatul tradițional american sau Marea Britanie post-Brexit, în cooperarea internațională”.
Tot Le Monde accentuează sensul viitoarelor relații: „Desigur, noi trebuie să rămânem prieteni cu Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, ca buni vecini, acolo unde este posibil, precum și cu Rusia. Dar trebuie să știm, că trebuie să luptăm noi, ca europeni, pentru viitorul și destinul nostru”.
Tot Le Monde preia și o declarație a purtătorului de cuvânt pentru politică externă a CDU, Jurgen Hardt : „președintele american a ratat o mare oportunitate de a afirma puterea sa de orientare a lumii”.
Mai pe șleau spus, declarația lui Trump de la Riad, unde garanta statelor aliate cu Arabia Saudită că el nu este interesat de cum își doresc alte state să trăiască, a fost reafirmată la mini-summitul NATO și la G7 în sensul că pe el nu îl interesează politica de până acum a lumii democrate și că el are alte obiective. Pe el îl interesează comerțul în favoarea SUA. Contractul cu armament de peste 100 miliarde dolari încheiat cu Arabia Saudită, a născut multe comentarii în toată presa străină. Pe de o parte, toți și-au amintit de atentatul din 2011 unde marea majoritate a atentatorilor au fost saudiți, pe de altă parte toți și-au amintit de finanțarea organizațiilor teroriste de către saudiți, toți și-au amintit de faptul că armament din Arabia Saudită a ajuns la organizațiile teroriste.
Bloomberg observă că Angela Merkel a constatat că „Europa trebuie să aibă propriul drum într-o ordine mondială tot mai nesigură”. Bloomberg insistă pe semnificația declarațiilor Angelei Merkel. Astfel, ei consideră că Merkel „apreciază că în politica externă, relațiile dintre UE și SUA conduse de Trump sunt în derivă, valorile care au stat la baza încrederii între statele europene și SUA după WW2 sunt depășite”. Ei continuă cu observații extrase din cuvântarea lui Merkel la Munchen și nu numai: Trump și-a atacat aliații la mini-summit-ul NATO pentru că nu și-au „plătit contribuția” la apărarea comună (chiar dacă anterior Merkel i-a garantat că statele membre ale UE vor ajunge la cei 2% până în 2024, așa cum s-a stabilit anterior !); Trump a numit excedentul comercial al Germaniei cu SUA ca fiind „foarte rău”; a adus SUA la un pas de ieșire din Acordul de la Paris împotriva încălzirii globale.
Der Tagesspiegel face și el o sinteză. Constată că la Taormina, Donald Trump a avut o strategie de a refuza o declarație de loialitate în temeiul relațiilor anterioare între statele europene și SUA, inclusiv sub umbrela NATO, a refuzat o colaborare în comerțul internațional și a refuzat o politică comună împotriva încălzirii globale. De aceea presa consideră că la Taormina a fost un dezastru.
În Le Journal du Dimanche, sunt preluate declarațiile lui Emmanuel Macron după întâlnirea cu Donald Trump. Străngerea de mână puternică și insistentă până la albirea încheieturilor a fost intenția lui Trump de a arăta că este cel mai puternic și că nu este dispus la compromisuri (relațiile cu Franța ale SUA nu au fost foarte prietenoase de-a lungul timpului !). Macron a adoptat aceeași poziție astfel că Trump știe că Franța va fi la fel de decisă, ca SUA, în a-și apăra interesele.
Acum, fiecare va judeca cu propria minte. Eu rețin faptul că Uniunea Europeană va profita de Brexit pentru mai multă integrare. Iar primele semnale de mai multă integrare se văd deja. Franța și Germania au convenit să construiască o nouă politică fiscală pentru zona euro cu renunțarea la perpetuarea deficitelor bugetare și un mai sever control asupra euro. Va fi o zonă, un cer de state care vor aplica noile politice, dar va fi o integrare mai mare în obiectivele de viitor ale UE. Germania, Olanda, România și Cehia au pus în comun mari unități militare mecanizate, sub comandă germană. Olanda pune o brigadă olandeză sub comanda unei divizii mecanizate germane și o brigadă sub comanda unei divizii de intervenție rapidă germană. România pune sub comanda diviziei de intervenție rapidă germane o brigadă. Astfel, divizia de intervenție rapidă germană va fi formată cu mari unități din Germania, Olanda și România ! Cehia pune sub comanda unei divizii mecanizate germane o brigadă mecanizată (posibil tot acolo unde este și divizia olandeză). Este iar o formă de integrare pentru apărare. Cele 4 (patru) state au astfel un interes comun de autoapărare și loialitate în cazul unei agresiuni asupra uneia dintre ele dincolo de art. 5 din Tratatul NATO.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu