RIL admis. O noua pagina in jurisprudenta romaneasca. Aplicarea principiului nediscriminarii !

De la Juridice.ro preiau informatia.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 46/2008 privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001. Jurisprudenta neunitara vizeaza chestiunea acordarii sporului de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul brut lunar, judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din O.G. nr. 19/2006, art. 15 din O.G. nr. 6/2007, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 656/2002 si ale art. 13 din O.U.G. nr. 57/2000.

Unele instante au respins actiunile reclamantilor, magistrati si personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidentialitate cu motivarea ca acestia nu fac parte din categoria personalului militar si a functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cel al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Alte instante au admis astfel de actiuni, dispunand plata drepturilor salariale solicitate care reprezinta spor de confidentialitate, in cuantum de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara si, respectiv, salariul de baza brut lunar.

Inalta Curte a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Rationamentul Inaltei Curti porneste de la observatia ca legile mentionate mai sus nu pot constitui temeiul juridic al acordarii sporului de confidentialitate de 15%, avand in vedere ca acestea nu se refera la categoriile profesionale ale judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor. Mai mult, nici legile speciale care reglementeaza salarizarea acestor categorii de perspnal nu reglementeaza acordarea acestui spor. In schimb, Inalta Curte demonstreaza amplu ca sporul de confidentialitate se cuvine si judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor, in temeiul principiului nediscriminarii.

Cu alte cuvinte, sporul de confidentialitate trebuie acordat tuturor celor care gestioneaza secrete de stat si secrete de serviciu, indiferent ca lucreaza in administratia publica, centrala sau locala, in justitie sau in aparatul Parlamentului. Inalta Curte a conchis ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.

--------------------------------------------------------------------

Hai sa fiu putin rau.

Sub presiunea SRI, SIE, STS si a altor servicii speciale (securistiiiiiiiiiiiii !), Romania are o groaza de secrete. Stabilite prin legi. Nu te poti misca intr-o institutie publica fara sa nu dai de un secret. Fie ca este unul simplu, secret de serviciu, fie ca este unul mai al dracului, din treapta superioara, a secretelor de stat. Vrei nu vrei dai cu nasul de ele. Iar "securistiiiiiiii" se tin tari. Ei verifica celelalte institutii cum pastreaza "secretele". Iar daca nu dai cu secretul pe document, cum primesti o sanctiune. Secretomania a devenit sport national, legal.

Secretomania asta a dat idei unor baieti destepti. Primii au fost de la serviciile speciale care si-au tras niste modificari la legile proprii prin care au capatat "sporurile de secret". Ca sa justifice sporurile, au pus stampila "secret de stat" pana si pe materialele de monitorizare a presei in care adunau parerile pozitive, neutre sau negative despre sefii lor. Ce naiba! Cum sa nu fie "secreta" ancheta jurnalistica despre matrapazlacurile unor sefi sau colegi ? Dupa "securistiiii" romani s-au luat alte institutii publice. Cu pile pe la partidele parlamentare, mai toti functionarii publici au primit sporul de "secretomanie". Cap de afis, Administratia Prezidentiala care este si sustinatoare a secretomaniei nationale.

Ramasa de caruta, fara "pile politice", Justitia a gasit "calea". Aplicand un principiu de drept universal recunoscut de Romania si regasit inclusiv in actele normative interne, Justitia se aliniaza sporului de secretomanie prin sigura forma posibila in afara actului normativ. Desteapta actiune.

Apropo. Cand spun Justitie, ma refer personalul instantelor de judecata. Procurorii si-au tras de multa vreme drepturi salariale sub forma sporurilor de tot felul ajungand ca ei, procurorii, sa aiba venituri mult mai mari decat judecatorii pentru o activitate infinit mai mica si mai utila societatii !

Relatii externe "stil" Basescu.

-------------------------------------------------------------->





Va mai amintiti despre inceputurile politicii sau mai bine spus politichiei externe romanesti sub mandatul lui Basescu ? Eu da. Si imi amintesc cum "bourul" romanesc a intrat in aceasta lume selecta si sensibila cu coarnele, impungand in stanga si in dreapta, dupa ce si-a agatat intr-un corn drapelul de "partener important" al Americii lui Bush.

Basescu a dus o politica externa fara discernamant. Empirica. De toaleta publica unde isi dau cu parerea toti "specialistii" neamului. A spart firavele relatii cu mai multe state, relatii sensibile, cu istorii zbuciumate si cu resentimente a la Vadim. Sanctiunile, daca le pot spune asa, au aparut parca peste noapte. Comerciantii romani s-au trezit cu usile inchise pe piete imense in care au reintrat cu multa greutate si, de ce nu, cu multe atentii "guvernamentale". Comertul Romaniei a fost obligat sa ramana doar in enclava europeana, la concurenta cu producatorii locali. Pietele externe mari, cu potential de absorbtie a multor produse discutabile dupa standardele europene si americane insa admise de guvernele respective au fost inchise. Basca, acolo unde statul conduce inca economia, Romania importa materie prima la pretul cel mai inalt.

Pentru mine au fost cele mai urate momente atunci cand Basescu, ahtiat dupa aplauzele auditoriului, ca o tarfa excentrica, s-a apucat sa faca "ordine mondiala". Rusia, Ucraina, Ungaria s.a.m.d. si-au primit "portia".

Ce rezultate notabile avem ? Nici unul. Izolati pe plan european, izolati in statele in care desfasuram trupe din punctul de vedere al influentei politice externe, nevoiasi in ocuparea pietelor eliberate prin sangele militarilor nostri, mai mult, dati la o parte de statele care au potential si o imagine mai buna privind dezvoltarea economica a unei regiuni. Apropo. Noi cum naiba sa lamurim pe altii ca suntem buni daca panarama prezidentiala a guitat peste tot unde s-a dus ca romanii sunt hoti, lenesi, prosti guvernanti ?

Mi-a venit sa scriu despre astea citind articolul din Cotidianul "Romania cauta licuriciul in ceata dintre SUA si Rusia". Pana mai ieri, Cotidianul ii canta in struna si il declara, sub penele "inspirate" ale lui TRU si Voinescu, cel mai cel dintre cei mai cei. Azi platim din greu, o tara intreaga, pentru amatorismul si dorinta de prim-plan a starletei Basescu Traian.

Raportul pe Justitie. Reactia preliminara a PSD.

La tinta --------------------> Predoiu si PSD

Am luat reactia europarlamentarilor PSD la ciorna de raport pe Justitie a Comisiei Europene. Pana cand va apare raportul oficial mai este putin timp. Vom vedea atunci daca reactia PSD este corecta sau nu. Totusi, unele aspecte din prezentul material dau de gandit. Serios. Chiar foarte serios.

Tot legat de viitorul Raport al CE exista si o declaratie a lui Predoiu in care acesta afirma: "Cred ca respingerea proiectului de modificare a legii constituţionale ar putea fi menţionată critic". Cu toata bunavointa de care am dat dovada azi nu am reusit sa gasesc proiectul respectiv. O sa mai caut pentru ca eu nu stiu de el. Stiu, nu sunt buricul pamantului sa stiu eu tot, dar in "epoca informatiei" este destul de absurd sa nu poti ajunge la ceva pus pe net. De aceea ma gandesc ca materialul nu a fost pus pe net, tocmai pentru ca noi, boborul, sa nu putem contesta cine stie ce "viziune inalta" cu privire la reforma statului. Din stat de drept in stat de drepti ?

Predoiu vorbeste despre un proiet de lege respins. Pe site-ul Camerei Deputatilor nu am gasit nimic in 2008 si 2009. Mai devreme nu are rost sa caut deoarece raportul vine dupa un altul din toamana trecuta !

Imi ramane o intrebare ca un junghi pe creier. Ce treaba are Comisia Europeana cu Constitutia Romaniei ? Ce nu convine unora de pe la coana Europa la Constitutia noastra ? Ori Predoiu lanseaza o soparla pe motiv de constitutie care sa ameteasca masa de aplaudaci pedelisti si sa ii incurajeze sa iasa cu mai multa forta in strada, in media, pe net pentru a permite marelui carmaci realizarea republicii prezidentiale basesciene ?! Noroc ca ceilalti au mai mult de un neuron la dispozitie si au posibilitatea sa faca unele legaturi si sa determine miscarile periculoase ale neocomunistilor din PD-L.

Dar sa revin la declaratia PSD. O pun mai jos, integrala, pentru lectura. Eu am niste pareri si o sa le expun la final. Altii au alte pareri si, probabil, isi vor expune punctul de vedere sau vor avea o reactie. Treaba este prea serioasa pentru a nu fi discutata.

Din punctul de vedere al liberalului din mine trebuie sa acord respect tuturor parerilor, indiferent de la cine vin. Eu ii iau in serios. Unele aranjamente din textul declaratiei imi apartin pentru a scoate in evidenta acele aspecte carora vreau sa le acord atentie sau sa le pun mai mult in lumina.

Declaraţia europarlamentarilor PSD cu privire la proiectul de raport privind progresele în justiţie

Postat la 2009-07-17 pe site PSD

17 iulie

Europarlamentarii PSD îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu conţinutul proiectului de raport al Comisiei Europene vizând progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). În măsura în care, în timpul scurt rămas până la anunţata publicare a raportului, textul acestuia nu va suferi serioase modificări, se va putea ajunge la situaţia în care atât Parlamentul European cât şi Guvernul României să îl respingă în totalitate ca fiind antidemocratic şi contraproductiv în lupta împotriva corupţiei.

● Raportul menţionează că Mecanismul de cooperare şi verificare a fost „creat pentru a ajuta noile state membre să satisfacă nevoia de a avansa reformele judiciare şi de a realiza eforturi concertate în lupta împotriva corupţiei. Acest mecanism permite CE să lucreze strâns la nivel politic şi tehnic cu autorităţile române spre a urmări şi evalua progresul, spre a oferi asistenţă tehnică şi sprijin financiar”. Din raport rezultă însă că, exceptând inspectarea situaţiei din România în domeniul justiţiei, Comisia nu a oferit nicio consultanţă tehnică şi niciun sprijin financiar în cadrul MCV. În lipsa cooperării, executivul comunitar trebuie să îşi asume cel puţin o parte din vina pentru lipsa de progrese.

● În raport, experţii CE critică faptul că:

- Parlamentul României ia decizii, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale, referitor la imunitatea şi declanşarea urmăririi penale a demnitarilor;

- persoanele acuzate de săvârşirea unor infracţiuni utilizează, în justiţie, instrumentele juridice destinate apărării;

- şi că partidele politice, în procesul legislativ, fac politică.


Raportul cere în consecinţă:

- Parlamentului să valideze cererile Parchetului fără nicio posibilitate de a le respinge;

- partidelor să renunţe la diferenţele ideologice în procesul legislativ (care astfel ar fi depolitizat);

- iar acuzaţilor să nu utilizeze dreptul la apărare.

Astfel, procedurile judiciare s-ar scurta iar legile ar fi mai clare. Această concepţie antiparlamentară şi antipluralistă are un caracter dictatorial şi atacă bazele statului de drept.

● Experţii CE mai propun „monitorizarea eficienţei sistemului judiciar în procesele privind corupţia la nivel înalt”. Această propunere nu precizează

care sunt criteriile eficienţei,

cine ar putea să-i monitorizeze pe judecători şi

care ar fi măsurile prin care monitorii ar putea determina creşterea eficienţei.

Dacă aceste răspunsuri ar fi date, s-ar constata cu uşurinţă că propunerea CE împinge spre imixtiuni ale unor factori extrajudiciari în sistemul judiciar şi prin aceasta limitează independenţa justiţiei.


● Proiectul de raport menţionează că "DNA şi-a menţinut un bun traseu de investigaţii nepartizane". Afirmaţia, singura cu adevărat laudativă din întreg raportul, e total neargumentată şi în contradicţie cu percepţia larg răspândită privind politizarea acţiunilor acestei instituţii. De fapt, în raport nu se găseşte niciun argument pe baza căruia s-a ajuns la concluzia caracterului nepartizan al investigaţiilor DNA. Pe de altă parte, experţii CE nu au investigat niciuna dintre alegaţiile privind caracterul partizan al activităţii DNA. Faptul că cercetările DNA se fac cu anunţarea prealabilă a presei şi cu o largă mediatizare, încălcând atât dreptul la imagine cât şi prezumţia de nevinovăţie a celor acuzaţi, nu a fost cercetat de experţii CE. Aceşti experţi nu au căutat să identifice nici cauzele pentru care majoritatea dosarelor pregătite de DNA apar ca neconvingătoare în faţa instanţelor române neputând conduce, până în prezent, la nicio condamnare judecătorească în cazuri de corupţie la nivel înalt. Adevărul e că tocmai politizarea luptei împotriva corupţiei, în primul rând de către DNA, explică progresele modeste ale acestei lupte. Prin partizanatul lor în muşamalizarea deficienţelor DNA, experţii CE devin complici ai amintitei politizări şi co-responsabili pentru lipsa progresului aşteptat.

● Experţii CE propun ca România să adopte o lege care să prevadă ca judecarea excepţiei de neconstituţionalitate să nu suspende desfăşurarea procesului în cadrul căruia excepţia a fost ridicată. Dacă o atare propunere ar fi acceptată s-ar ajunge ca instanţele să pronunţe hotărâri în baza unor legi posibil neconstituţionale înainte ca neconstituţionalitatea lor să fie stabilită de Curtea Constituţională. În cazul legii penale, s-ar ajunge ca o persoană să înceapă executarea pedepsei cu închisoarea în baza unei legi care ulterior e declarată neconstituţională. Acesta nu este un preţ acceptabil pentru accelerarea desfăşurării proceselor judecătoreşti într-un stat de drept.

● Experţii Comisiei mai susţin, de data aceasta justificat, că „un efort preventiv cu caracter structural poate produce mai multe rezultate pe termen lung decât abordarea constând în sancţionarea legală a oricărui caz în parte”. Din păcate, această idee nu e reluată şi dezvoltată în capitolul dedicat concluziilor şi recomandărilor. Adoptarea ei este necesară şi ea trebuie să se reflecte în schimbarea logicii MCV. În acest sens, experţii formulează argumentul dar nu trag consecinţele.

● Dacă soluţiile nedemocratice, ineficiente şi eronate din punct de vedere profesional referitor la problemele mai sus menţionate sunt lăsate la o parte, restul măsurilor sugerate de experţii CE au un caracter de maximă generalitate iar problemele la care se referă se regăsesc sub o formă sau alta şi cu o magnitudine sau alta la nivelul majorităţii statelor membre ale UE. Analiza acestor propuneri de măsuri şi pe cale de consecinţă a problemelor pe care ele doresc să le rezolve conduce la concluzia că MCV nu se justifică a fi continuat sau cel puţin a fi continuat în forma sa actuală.

Faţă de cele menţionate, modificarea raportului precum şi investigarea bunei credinţe şi a profesionalismului experţilor CE apar ca absolut necesare. Până la lămurirea acestor aspecte publicarea raportului nu poate decât să creeze mai multe probleme decât să rezolve.

Am ingrosat ideile care imi dau de gandit. In mod evident juristii de marca ai PSD au marcat corect aspectele deficitare din acest raport, daca ele se vor regasi in formularea acestei declaratii sau in alta formulare cu aceleasi consecinte.

De mai multa vreme suspectez ca specialistii care lucreaza in domeniul JAI au culoare politica, suspect de portocalie si ca ceea ce scriu ei face parte din arsenalul armelor cu care un anume Basescu prin intermediul unei anume Monica Macovei toaca Justitia din Romania. Tinta a fost si ramane judecatorul. Nu magistratul, ci judecatorul. Si procurorii sunt magistrati dar, pana acum, procurorii nu au prea dat dovada de independenta in actul juridic prestat. Basescu a "reinventat" in Romania procurorul politic. Parchetul a redevenit aparat de opresiune ca pe timpul comunismului infloritor la orase si sate. Judecatorii sunt singurii care nu s-au aliniat la conceptul de stat basescian, o noua forma de stalinism. In caz ca se va continua monitorizarea pe Justitie, Basescu si PD-L vor face un tam-tam monstru, aruncand toata vina in spatele CSM si a judecatorilor. Sa nu uitam si campania de la inceputul anului la care a marsat, in sprijinul lui Basescu, mai toata presa, in care CSM si judecatorii au devenit "criminalii" care jefuiesc prin salarii avutia tarii iar sarmanul Guvern Boc nu mai are bani pentru proiectele marete ale guvernarii basesciene.

Linsajul impotriva judecatorilor s-a purtat si se mai poarta tocmai de presa mogulilor Vantu si Voiculescu. Realitatea Tv si Cotidianul, Catavencu, 22, Antena 3, Antena 1, Antena 2 si Jurnalul National si, normal, Moraru de la B1Tv al Paunestilor, televiziunea de casa a "mogulului" Basescu si EvZ, ziarul care a ajuns la aberatii mai mari decat Cotidianul.

Dupa ce s-a folosit de media mogulilor, Basescu le-a dat cu flit. Lumea, cea obisnuita, va recepta exact cum doreste Basescu raportul CE pe Justitie. Avem vinovatii judecati si condamnati la oprobiul public deja de presa mogulilor.

O lectie despre stat, democratie si drept.

La tinta: statul de drept.

Aduc in fata celor care nu au citit sentinta civila nr. 2873 a Sectiei a VIII de contencios administrativ si fiscal din Curtea de Apel Bucuresti, atat de mediatizata, prin consecinta insa nepomenita prin motivarea instantei de a ajunge la sentinta. Eu pun accentul pe motivarea instantei.

Poate nu spune multe pentru majoritatea cititorilor si a ramas sub forma "stirii" despre cum a fost sanctionat Pogea de CAB, pentru ca a refuzat sa dea salariile integrale judecatorilor. Este si asta important insa eu cred ca are la fel de mare importanta, daca nu chiar mai multa, modul cum au gandit judecatorii aceasta cauza. Acesta este scopul postarii. Sa vedem cum au gandit judecatorii.

Intre parti - reclamant ICCJ si parat MFP - s-a dus o lupta privind respectarea si aplicarea legii in vigoare, folosindu-se ca arme intelegerea notiunilor prevazute in art. 2 alin. (1) lit. n) si j) din Legea nr. 554/2004, actualizata, privind contenciosul administrativ, in special cu privire la "excesul de putere" si "refuzul nejustificat de a rezolva o cerere".

Hai sa le avem in fata ochilor pentru o mai usoara parcurgere a spetei:

- lit. j) refuz nejustificat de a solutiona o cerere - exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile;
- lit. n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor;

In fapt, ICCJ a inaintat MFP o solicitare de deschidere de credite pentru luna iulie 2009, la fel cum a facut si in lunile anterioare, la care MFP a raspuns prin inapoierea cererii cu recomandarea ca ICCJ sa reanalizeze cererea astfel incat sa nu fie incalcate prevederile OUG 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Raspunsul MFP este complet aiurea. Din titlu se observa ca respectiva OUG se refera la plata unor sume care rezulta din titluri executorii la care statul este obligat, adica la niste abuzuri comise de Stat anterior si la care Statul intelege sa isi corecteze atitudinea prin plata la care a fost supus insa o esaloneaza in timp pentru ca nu are bani. OUG 71/2009 nu are nici o treaba cu salarizarea lunara a functionarilor publici. Iar motivarea actului normativ din preambul este mai mult decat edificatoare.

Aiureala MFP a primit o replica pe masura din partea inatantei. Pun mai jos "o lectie despre stat, democratie si drept" data noua de instanta care a judecat cauza. Am scos din text cele pasaje care nu au relevanta pentru scopul postarii. Am mai facut unele aranjamente in text pentru a scoate in evidenta"lectia despre stat, democratie si drept".

"Curtea apreciaza ca suntem in prezenta unui refuz nejustificat de solutionare a cererii reclamantei, in raport de argumentele care vor fi expuse in continuare.

In primul rand, trebuie reamintit faptul ca, in prezent, principiul legalitatii a devenit un principiu fundamental al tuturor sistemelor de drept, constand in respectarea intocmai a legii de catre destinatarii ei: cetatenii si statul.

In sistemul juridic romanesc, principiul legalitatii este reglementat in art. 1 alin. 5 si art. 16 alin. 2 din Constitutie.

Astfel, primul text constitutional precizeaza faptul ca, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Pe de alta parte, al doilea text cuprins in Legea fundamentala arata ca nimeni nu este mai presus de lege.

In plus, art. 1 alin. 3 din Constitutie statueaza ca Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

Este esential ca principiul preeminentei dreptului sa faca parte integranta din cultura administrativa. Intr-un stat democratic, preeminenta dreptului apare ca un raspuns la nevoia de legitimitate, ea fiind necesara pentru exercitiul puterii publice. O buna administrare nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de materializare a preeminentei dreptului in viata cotidiana.

Aceasta regula fundamentala de ordin constitutional se caracterizeaza prin urmatoarele elemente esentiale:

- orice persoana - fizica sau juridica - este supusa legii;

- orice persoana trebuie sa poata lua cunostinta de drepturile si obligatiile sale prevazute de lege;

- respectarea legii de catre orice persoana poate sa fie controlata de catre judecatori, care sunt independenti in exercitiul functiei lor, iar deciziile judiciare pot fi urmate de executare.

In cazul actelor administrative, legalitatea inseamna recunoasterea caracterului valabil al actelor si al efectelor lor pana in momentul anularii, in baza prezumtiei de legalitate. Chiar daca beneficiaza de putere discretionara, autoritatile publice nu pot ignora legea, a carei organizare a executarii si executare in concret trebuie sa o realizeze.

In instrumentele juridice europene, legalitatea este privita ca un principiu al bunei administrari.

Aceasta conceptie se regaseste in Recomandarea CM/Rec(2007)7 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adresata statelor membre ale Consiliului Europei, cu privire la buna administrare - adoptata la 20.06.2007. Art.2 din aceasta recomandare se refera la principiul legalitatii si are urmatoarea formulare:

"(1) Administratiile publice actioneaza in vederea respectarii legalitatii. Ele nu pot lua nicio masura arbitrara, chiar in exercitarea unei puteri discretionare.

(2) Ele respecta ansamblul regulilor de drept intern si international si principiile generale de drept, care le reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea.

(3) Ele actioneaza in conformitate cu regulile de competenta si de procedura impuse de dispozitiile care le reglementeaza activitatea.

(4) Ele isi exercita puterile pentru motivele de fapt si de drept care le justifica utilizarea si in scopul pentru care aceste puteri le-au fost atribuite".

Una din conditiile de legalitate a actelor administrative se refera la faptul ca acestea trebuie sa fie emise pe baza si in executarea legii.

De altfel, definitia legala a actului administrativ se regaseste in art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificata: actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Cu alte cuvinte, intre actele administrative si lege exista un raport de subordonare.

Pe linia acestor considerente teoretice se inscrie si practica Curtii Constitutionale din tara noastra, a carei jurisprudenta apara principiul legalitatii, care trebuie sa guverneze activitatea administratiei publice.

In mod constant, instanta romana de contencios constitutional a reafirmat ca legalitatea trebuie sa stea la temelia tuturor raporturilor juridice dintr-un stat de drept.

In acelasi sens, practica administrativa si judiciara la nivel national si european a demonstrat ca exigenta domniei legii guverneaza intreaga activitate a autoritatilor publice.

In conceptia Legii contenciosului administrativ din tara noastra, prin refuz nejustificat de a solutiona o cerere se intelege exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile (art. 2 alin. 11it. i).

In plus, in raport de prevederile art. 2 alin. 2 din legea anterior amintita, refuzul nejustificat este calificat ca act administrativ asimilat.

Pe de alta parte, art. 8 alin. (1) ultima teza din reglementarea anterior aratata consacra posibilitatea contestarii refuzului nejustificat la instanta de contencios administrativ, de catre cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim.

In acest context, trebuie amintit faptul ca notiunea de exces de putere a fost explicitata de art. 2 alin.(l) lit. n) din Legea nr.554/2004, modificata.

Astfel, prin exces de putere se intelege exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice, prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Limitele dreptului de apreciere din partea administratiei publice sunt date tocmai de limitele drepturilor cetatenilor, prevazute de Constitutie si de lege. Unde incepe dreptul cetateanului, se incheie dreptul de apreciere al administratiei.

Prin urmare, chiar daca legiuitorul utilizeaza sintagme ce semnifica puterea discretionara a administratiei (de pilda: "poate", "are voie" ." ar trebui"), aceasta nu poate fi interpretata ca o libertate in afara legii, ci una in limitele acesteia.

Insa, putem fi in prezenta unui raspuns, care incearca sa dea o aparenta juridica unui comportament ilegal, abuziv al autoritatii. Desigur, administratia publica trebuie sa raspunda conform realitatii faptice, prin raportare la lege, cu respectarea drepturilor omului, astfel cum au fost reglementate de Constitutie si de lege. De altfel, asa cum am aratat anterior, si actul administrativ asimilat trebuie sa fie emis pe baza legii si in executarea acesteia. De exemplu, refuzul de a solutiona cererea, in ceea ce priveste substanta solicitarii, nu poate fi considerat un act administrativ asimilat justificat, atata vreme cat textele invocate, ca temei legal al refuzului, fie nu se aplica deloc in cauza, fie se aplica, prin corelare cu alte texte, care sunt trecute sub tacere.

De altfel, nu orice refuz de a rezolva favorabil o cerere este refuz nejustificat; refuzul are caracter nejustificat numai cand se intemeiaza pe excesul de putere. Pentru a fi vorba de un refuz nejustificat, pe de o parte, trebuie sa fim in prezenta unei comunicari exprese a pozitiei autoritatii publice, careia i s-a adresat cererea, deci, in prezenta unei veritabile notificari, iar pe de alta parte, refuzul de a solutiona favorabil cererea trebuie sa se bazeze pe depasirea limitelor de apreciere, adica pe exces de putere.

De asemenea, putem afirma ca, fata de principiul consacrat de art. 16 alin. (2) din Constitutie, nu este de conceput exercitarea dreptului de apreciere in afara legii.

In concluzie, din lecturarea definitiei legale a refuzului nejustificat, putem remarca faptul ca trebuie sa existe, in primul rand, o manifestare expresa a autoritatii publice, in sensul exprimarii refuzului de a solutiona favorabil cererea, iar, in cele din urma, acest refuz sa denote un exces de putere.

Asa cum s-a relevat in doctrina de specialitate, refuzul, in sine, este asimilat actului administrativ, indiferent la ce se refera; ramane apoi de discutat daca este si nejustificat si daca "vatama un drept recunoscut de lege."

In speta de fata, asa cum s-a relevat anterior, autoritatea parata si-a motivat refuzul de a deschide creditele bugetare pe incidenta prevederilor O.U.G. nr. 71/2009.

In concret, paratul sustine ca, "intrucat cele doua sporuri sunt drepturi salariale obtinute de personalul din sistemul judiciar prin hotarari judecatoresti si nu sunt prevazute de legislatia in vigoare, plata acestora se suspenda in cursul anului 2009, urmand ca plata lunara a sporurilor sa se reia incepand cu anul 2010, in conditiile mentinerii legislatiei actuale."

O asemenea argumentatie echivaleaza, in realitate, cu negarea dreptului la cele doua sporuri aflate in discutie, ceea ce nu poate fi primit.

Pe de alta parte, paratul arata ca "sumele acumulate pana la data de 31.12.2009 vor fi acordate in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009".

Asadar, paratul considera ca aceasta creanta, invocata de partea adversa, nu este certa, lichida si exigibila, ceea ce nu are corespondent in realitatea faptica.

In plus, paratul apreciaza ca solicitarea de deschidere de credite bugetare nr. 376/2009, pentru luna iulie a anului curent, la titlul "cheltuieli de personal", in suma de 5.500.000 lei, inregistrata la Ministerul Finantelor Publice cu nr. 294.129/2009, "nu este insotita de acte justificative, din care sa reiasa clar drepturile salariale ce urmeaza a fi achitate, astfel incat sa nu fie incalcate prevederile O.U.G. nr. 71/200911o

Curtea apreciaza ca dispozitiile O.U.G. nr. 71/2009 nu sunt incidente in cauza de fata, pentru motivele ce vor fi relevate in continuare.

In primul rand, ordonanta in discutie, asa cum se arata chiar in titulatura sa, se refera la plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Preambulul acestui act normativ face trimitere la titlurile executorii emise anterior intrarii in vigoare a ordonantei.

Cu alte cuvinte, este vorba despre titlurile executorii emise anterior datei de 18.06.2009, cand ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial, sub nr. 416.

Pe acest aspect, mai trebuie amintite dispozitiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara.

De asemenea, art. 3 din O.U.G. nr. 71/2009 prevede faptul ca platile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenta prevederilor O.U.G. nr. 75/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 76/2009, si a dispozitiilor ordinului nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 se executa cu respectarea prevederilor art. 1 si 2.

In cauza dedusa judecatii, nu se poate pune problema incidentei art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009, care mentioneaza faptul ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31.12.2009, se va realiza dupa o procedura de executare in perioada 2010-2012.

Un argument in acest sens il constituie faptul ca, din intregul material probator administrat in speta, rezulta ca este vorba de deschiderea creditelor bugetare pentru plata salariilor pe luna iunie 2009, deci, si pentru o perioada anterioara intrarii in vigoare a acestei ordonante.

Mai mult decat atat, chiar daca s-ar accepta punctul de vedere al autoritatii parate, in sensul ca cele doua sporuri salariale isi au originea in hotarari judecatoresti devenite titluri executorii, nu se poate concepe admiterea ideii de retroactivitate a unei norme cu putere de lege.

Art. 15 alin. 2 din Constitutie consacra principiul neretroactivitatii legii, aratand ca legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Se cuvine a preciza faptul ca securitatea juridica impune neaplicarea regulilor de drept unor situatii existente inainte de momentul emiterii actului.

Desigur, este important ca acele constrangeri care incadreaza activitatea umana sa fie cunoscute inainte, pentru ca fiecare persoana sa poata aprecia, in cunostinta de cauza, oportunitatea de a actiona.

In practica instantelor de contencios administrativ, neretroactivitatea a fost recunoscuta ca un principiu general de drept, ceea ce i-a permis impunerea lui si actelor administrative.

Trebuie subliniat faptul ca interdictia retroactivitatii actelor administrative nu este numai un principiu interpretativ, ci conditioneaza insasi legalitatea acestor acte.

In speta, instanta de contencios administrativ constata ca este in prezenta unei aplicari retroactive a prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009, care este o norma cu putere de lege. Aceasta situatie conduce la incalcarea principiului constitutional anterior individualizat.

Ca atare, actul administrativ asimilat, dedus controlului de legalitate al instantei competente, a fost emis cu incalcarea principiului analizat.

De altfel, principiul neretroactivitatii isi gaseste justificarea in necesitatea de a asigura o securitate indispensabila relatiilor juridice existente intre autoritatea publica si persoanele administrate.

Un alt considerent teoretic este acela ca persoana administrata, care si-a adaptat comportamentul in functie de lege, trebuie sa aiba posibilitatea de a se baza, in mod legitim, pe mentinerea situatiei de drept (increderea legitima).

In consecinta, in raport de cele anterior prezentate, o norma de drept nu poate actiona in mod retroactiv.

In alta ordine de idei, instanta constitutionala a precizat ca principiul stabilitatii raporturilor juridice, desi nu este in mod expres consacrat de Constitutia Romaniei, se deduce atat din prevederile art. 1 alin. 3, cat si din Preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa (decizia Curtii Constitutionale nr. 404 din 10.04.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 347 din 6.05.2008).

Pe de alta parte, Curtea constata ca este vorba despre o creanta actuala, certa si exigibila, in discutie fiind salariul cuvenit pentru luna iunie 2009 intregului personal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu toate componentele sale, asa cum este individualizat in art. 155 din Codul muncii si O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei.

Plata salariului trebuie sa se realizeze conform dreptului comun in materie, si anume:

- art. 156 din Codul muncii - salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor;

- art. 161 alin. (1) din Codul muncii - salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz;

- art. 161 alin. (4) din Codul muncii - intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului;

- art. 164 alin. (1) din Codul muncii - nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege;

- art. 74 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata - drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege; salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala.

Cu alte cuvinte, in raport de toate textele legale incidente, anterior individualizate, plata salariilor nu poate fi blocata, amanata sau esalonata de nici o autoritate publica in alte conditii decat cele prevazute de dispozitiile legale in vigoare.

De asemenea, Curtea apreciaza ca este nejustificat si argumentul paratului, in sensul ca reclamanta nu a anexat la cererea de deschidere de credite bugetare documente justificative, din care sa reiasa clar drepturile salariale ce urmeaza a fi achitate, astfel incat sa nu fie incalcate prevederile O.U.G. nr. 71/2009.

Astfel, reclamanta a depus pentru plata salariului pe luna iunie 2009 documente justificative similare celor prezentate in lunile anterioare ale anului curent, cu incadrarea in limita creditelor bugetare aprobate si conform destinatiei stabilite a sumelor respective, fapt confirmat, de altfel, prin viza de control financiar preventiv din 29.06.2009, aplicata pe Repartizarea creditelor deschise pe categorii de cheltuieli.

Ca atare, Curtea constata ca au fost respectate intocmai dispozitiile art. 12, art. 14 alin. (3), art. 22 alin. (1) si art. 52 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.

Viza de control financiar preventiv din 29.06.2009 echivaleaza cu acceptarea inaplicabilitatii prevederilor O.U.G. nr. 71/2009 la cazul de fata, data fiind imprejurarea ca Ministerul Finantelor Publice si-a dat acordul pentru deschiderea creditelor bugetare, in limita solicitata si pentru destinatia achitarii salariilor cuvenite personalului reclamantei, dupa intrarea in vigoare a ordonantei in discutie.

In fine, viza anterior aratata recunoaste legalitatea cuantumului sumelor indicate in cererea de deschidere a creditelor bugetare, in conditiile in care a fost vorba de acelasi cuantum si aceeasi compunere a salariului cu cea din perioada ianuarie - iunie 2009.

In alt registru de idei, fiecare stat are obligatia de a furniza resursele necesare pentru ca magistratura sa se achite in mod normal de functiunile sale, obligatie care semnifica si existenta securitatii financiare a magistratului, privita ca o componenta a garantiei independentei.

Astfel, statele sunt obligate sa garanteze prin lege durata mandatului, independenta, securitatea, remuneratia, conditiile de serviciu, varsta de pensionare, criteriile de promovare a judecatorilor in functie de competenta, integritate si experienta.

Independenta judecatoreasca trebuie sa fie asigurata la nivel constitutional sau legislativ, precum si in practica de fiecare zi, in fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Prin urmare, fiecare stat are obligatia sa preia principiile fundamentale privind statutul judecatorului existente in Carta Europeana a Statutului Judecatorului si sa le insereze in actele normative interne cu cea mai inalta forta juridica, constitutie sau un alt act juridic cu forta juridica superioara, cum ar fi legea, in functie de supletea sistemelor legislative in cauza si tot astfel sa reglementeze dispozitiile legale care vizeaza statutul judecatorului sau puterea judiciara.

Procedand in acest fel, statelor li se interzice sa modifice statutul judecatorilor sau reguli ale puterii judecatoresti prin proceduri simplificate sau prin acte juridice cu forta juridica inferioara, ceea ce constituie si o garantie a respectarii lor.

In acelasi timp, Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri a Statelor membre privitoare la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13.10.1994, precizeaza faptul ca mandatul si remunerarea judecatorilor trebuie sa fie garantate prin lege (principiul L, pct. 2, lit. a, pct.ii).

Tot astfel, Carta Europeana a Statutului Judecatorului arata ca remuneratia si protectia sociala a judecatorului se exercita in raport de un nivel fixat, in asa fel incat sa ii protejeze de presiunile care sunt de natura sa ii influenteze deciziile (principiul 6, pct. 6.1).

Asa cum am relevat anterior, prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, legiuitorul roman a statuat ca drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege.

Prin urmare, desi statul roman s-a conformat recomandarilor internationale in materie, prin adresa contestata, autoritatea publica parata s-a manifestat cu exces de putere, atunci cand a refuzat deschiderea creditelor bugetare pentru plata salariilor personalului reclamantei pe luna iunie 2009, cu incalcarea textelor anterior individualizate.

Curtea apreciaza ca se cuvine a releva in speta de fata faptul ca un element necesar al statului de drept este reprezentat de drepturile cetatenilor, in principal dreptul la un recurs eficace in materie civila, avand semnificatia modalitatii in care cetateanul poate exercita un control asupra actelor statului.

In cauza, parata a actionat cu exces de putere, intrucat si-a exercitat dreptul de apreciere prin incalcarea dreptului personalului Inaltei Curti la plata salariului cuvenit pe luna iunie 2009, cu toate componentele sale, care sunt individualizate in carnetele de munca si in actele de stabilire a drepturilor.

De asemenea, Curtea apreciaza ca, in cauza de fata, suntem in prezenta unor drepturi dobandite - dreptul la salariul in cuantumul consfintit in carnetul de munca.

Obligatia autoritatilor statului de a proteja drepturile dobandite deriva din principiul securitatii juridice.

Ca principiu obiectiv, securitatea juridica impune mentinerea unei situatii juridice existente.

In consecinta, pentru toate argumentele de fapt si de drept anterior expuse, in raport de prevederile art. 1, art. 8 alin. 1 si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificata, instanta va admite cererea si va dispune anularea adresei nr. 294.512 din iulie 2009 si va obliga paratul sa deschida creditele bugetare pentru luna iulie 2009, in cadrul capitolului 61.01 - .Autoritati judecatoresti", Titlul - "Cheltuieli de personal", conform solicitarii reclamantei Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Fiind vorba despre o hotarare privind plata salariilor, in temeiul art. 278 pct. 1 C.pr.civ. raportat la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, hotararea este executorie de drept.

In temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/20041 instanta va dispune ca executarea prezentei hotarari sa se faca in termen de o zi de la pronuntare.

Este evident ca noi, muritorii de rand, avem un folos din cunoasterea modului cum "a gandit" instanta CAB speta, cum si-a motivat deciziile si, mai ales, cum are de gand, in continuare, sa judece cauzele de contencios in care noi, persoane fizice sau juridice, avem probleme cu abuzurile statului basescian, precum si a oricarei forme de guvernare abuziva cum este aceasta. Pentru ca este evident ca abuzurile administratiei basesciene reprezinta o forma de aplicare a principiilor de organizare si functionare ale statului de drept basescian, portocaliu si rosu.

De fapt, toate instantele care au sectii de contencios administrativ au sau vor avea acelasi discurs despre buna administrare, dreptul cetateanului superior dreptului administratiei, stat de drept etc.

Cu o astfel de gandire la nivelul celei de a III-a puteri in stat simt ca pericolul instaurarii dictaturii basesciene se indeparteaza. Daca instantele isi vor indeplini rolul de aparatori ai statului de drept noua ne va fi mai bine.

Banii. Banii nostri. Banii aruncati pe apa sambetei pentru noi, insa utili pentru PD-L.

Banii !!!



Sunt scarbit pana peste masura. In plina criza economica si financiara PD-L (in carca cu scandalul de la MTS-Ridzi) marseaza pe o alta inginerie financiara in favoarea lui Zeus Cotrocenensis si a partidului sau de suflet, partidul prezidential al lotrilor populari: PD-L = Partidul De Lotri.


Sursa imaginii Jurnalul National

Presa mogulului Voiculescu s-a specializat in deconspirarea manariilor pedeliste. A prelucrat-o pe Ridzi si a provocat reactia de sustinere pentru pedelista a lui Basescu iar acum o prelucreaza pe Udrea. Si se pare ca are ce prelucra din moment ce Udrea are mai multe "succesuri" in materie decat Ridzi. Si bani mai multi si, zice Udrea, acoperire mai buna.

Hai sa le luam pe rand.

In raspunsul dat Jurnalului National in 16 iulie 2009, MT arata ca actiunile de promovare ale Romaniei in strainatate au la baza "Master Planul turismului naţional român 2007-2026, elaborat în 2007 de o echipă a Organizaţiei Mondiale de Turism în colaborare cu Guvernul României, a concluzionat că se impune, pe termen scurt, dezvoltarea imaginii României ca destinaţie turistică pe pieţele internaţionale, mai degrabă decât promovarea intensivă a anumitor produse".

In plus, raspunzand unei intrebari de jurnalist, la Timisoara, azi - 18 iulie 2009, Emil Boc a declarat: "Ro­mâ­nia are nevoie să fie promovată. Trebuie să fructi­ficăm ceea ce are această ţară. Orice investiţie în tu­rism este o in­ves­ti­ţie în promo­va­rea imaginii Ro­mâ­niei".

Tot de la MT mai aflam ca turismul este una din prioritatile Guvernului Boc-poloboc care face poc.

Din alte surse (cum ar fi agentii de presa, ziare, site, bloguri), curg stiri infioratoare cu rezultatele dezastruoase ale modului in care guvernarea basesciana a condus Romania. FMI, BM, agentii de evaluare, studii, analize, comentarii ... toate spun ca Romania continua sa se prabuseasca datorita conceptiei gresite privind folosirea bugetului public si a excesului de reglementare care a sugrumat agentii economici.

Concluzia care se desprinde este aceea ca Guvernul Boc a actionat si actioneaza gresit, a stabilit gresit prioritatile si se mentine in greselile cu care a inceput pentru ca renuntand la ele ar afecta candidatura lui Basescu la prezidentiale. Si daca Basescu nu e, PD-L nu e !

Este stupid sa vezi si sa simti ca o tara intreaga este pusa pe chituci pentru a asigura unui om, chiar si Basescu, procentajul necesar sa intre in turul II al alegerilor prezidentiale si, in final, castigarea acestora pentru a garanta mentinerea PD-L la guvernare. Promovarea turistica a Romaniei de catre Guvern prin MT cu folosirea "enclavei intelectualilor" de la Humanitas, GDS, SAR, ICR etc., intelectuali care vor face atente si dese referiri la Zeus Cotrocenensis si la Divinitatea care s-a reintrupat in el, este evident de natura politica.

Daca ar fi fost un Guvern responsabil, ar fi renuntat la niste bani ce ar fi venit de la operatorii turistici, prin anumite taxe si impozite diminuate, agenti care ar fi promovat propriile afaceri din Romania si nu ar fi intervenit Guvernul, cu bani multi, zeci de milioane de euro, in treaba lor. Recuperarea lor la buget s-a fi realizat prin cresterea numarului celor care ar voiaja in Romania si a cheltuielilor facute de acestia. Mai mult, actiunile de promovare ale Elenei Udrea se refera la Romania ca tara, daca nu are in vedere uneori si anumite zone si agenti din turism pedelisti - se pare ca asa este de fapt, dar nu le pune la dispozitie produsele turistice care intereseaza (!), pe cand promotiile operatorilor din turism ar oferi si aceste produse si servicii care constituie, de fapt, obiectul interesului turistului.

Dupa toate cele de mai sus imi pun intrebarea, legitima, de ce acum, in plina criza, nu se renunta la prioritatile guvernamentale care produc mai mult rau tarii ? Daca vor sa le pastreze, de ce nu favorizeaza operatorii economici in cauza sa isi promoveze afacerea ? Pentru ca asta este adevarul. Prioritatile de acest gen duc tara de rapa. Guvernul acesta are prioritati de gresite si metode la fel de gresite de a le pune in aplicare.

Pana una alta, Jurnalul National are ceva de spus. Si spune. Spune ca Elena Udrea ne costa mult mai multi bani decat Ridzi. Fata de ce spun ei mai spun si eu ca sunt acte normative care duc din bugetul MT o groaza de bani catre baroniile pedeliste. Strict catre acestea si nu in alta parte. Bani care completeaza, spune Guvernul, fondurile locale pentru cine stie ce interes pus, adaugat, indexat la turism. Asa cum este cazul telegondolei de la Petrosani a Fam. Ridzi, marcajele turistice de 1 milion de euro ale lui Gheorghe Stefan de la Piatra Neamt etc.

Culmea este ca materialele de promovare turistice o au pe Elena Udrea si pedeleii "merituosi" in centrul atentiei. Intelectualii portocalii sunt cei care dau interviuri "de promovare turistica", recomanda Romania turistica, vorbesc de Romania turistica pe fundal portocaliu-basescian. Fruntasi PD-L sunt intervievati ca "specialisti" in turism. EBA este imaginea tineretului roman alaturi de Ridzi ... Pai cum Doamne iarta sa nu fie propaganda PD-L ?

Acum, pe cinstitelea. Bizonul roman va vota cu Basescu in minte cu imaginea lui Udrea si a altor mindreti pedeliste. Una ce pica, de la mare inaltime, fara parasuta (PD-L) pe motiv de procurori deveniti constiinciosi.

Dar indiferent de imagini, praduirea tarii pentru un nou mandat basescian nu are scuza. Basescu conduce sau coordoneaza grupuri de interese nelegitime. Culoarea lor este portocalie.

Sursa poze: Google. Din googlaleala.

Actualizare,

Cititi aici ! Este F.B.

Un sondaj INSOMAR ?

Sondaje ?



Dan Andronic vine cu niste rezultate INSOMAR noi. Pana le gasesc si eu, ma multumesc cu ce spune el. Pe aceasta luna, iulie.

Iau numai ce am de la INSOMAR:

Basescu - 34% (scadere confirmata in 2009 - ianuarie = 59,3%; aprilie = 38,1%; mai = 37,5%)

Geoana - 23% (creste dar se pare ca mai scade daca nu sta in 2009 - ianuarie = 12,6%; aprilie = 20,8%; mai = 24,3%)

Crin - 16% (consolidare in 2009 - ianuarie nu are; aprilie = 20,1%; mai = 15,7%)

Vadim - 10% (creste in 2009 - ianuarie = 2,1%; aprilie = 8,5%; mai = 6,8%)

Duda - 7% (aprilie = 6,5%; mai = 4,2%)

Mai spune Andronic ca ultimul sondaj Avangarde spune cam la fel.

Dupa obiceiul blogului se pot face speculatii multe. Tin cont si de ce spun sociologii, ca fiecare sondaj are particularitatea lui si ca dupa cum este construit (interese, scopuri etc.) sunt si rezultatele. Se pare ca acestaa fiind la comanda PSD se urmareste pozitionarea PSD si va servi la tot felul de calcule si calculele. Sondajul CCSB nu a fost comandat cum spune Turambar intr-o postare pe blogul Alinei Gorghiu.

Pentru ca acest sondaj este pentru PSD, dar mai ales pentru Geoana sa ii arate ca se misca, este bine sa vedem si ce spun altii despre evolutia lui Geoana. Asa cum am dezvoltat la Basescu in postarea mea "Un sondaj. Niste date. La date, vorbe".


Hai sa il luam pe Geoana "cu fulgi cu tot". De ma voi scula, pe multi am sa popesc ! Asa pare a spune "luptatorul" vanghelian.

ianuarie 2009:
INSOMAR = 12,6%

februarie 2009:
CCSB = 11%

aprilie 2009:
CURS = 26%
BCS = 19,5%
CCSB = 21%
CSOP = 19%
INSOMAR = 20,8%

mai 2009:
GSS = 24,3%
Gallup = 19%
INSOMAR = 24,3%

iunie 2009:
CURS = 24%
CURS = 25%

iulie 2009:
CCSB = 19%
INSOMAR = 23%

Am marcat INSOMAR si CCSB pentru a arata cum evolueaza. Si are "potential" de evolutie uimitor daca avem in vedere scandalul cu "Spiru Haret". O fi ea "ilegala", dar prea multe persoane sunt legate de aceasta institutie de invatamant ca sa nu tina cont de ea. Ce va alege Geoana si PSD-ul ? Inlocuirea scandalurilor din presa Ridzi si Udrea cu scandalul Andronescu ? Raul, daca se poate spune asa a fost facut. Demiterea lui Andronescu si acordarea unor scuze persoanelor afectate pentru a le mentine in plasa PSD la toamna nu cred ca va aduce multe "succesuri".