sâmbătă, 10 februarie 2018

Dialog istoric în Coreea de Sud

Până la urmă s-a întâmplat. Cele două Corei s-au întâlnit cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă.

Agerpres. Dialog istoric intercorean la nivel înalt: Președintele Coreei de Sud s-a întâlnit cu sora liderului de la Phenian

„Preşedintele sud-coreean, Moon Jae-In, s-a întâlnit sâmbătă, la Seul, cu preşedintele onorific al Coreei de Nord, Kim Yong-Nam, şi cu sora liderului Kim Jong-Un, Kim Yo-Jong, dialog istoric în ciuda avertismentelor Washingtonului asupra unei "ofensive a farmecului" olimpic din partea Phenianului, notează AFP.”

Știrea este plină de alte detalii în lipsa informațiilor care să umple spațiul.

Sursele spun de o invitație a lui Kim Jong-Un pentru președintele Coreei de Sud la Phenian, pentru o continuare a dialogului.

La Independent, de la agenția de presă coreeană Yonhap, găsesc că Kim Yo-Jong și-a exprimat dorința de a se întâlni cu liderul sud-coreean „cât mai repede” la Phenian!
„Dacă vă întâlniți cu președintele Kim Jong-un și faceți schimb de opinii cu privire la numeroase aspecte, relația Nord-Sud se poate îmbunătăți rapid, ca și cum ieri ar părea un trecut îndepărtat”
Este evident că Kim Jong-Un face un pas în plus pentru a detensiona situația de la frontierele sale. Și Coreea de Sud dar și Japonia și-au întărit considerabil forțele armate, mai ales cu componente ale apărării anti-aeriene americane. SUA rămâne prezentă cu forțe armate imense în apele coreene și japoneze pe lângă pregătirile pe care le fac pentru apărarea propriului teritoriu.

Este o încercare a lui Kim Jong-Un sesizată imediat de americani care au atras atenția asupra „diplomației cu zâmbete” pe care liderul de la Phenian a adoptat-o. Iar sora lui, Kim Yo-Jong s-a achitat de sarcină cu succes. Agenția Yonhap punctează momente ale vizitei oficiale.

Cu zâmbete sau fără, situația a ajuns la un punct unde multe state trebuie să își pună întrebări. Înarmarea nucleară a Coreei de Nord pune o gravă problemă de securitate pentru toate statele din jur, mai ales pentru Coreea De Sud și Japonia. De fapt, oricare altă țară aflată în bătaia rachetelor nucleare cu rază lungă de acțiune nord-coreene trebuie să se gândească serios la posibilele consecințe.

Să consemnăm, deocamdată premiera. Întâlnirea este istorică iar Kim Jong-Un vrea să aibă și un summit istoric cu omologul sud-corean, Moon Jae-In.


După tratarea isterică a problemei se cuvine o tratare rațională

Știrile au explodat. România a vândut gazele din Marea Neagră Ungariei lui Orban. Patrioții au luat foc. Toate gazele din Marea Neagră vor fi duse în Ungaria iar aceasta va face ce vrea ea cu ele. Presă de tot râsul.

Iau din două surse, sunt credibile pentru că în timp au dovedit că nu practică can-can-ul jurnalistic. Agerpres și Cursdeguvernare.

În esență, sunt mai multe lucruri de înțeles aici.

În primul rând se confirmă existența gazelor exploatabile din Marea Neagră. Zăcămintele cercetate de consorțiul Petrom/Exxon Mobil sunt evaluate la 42-84 mld m cubi! Ungaria știe, are o sursă sigură de gaze pe care să și-o apropie. Prin cumpărare de la firmele care exploatează zăcământul! Fiind o resursă strategică, este nevoie de un acord la nivel de state.

În al doilea rând se confirmă faptul că Ungaria continuă participarea la construcția conductei strategice europene BRUA, care are drept scop să ducă gaze din mai multe surse în spațiul central și estic al Uniunii Europene pentru a sprijini independența energetică a statelor membre față de Rusia.

În al treilea rând, Ungaria va importa din România jumătate din necesarul de gaze al țării, eliminând, pentru prima dată, dependența Ungariei față de Rusia!

„România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu acordul semnat luni la Bucureşti de miniştrii de Externe din cele două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, informează agenţia ungară de presă MTI.

Potrivit lui Peter Szijjarto, începând din anul 2022, mai cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei. Szijjarto a adăugat că firmele ungare şi-au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria.

"Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia", a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.”

Exact aceeași informație este și la „Cursdeguvernare”.

Nimic neobișnuit iar eu consider că este chiar un lucru pozitiv. Conducta BRUA va asigura aprovizionarea și a Bulgariei dar și a Ungariei. În România se produce, din România se distribuie, sunt respectate regulile economiei de piață. Citind acum declarația lui Meleșcanu, o înțeleg altfel:
"nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară"
Nu știu ce au înțeles Rareș Bogdan de la Realitatea Tv și invitații lui, dar ar fi trebuit să rețină faptul că acordul dintre România și Ungaria nu va stipula condiția exclusivității pentru Ungaria a vânzării gazului românesc! Ei s-au uitat la capacitatea de transport a conductei spre Ungaria din 2022 - 4,4 mld m cubi -, au legat de comunicatul lui Szijjarto că firmele ungare și-au rezervat deja cumpărarea întregii cantități de gaze care pot fi transmise Ungariei și au ajuns la o concluzie proastă. Cu evident iz naționalist. Uitând că, de fapt, România produce mai mult gaz, că își va asigura întâi necesitățile interne și apoi va exporta. Uitând că și R. Moldova va fi o țintă a exportului de gaze naturale din România!

Ca să fiu rău, nu ar strica să începem să înlocuim gazele cu energia electrică obținută din resurse regenerabile, în special alături de energia atomică! Gazele se vor termina în 10-15 ani, după care trebuie să le imporți de la cei care încă mai au sau să schimbi consumul casnic și industrial (acolo unde merge înlocuirea resursei de energie). Ce trăiește doar din gaze naturale „va muri”.


Greu la deal cu boii mici

Acordul de ieșire parțial convenit din lipsă de timp pentru a face loc unui eventual acord privind perioada de tranziție a Brexit nu este gata și chiar lasă de înțeles, mai ales din partea insularilor, că nici nu va fi semnat ca document! Nu a fost rezolvată problema resortisanților continentali în Regatul Unit și nici a resortisanților britanici pe continent! Granița irlandeză este neclară iar la Bruxelles se întărește senzația că se va ajunge la o „graniță tare”. Iar dacă granița irlandeză va fi una tare din cauza lipsei unui acord, atunci nici celelalte componente ale acordului de ieșire nu pot fi finalizate.

Astăzi a mai avut loc o rundă de negocieri la Londra. Știre la Agerpres, la Independent, la Express și în alte locuri. De reținut este poziția constantă a lui Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene, că Marea Britanie este cea care cere iar Uniunea Europeană poate fi sau nu de acord. Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană și nu invers. Ca atare, din moment ce nu mai vrea să facă parte din Uniunea Europeană, aceasta nu are nici un interes să acorde facilități unei țări terțe la nivelul drepturilor pe care le au statele membre ale UE! Chiar dacă acea țară terță este fostul membru al UE!

Sun presiunea parlamentarilor conservatori, David Davis și Theresa May cer și cer mereu și mereu favoruri. David Davis este foarte supărat. El și echipa au lucrat intens la „nevoile Regatului Unit” iar Michel Barnier nu vrea să le ia în seamă.
„Marea Britanie a insistat să găsească pentru această perioadă de tranziţie un acord în martie, însă în acelaşi timp interlocutorii noştri au exprimat o serie de dezacorduri pe care le consider a fi substanţiale” a declarat Michel Barnier
Uniunea Europeană cere ca în perioada de tranziţie, pe care ea o consideră ca fiind cuprinsă între data Brexit-ului, la sfârşitul lui martie 2019, şi sfârşitul anului 2020, legislaţia europeană să continue să se aplice pentru Marea Britanie. Însă Londra nu ar vrea să accepte obligaţia de a aplica deciziile luate de cele 27 de state membre în respectiva perioadă.

Miniștrii conservatori și mai ales politicienii susținători acerbi ai ieșirii din Uniunea Europeană sunt furioși pentru că Uniunea Europeană a emis o scrisoare în care a trasat regulile pe care UE le acceptă pentru aprobarea unei perioade de tranziție. Printre ele, una spune că UE va putea aplica „sancțiuni” Regatului Unit dacă una dintre reguli este încălcată. De la acuza că Regatul Unit ar deveni „vasal” al Uniunii Europene pentru perioada de tranziție până la mai vechea himeră a „răzbunării” Uniunii Europene care se vede lipsită de contribuția financiară a Regatului Unit, toate acuzele și răstălmăcirile sunt posibile.

Michel Barnier a declarat tranșant, declarație preluată obsesiv de presa britanică, că dacă aceste dezacorduri persistă, perioada de tranziție cerută de Regatul Unit nu va fi oferită!

Peste toate, Michel Barnier confirmă, prin atitudine, toate semnalele date de instituțiile Uniunii Europene și, mai ales, faptul că Uniunea Europeană a lucrat la documentele necesare pentru a fi capabilă să suporte o ieșire a Regatului Unit fără nici un acord! De exemplu, Banca Centrală Europeană a anunțat, ferm, că nu vor fi permise serviciile financiare pe teritoriul Uniunii Europene din partea instituțiilor financiare cu sediul într-o țară terță. Cu adresă directă, explicită, pentru marile fonduri de investiții și bănci aflate în Regatul Unit, în special a celor comasate în Orașul Londra! Iar serviciile financiare sunt o parte enorm de importantă a economiei Regatului Unit! Nu doar acestea! Regatul Unit are în componenta economică aproape 70% numai servicii, de orice natură. O ieșire fără acord din Uniunea Europeană amputează grav tocmai această ramură a economiei britanice. Cabinetul May are „sarcina” de a salva serviciile Regatului Unit, dependente în marea lor majoritate de relația cu Uniunea Europeană. Dacă Barnier nu se abate de la mandatul primit, Marea Britanie va fi părăsită de marile fonduri de investiții și marile bănci care vor dori să își continue activitatea în spațiul Uniunii Europene. Și, vorba aia, postul unui înalt funcționar (bancar sau de altă specializare) generează alte 8-10 locuri de muncă de nivel inferior! Când ai ca prognoză o pierdere de 30.000 de posturi de înalți funcționari bancari, înmulțești cu 10 și obții o estimare rezonabilă a sutelor de mii de locuri de muncă adiacente care își vor termina existența!

Să vedem ce va fi săptămâna viitoare.

joi, 8 februarie 2018

Darius Vâlcov are o condamnare! Nu este definitivă dar nici mult nu mai este


Agerpres. ICCJ: Darius Vâlcov - condamnat la 8 ani de închisoare

Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.

Potrivit deciziei instanţei, Vâlcov a primit 4 ani pentru trafic de influenţă, 6 ani pentru spălare de bani, 2 ani pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia. Aceste pedepse s-au contopit, aplicându-se pedeapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor, rezultând astfel o condamnare finală de 8 ani.

Totodată, se confiscă de la acesta suma de 6,2 milioane lei, fiind menţinut sechestrul asigurător dispus de procurorii DNA.

Decizia nu este definitivă!

Ei bine, se pare că problemele pentru „strategia” PSDragnea se adâncesc. Fără Darius Vâlcov care să ia deciziile „tehnice” pe timpul guvernării teleormănencei Viorica Dăncilă, acest cabinet are toate șansele să confirme previziunile: este cel mai slab (ca să folosesc un termen acceptat în dialogul elegant!).

Chiar dacă decizia nu este definitivă, fiind doar una luată de prima instanță, nu cred că Darius Vâlcov are șanse să scape. Instanța de apel este tot ICCJ!

Întunecimea sa, inculpatul Liviu Dragnea este la rândul lui aproape de judecata pe fond, în alt dosar, cel cu fondurile europene, nu mai spun de legăturile lui cu dosarul Insula Belina dar și dosarul cu Bombonica, fosta soție. Îi vine rândul. Face schimb de experiență cu toți politicienii PSD care au aprofundat studiile superioare „la mititica”! Prietenul Vâlcov îi va da indicațiile tehnice necesare adaptării la mediu! 😇

SpaceX Falcon Heavy și-a făcut treaba

O adevărată poveste care naște proiecte de viitor. Încă proiecte, pentru că mâine, pot avea succes.

Am combinat informațiile și am lăsat imaginația, multă-puțină câtă am, să își facă de cap.

SpaceX a lui Elon Musk și-a făcut treaba. A reușit că construiască cea mai puternică rachetă pentru lansarea în spațiul cosmic a încărcăturilor pentru misiunile spațiale. Mărfuri și chiar oameni. Falcon Heavy a avut nevoie de o încărcătură așa că Elon Musk a pus o mașină Tesla cu manechin. Este în imagine cu o cască care m-a dus (în imaginar) la Darth Vader (așa, ca să fac în ciudă cârtitorilor!). Pentru a întări și concluzia potrivit căreia „invadatorii cosmosului” suntem noi, pământenii, iar sărmanii locuitori ai altor planete vor fi victimele! 😅Unul dintre ei tocmai își pune mâinile în cap.

Documentarea este posibilă pentru cei care vor citi aici, aici, aici, aici, în general pe unde vor ajunge cu legăturile pe care le găsesc pe internet.

Ideea de bază a fost atinsă. Falcon Heavy este capabilă să ducă în spațiul cosmic încărcături și echipaje pentru misiuni pe Lună sau chiar Marte, obiective declarate de toți cei care și-au legat vița de cucerirea spațiului cosmic. Dar asta nu înseamnă că se și poate realiza, imediat. Dar, așa cum stă bine oricărei povești de succes, o eroare strecurată în funcționarea motoarelor rachetei a schimbat traiectoria „încărcăturii” - mașina Tesla cu manechinul ei. În loc să urmeze o traiectorie care să o apropie de Marte și să rămână captiva planetei (nici mai mult și nici mai puțin decât pentru un miliard de ani!), impulsul suplimentar „a aruncat” „călătorul” către Centura de Asteroizi dintre Marte și Jupiter, către marginea cartierului teluric al sistemului solar, așa cum frumos s-au exprimat Musk și alții pe Twitter, dar și jurnaliștii de limbă engleză.


Îmi place expresia. După Centura de Asteroizi începe cartierul marilor gazoase Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun după care urmează o altă centură de asteriozi, uriașă (Centura Kuiper) care este, în sine, un alt „cartier” al sistemului solar.

Ei bine, cuprinși de elanul noii situații apărute, mințile s-au înfierbântat, „minerii spațiali” au găsit o rezolvare unei probleme principale: cum ajung ei la asteroizii care conțin mineralele de care au ei nevoie? Cu rachetele Falcon Heavy ale SpaceX! Uite un răspuns îndestulător, astăzi, din moment ce mașina Tesla tocmai și-a început drumul către Centura de Asteroizi. Ba, sunt calcule și mai avansate.


Ceres, de exemplu, ar fi bun pentru o bază de pe care să se lanseze astronavele „minerilor” pentru capturarea și „exploatarea” asteroizilor mai mici care conțin aur, argint, minerale radioactive etc.

Soarta mașinii Tesla și a manechinului este neclară. Până la Centura de Asteroizi, când va ajunge la ea (o rachetă către Marte ar parcurge distanța în aproape un an de zile!), va trece un timp lung pentru viața unui om pe Pământ. Dacă pe „drum” va fi lovită de un asteroid rătăcitor? Ce i se va întâmpla când va intra val-vârtej în Centură? Nu i se dau prea multe șanse. Așa că proiectul de 1 miliard de ani pică. Zău dacă nu mă gândesc acum că nu ar fi stricat ca Elon Musk să transforma Tesla într-un satelit dotat cu diferite sisteme de senzori și chiar cu o antenă cu ajutorul căreia să comunice cu Pământul. Hop și eu cu părerea!

Este de urmărit. Eu admir această lume și apreciez aceste realizări. Alții, mai pragmatici, vor vedea oportinitatea din fiecare misiune spațială.

M-am enervat. În timp ce în alte țări oamenii au preocupări așa frumoase aici, în România, habotnicii religioși - din politică sau nu -, luptă vehement împotriva „progresiștilor”!

Martin Schulz lasă locul de președinte al SPD colegei Andrea Nahles

Andrea Nahles
Un mare pas înainte. SPD va avea în frunte un președinte femeie. Frankfurter Allgemeine are un articol interesant cu privire la eveniment. Presa română a reținut și ea ce a dorit. Iar la HotNews văd că au dorit să vadă doar faptul că Martin Schulz (62 ani) va preda ștafeta mai tinerei colege Andrea Nahles (47 ani) urmând să se retragă pe opoziție de ministru de externe după ce se va aproba în Congresul SPD acordul de coaliție guvernamentală cu uniunea CDU/CSU.

Toate bune și frumoase. Tot presa germană dă detalii asupra poziției foarte ferme a actualului ministru al muncii din Guvernul Merkel, Andrea Nahles, asupra acordului de coaliție. Femeie ambițioasă, Nahles anunță că își dorește ca SPD să devină peste 4 ani cel mai mare, mai puternic partid din Germania. În regulă. Președinții de partide asta doresc. Dar, din ce spune presa germană, Andrea Nahles are și „obiceiul” de a se ține de cuvânt! Cu ocazia asta, citind despre parcursul ei politic, mi-am amintit despre un documentar asupra vieții Angelei Merkel, în perioada ei de ascensiune în CDU și am impresia că Andrea Nahles are un parcurs asemănător!

Înainte de a face alte prezentări și speculații (cum este normal!), observ că din acest an vom avea o premieră în Germania: principalele partide politice adversare vor avea la conducere femei! Femei foarte puternice care știu să facă politică! Această „compoziție politică” germană va avea influențe. Nu îmi pot închipui cât de profunde. Dar va fi o competiție „între femei”!

După câte se pare, se va ajunge, până la urmă, la un acord de guvernare cu Angela Merkel în poziția de cancelar, cu Olaf Scholz (CDU) în poziția de vice-cancelar și ministru de finanțe, cu Martin Schulz în poziția de ministru de externe. Poate că Andrea Nahles își va alege tot ministerul muncii și protecției sociale pentru că marile bătălii dintre CDU și SPD se duc aici, în această zonă.

Cât privește finanțele, am impresia că vor urma aceeași politică a fermității dovedită de Germania pe timpul mandatelor Angelei Merkel. Și au un nivel excelent astăzi cu privire la performanța economică, stabilitatea financiară ba chiar și capacitatea de a impune altor state dorințele Germaniei! Sub aspectul relațiilor externe, înclin să cred că Martin Schulz va avea câștig de cauză (trebuie să dea și CDU ceva!). Martin Schulz va fi în rolul curelei de transmisie în relațiile dintre Berlin și Paris. La Berlin va fi un guvern dreapta-stânga pe când la Paris este un guvern centru-stânga. În plus, Martin Schulz are ocazia să își susțină cu fervoare, în nume personal, poziția de modelator al Uniunii Statelor Europene!

Olaf Scholz, cel care va fi vice-cancelar și ministru al finanțelor este un fost SPD, spune presa germană, care a devenit mai pragmatic și a trecut la CDU. Andrea Nahles se înțelege bine cu Olaf Scholz iar presa germană nu a scăpat ocazia să redea această stare.

Formarea unei noi coaliții CDU/CSU cu SPD nu înseamnă că Germania va urma aceeași politică ca în guvernarea anterioară! Rămân însă liniile continue ale politicii germane față de Uniunea Europeană și evoluția UE pe termen scurt și mediu. Nu este exclusă și o atitudine ceva mai prietenoasă a Germaniei față de NATO dar numai în condițiile întăririi militare a Uniunii Europene!

Cu Merkel cancelar și cu Schulz ministru de externe, problema Brexit are o rezolvare „pragmatică”. Germanul nu dă de pomană! Iar unele cereri și pretenții ale Londrei nu sunt bine văzute la Berlin. Marea Britanie va trebui fie să accepte condiționările UE dacă își dorește o perioadă de tranziție, fie iese la 29 martie 2019 din UE fără nici un acord! Cât privește serviciile financiare la care speră Londra în relațiile viitoare cu UE, sunt de neatins. Rămân doar un vis frumos pentru visătorii de pe malurile Tamisei.

Olaf Scholz (CDU) și Andrea Nahles (SPD)

miercuri, 31 ianuarie 2018

Declarație comună de presă. Președintele Klaus Iohannis, Jean-Claude Juncker, Corina Crețu


Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, și cu Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„Bună ziua! Corina Crețu și cu mine suntem foarte bucuroși să îl primim pe Președintele României astăzi aici.

Vorbesc germana pentru că Președintele Klaus Iohannis este vorbitor de germană și ne leagă această limbă. În Luxemburg și în Sibiu se vorbesc limbi foarte asemănătoare, așa că am putut vorbi în luxemburgheză. În plus, vom putea continua în engleză, franceză, germană și română.

Mă bucur că astăzi ne-a vizitat Președintele României și la anul, în Președinția română, pe 9 mai, la Sibiu, va avea loc un Summit foarte important. Am ales Sibiul pentru că acest oraș, aceste ținuturi sunt foarte reprezentative pentru ce s-a întâmplat în ultimele decenii în România.

Este normal ca Președintele României să vină în vizită la Bruxelles. Înainte nu era, și mi se pare normal ca în primele șase luni ale anului viitor România să preia Președinția Uniunii Europene. Istoria României și a Europei va fi pe mâini bune când Klaus Iohannis va prelua această președinție.

Astăzi am discutat despre foarte multe lucruri, dar îl voi lăsa pe domnul Președinte mai întâi să vă spună detaliile. Pe mine aveți de atâtea ori ocazia să mă ascultați încât o mică schimbare e bună.

Astfel, îi dau cuvântul prietenului meu!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Mulțumesc, domnule Președinte! Voi simplifica lucrurile și voi vorbi în continuare în limba română.

Mulțumesc Președintelui Comisiei Europene pentru invitația de a participa astăzi la o întâlnire foarte bună cu Colegiul Comisarilor. Am avut discuții multe, foarte bune. Evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe Președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019.

Am discutat însă mult și despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune.

Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020.

Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției.

Însă, vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

Referitor la Președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană.

Așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul președinției noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune.

Am evidențiat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului nostru pentru Președinție. Le-aș enumera:


  • Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității;
  • Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi;
  • Consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
  • Promovarea valorilor comune europene.

Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, și avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniune. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza Președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat și, în acest loc, țin neapărat să salut și să mulțumesc Președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri.

Dosarele care vor fi scadente în timpul Președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul complicate este un understatement. Vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 și viitorul Uniunii Europene.

Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii.

Cred că vă așteptați să spun măcar o frază despre abordarea referitoare la legile justiției în România.

Personal, sunt hotărât, și convins că voi reuși, ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă! Este o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un Președinte pentru a păstra lucrurile așa!”

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker:

„România nu este doar o țară din Uniunea Europeană, ci și o țară francofonă, și de aceea mi-aș permite să spun câteva lucruri în franceză.

Eu am dat asigurări domnului Președinte că această Comisie dorește, înainte de încheierea mandatului său, să pună punct Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mi-am asumat acest angajament acum câțiva ani în fața Parlamentului European și vreau să îl respect.

Cred, de asemenea, și am spus-o în mod repetat, că locul normal, meritat, obligatoriu chiar, al României este în Spațiul Schengen.

Comisia nu se va opri până când Mecanismul nu va fi eliminat, iar România va avea un loc pentru totdeauna, recunoscut, ca o mare națiunea în Zona Schengen.

Și, pentru că este aici și comisarul român, care face o treabă bună la Bruxelles, aș vrea să o întreb dacă dorește să adauge câteva propoziții scurte, ca întotdeauna când se intervine aici.”

Comisarul european pentru Politică Regională, doamna Corina Crețu:

„Mulțumesc, domnule Președinte!

Aș vrea doar să spun că a fost o onoare și este o mare plăcere pentru noi să-l avem ca oaspete astăzi, în Colegiul Comisarilor, pe Președintele României, Klaus Iohannis.

În privința portofoliului meu, după cum știți, împreună cu Comisarul Oettinger suntem responsabili pentru bugetul de după 2020 și mi-a făcut mare plăcere să-l informez direct pe domnul Președinte în legătură cu stadiul acestor negocieri, care urmează să fie pe agenda Consiliului din 23 februarie. Mulțumesc foarte mult, domnilor Președinți!”


Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte al Comisiei Europene, atât dumneavoastră, cât și Comisia ați atenționat majoritatea parlamentară de la București asupra modificărilor aduse legilor justiției și în ceea ce privește intențiile de modificare a Codurilor Penale și, de asemenea, a cadrului legislativ anticorupție. Vi s-a transmis că nu sunteți informat corect, ba chiar dezinformați, aici, la Bruxelles. Iar, acum la nivelul Comisiei se ia în considerare condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Riscă România să rămână fără fonduri europene dacă va continua să ignore aceste mesaje venite de la Bruxelles sau ce altceva riscă? Vorbeați despre Schengen, despre Euro. Să rămână până la urmă în afara Schengen și Euro?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: La această întrebare v-aș răspunde pur și simplu că statul de drept a făcut progrese remarcabile în România și că nu este de acceptat și nici nu se poate avea în vedere ca ceea ce a făcut România pe calea statului de drept să poată să dea înapoi într-un fel. Drumul României către statul de drept trebuie să fie înțeles ca fiind ireversibil. Eu am deplină încredere în sistemul judiciar românesc, am luat notă cu interes că mi s-a spus că sunt prost informat, că și Curtea Constituțională a fost la fel de prost informată ca și mine, pentru că a luat deciziile respective. Pentru mine nu este un motiv de disperare, cred că putem avea cu guvernul român un dialog civilizat, amical pentru a rezolva această problemă. Sistemul judiciar românesc însă funcționează, este independent și nu se poate spune acest lucru pentru toate statele membre.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți. Înțelegem că discuțiile au fost într-o notă pozitivă, nu a mai fost tras un semnal de alarmă astăzi în legătură cu legile justiției din România și o să vă rog să mă corectați dacă greșesc aici. În acest context, Mecanismul de Cooperare și Verificare când ar trebui scos? Ar trebui înlocuit cu ceva? Și vă întreb asta pentru că există discuții în Parlamentul European în acest moment despre un mecanism ceva mai puternic poate, intern, și, de asemenea, pentru că menționați, domnule Juncker, apartenența României la spațiul Schengen, dacă discuția legată de legile justiției în acest moment, credeți că afectează intrarea României în spațiul Schengen.

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Dacă legile din România rămân așa cum au fost ieșite din Parlament, și eliminarea MCV, și aderarea României la Schengen ar fi probleme care se pun în alți termeni. Legile trebuie schimbate în consecință. Trebuie respectată decizia înțeleaptă a Curții Constituționale. Eu cred că trebuie să terminăm cu Mecanismul de Cooperare și Verificare și că trebuie să îi asigurăm României un loc în spațiul Schengen pentru că eu cred că este o chestiune de demnitate națională. Românii nu merită să fie tratați ca europeni de mâna a doua. Pentru mine, România și românii sunt în centrul vieții europene și voi continua să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Cu cât mai repede cu cât legislația în domeniul justiției va fi adusă în conformitate cu ceea ce considerăm că trebuie făcut, cu atât mai ușor va fi să îi convingem și pe alții.

Jurnalist: Domnule Președinte, întrebarea mea este dacă aveți aceeași preocupare ca Comisia Europeană, și Uniunea Europeană în ceea ce privește problema justiției și corupției și felul în care Guvernul României tratează aceste probleme. Mulțumesc!

Președintele României, domnule Klaus Iohannis: O să vă răspund la întrebarea anterioară. Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și, din acest motiv, am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ceea ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile Curții Constituționale și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, cel puțin, eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, asta este partea a doua.

Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles, și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit.

Și, în acest context, dați-mi voie să subliniez - Comisia și Președintele Juncker din capul locului au fost pentru acceptarea României în Spațiul Schengen și apreciez acest lucru. Cum Președintele Juncker și cu mine am avut o primă discuție chiar la începutul lui 2015, când Președintele Juncker a spus că după părerea lui pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, și apreciez că și-a păstrat clar și cu rigoare acest obiectiv.

Întrebarea dumneavoastră este pe același subiect. Da, sunt preocupat, dar poate că nu este un cuvânt foarte potrivit. Sunt îngrijorat, preocupat foarte mult de procedura legislativă referitoare la modificarea legilor justiției. De aceea, am vorbit, un lucru pe care nu-l fac de obicei, în timpul procesului legislativ, și de aceea am încercat să explic de ce este esențial ca România să garanteze independența sistemului de justiție și este un lucru pentru care mă voi lupta. Și sunt optimist. Vom reuși!

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Aș vrea să adaug că am încredere deplină în sistemul de justiție românesc și sunt convins că aceste chestiuni vor fi clarificate. Dar, cumva, în această conferință de presă există tendința de a vorbi doar despre acest lucru. Am vorbit foarte mult, într-adevăr, dar trebuie spus că am făcut și un tur de orizont în discuția noastră cu privire la toate chestiunile relevante la nivel european.

Jurnalist: Din păcate, o să întreb pe același subiect în germană, pe care o vorbiți atât de bine. Domnule Președinte, veți lupta foarte mult. Ce propuneri de modificare aveți? Puteți spune Parlamentului ce ar trebui să se întâmple ca să fie bine? Și apoi, domnule Președinte Juncker, ați subliniat că aveți încredere în statul de drept din România. Săptămâna trecută doamna Comisar Jourová a spus că este îngrijorată. Care este situația cu articolul 7, cu acea procedură?

Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker: Nu am astfel de îngrijorări. Am spus clar că sistemul de justiție din România funcționează. Nu cred în niciun caz că vorbim aici de articolul 7. Problema aceasta o să își găsească o soluție, dar în România, nu aici la Bruxelles se formulează soluții.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că este momentul și locul în care să detaliez aceste lucruri. Procesul legislativ este, însă, undeva la jumătatea sa, suntem în etapa în care Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe. La mine nu au ajuns. Când o să ajungă, atunci o să scriu o scrisoare Curții Constituționale sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am, și atunci o să vă dau mai multe detalii. Mulțumesc!

marți, 30 ianuarie 2018

Intervenţia liderului senatorilor PNL, Iulian Dumitrescu

Intervenţia liderului senatorilor PNL, Iulian Dumitrescu, în plenul Parlamentului referitoare la învestirea Guvernului Dăncilă

Domnilor Preşedinţi ai camerelor Parlamentului,

Doamnă prim-ministru desemnat,

Stimaţi colegi,

Am văzut, zilele trecute, discursul lui Donald Trump la Forumul Economic de la Davos, intitulat „America First!”, care înseamnă o Americă orientată spre afaceri și spre bunăstare prin muncă. Am urmărit cu atenţie dezbaterile legate de cel de-al treilea guvern PSD din ultimul an şi m-am întrebat care ar putea fi sloganul Guvernului Dăncilă. România First? Adică România pe primul loc? Nici vorbă, stimați colegi! Fără nicio îndoială, sloganul noului guvern PSD va fi “Dragnea first!” sau, dacă preferați în engleză, “Daddy first!”, adică, în limba română, “Dragnea înainte de toate”! Asistăm la o personalizare fără precedent a obiectivelor guvernamentale, acestea neavând, în realitate, nicio legătură cu agenda cetăţeanului, fiind exclusiv expresia dorinţei liderului PSD de a-şi rezolva problemele pe care le are şi de a-şi conserva puterea în principalul partid de guvernământ.

Simțul măsurii, atât de important într-o democrație, pare că a dispărut din Coaliția de guvernare, iar, dacă mâine ar putea, PSD pare că ar accepta să-i pună liderului PSD tablouri cu poza lui în sălile de clasă.

L-ați văzut pe liderul PSD după ședința CEx, când a fost mazilit Mihai Tudose, când a ieșit să spună că nu are mână bună la prim-miniștri și că o să-i lase pe colegi să-l aleagă pe următorul? Avea nevoie domnul Liviu Dragnea să mintă în acel moment milioane de români? Sigur că nu avea nevoie... Din păcate, pare că minciuna i-a devenit reflex. Din păcate, pare că minte când nu este necesar. Din păcate, ca să citez pe cineva, pare că minte cu personalitate. Dar nu asta ar fi problema! Adevărata problemă, stimați colegi și domnule Liviu Dragnea, este că aveți, într-adevăr, o părere foarte proastă despre români dacă îndrăzniți să-i mințiți în halul acesta. 

Doamnelor şi domnilor, 

Partidul Naţional Liberal ar avea multe întrebări la care doamna Viorica Dăncilă ar trebui să răspundă înainte de votul din Parlament, și eu o să pun, în numele partidului, câteva întrebări:


  • Doamna Dăncilă, credeţi că legislaţia fiscală trebuie modificată în acest an sau menţinută? Vă întreb acest lucru în contextul în care o seamă de investitori relevanţi şi-au luat gândul de la România anul trecut, după ce guvernul PSD a schimbat regulile jocului odată la câteva luni. Susțineți aberațiile din așa-zisa „revoluție fiscală”? Ne mai pregătește oare domnul Vâlcov alte aberații pe viitor? 
  • De asemenea, aveți un buget votat de Parlament și o serie de obiective de investiții care nu au prevăzută finanțare bugetară. Nu credeți că a venit vremea să renunțați la autostrăzile făcute pe hârtie și să începeți să le faceți și în realitate? 
  • Am mai vrea să aflăm de la candidatul PSD la funcţia de prim-ministru cum crede Domnia-sa că va putea să facă performanţă, în condiţiile în care miniştrii sunt aleși după lupte între organizații, nicidecum pe criterii de competenţă profesională? 
  • Cred că ar fi justificat, de asemenea, să afăm de la candidatul coaliţiei majoritare pentru funcţia de prim-ministru dacă PSD înţelege ce se întâmplă astăzi în lume sau dacă România este izolată, pe cont propriu. La Summit-ul de la Davos, România a absentat, în principal din cauza cutremurelor din PSD care au demolat guvernul precedent. Ce urmează? Instabilitate și consum sau stabilitate și investiții? 


Dragi colegi, 

Din păcate, răspunsurile doamnei Dăncilă şi ale PSD la întrebările noastre sunt atât de previzibile... În urmă cu un an, PSD promitea o guvernare social-democrată, şi ne-a dat trei. Am avut două guverne și suntem la un pas de învestirea celui de-al treilea guvern PSD. Dragnea first! Daddy first! Dragnea înainte de toate! Partidul Național Liberal va vota pentru o Românie înainte de toate, deci va vota împotriva Guvernului PSD-ALDE condus de doamna Viorica Dăncilă!

Vă mulţumesc!

Guvernul Dăncilă la Cotroceni. Depunerea jurământului la 29 ian 2018

20:00 | 29 ianuarie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 29 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de învestitură în funcție a membrilor Guvernului României.

„Domnule Președinte al Senatului,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Doamnă Prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

La doar un an de la alegerile parlamentare, am ajuns deja la al treilea Cabinet PSD-ALDE, după un dublu eșec cu guvernele anterioare.

În mod sigur, nu aceasta este performanța pe care o așteptau românii. Sper că, odată cu învestirea celui de-al treilea Executiv propus de majoritatea parlamentară, să înceteze și această țopăială guvernamentală, care a dus anul trecut la degradarea climatului social și la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăți.

După alegerile parlamentare din 2016, nu am avut parte nici de coerență la nivelul politicilor publice, nici de garanția că valorile și preocuparea față de cetățean sunt cele care stau la baza actului de guvernare.

Dimpotrivă, este o discrepanță majoră între promisiunile cu care partidele coaliției majoritare au venit în fața românilor și situația în care ne aflăm, cu două guverne eșuate și cu degringoladă accentuată la nivelul tuturor sistemelor publice.

Nu vedem progrese notabile în sănătate și în educație. Marile proiecte de infrastructură impresionează prin absență, iar în justiție schimbarea legislației a fost forțată, ignorând argumentele întregului sistem judiciar, dar și numeroasele critici venite inclusiv de la partenerii noștri externi.

Există o linie roșie pe care guvernanții și decidenții majorității nu au voie să o depășească. Afectarea independenței justiției este de neacceptat!

Coaliția aflată la putere nu trebuie să ignore semnalul transmis de sute de mii de români, care de un an de zile continuă să susțină în stradă statul de drept.

În domeniul politicii fiscale, schimbările anunțate și operate au bulversat populația și mediul de afaceri.

În loc să fie simplificate lucrurile, iar veniturile salariaților să fie majorate, ne confruntăm cu incertitudini care riscă să degenereze în instabilitate financiară și dezechilibre economice majore. În locul promisiunilor de creștere a salariilor, mulți angajați reclamă astăzi că, de fapt, salariile lor vor scădea.

Vă începeți, iată, mandatul sub auspicii dintre cele mai nefavorabile. Aveți o misiune dificilă, va trebui să convingeți, plecând cu un capital de încredere redus, generat în primul rând de erorile politice și administrative făcute de precedentele două cabinete.

Preluați, așadar, din start și factura eșecului celor două guverne anterioare, propuse tot de această majoritate, și aveți, cu atât mai mult, obligația să depuneți toate eforturile pentru ca lucrurile să revină pe făgașul normal.

S-a irosit prea mult timp și s-au ratat numeroase oportunități tocmai pentru că promisiunile din campania electorală privind creșterea prosperității cetățenilor și servirea binelui comun au fost ignorate încă de la început.

Este o situație care a generat numeroase efecte negative în economie și societate, iar lucrurile trebuie îndreptate urgent.

2018 este anul în care celebrăm Centenarul României moderne și un moment unic în existența națiunii române.

Este nevoie de solidaritate, de unitate, de coerență la nivelul societății, nu doar pentru a marca așa cum se cuvine împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire, ci pentru a trasa, în primul rând, direcțiile României viitoare.

Nu avem, până astăzi, proiecte majore care să reunească principalii actori din societate. Avem, în schimb, mari așteptări din partea românilor.

Cetățenii așteaptă o direcție clară, neechivocă, în acord cu năzuințele de întărire a statului de drept, de eliberare a instituțiilor de sub amenințarea corupției.

Oamenii își doresc prosperitate într-o țară în care politicienii respectă cetățenii, o țară care știe ce vrea și încotro se îndreaptă.

Sunt lucruri pe care puterea politică de după alegerile din decembrie 2016 nu a vrut sau nu a fost capabilă să le livreze până acum.

Este responsabilitatea dumneavoastră să o faceți!

Vă urez, în acest sens, mult succes!”

miercuri, 24 ianuarie 2018

Comisia Europeană: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Comunicat PNL

Declarație comună a președintelui Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintelui Frans Timmermans privind evoluțiile recente din România

Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

24/01/2018

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.



Comunicat de presă al PNL

Poziția Comisiei Europene în privința atacurilor la sistemul judiciar din România certifică iresponsabilitatea liderilor PSD-ALDE

În ciuda eforturilor liderilor PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, de a cosmetiza în fel și chip acțiunile legislative îndreptate împotriva independenței Justiției din România, Comisia Europeană a luat poziție de la cel mai înalt nivel, arătând că nu a fost indusă în eroare de campaniile de manipulare din țară.

Costul pentru România al acestei poziții oficiale a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și a prim-vicepreședintelui, Frans Timmermans, este afectarea gravă a imaginii țării noastre în plan european și internațional. Însă aceasta este poziția la care au fost obligați de către gruparea Dragnea – Tăriceanu.

În fapt, România a fost pusă la colț în Uniunea Europeană din cauza politicienilor iresponsabili de la București, care insistă să urmărească fără scrupule o agendă personală cu scopul de a-și soluționa problemele penale pe altă cale decât cea a instanțelor de judecată. Mai mult, România riscă sancțiuni de natură financiară, prin tăierea de fonduri europene, dar și de natură politică, prin suspendarea dreptului de vot în Consiliul European, dacă majoritatea parlamentară continuă aceste demersuri toxice care neagă principiul egalității în fața legii.

Întrucât nu ne punem speranțe în dispobilitatea liderilor PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, de a înțelege gravitatea situației în care ne aflăm, Partidul Național Liberal face un ultim apel la parlamentarii PSD, ALDE și UDMR de a se trezi din beția puterii și de a-și reconsidera în ultimul ceas poziția. Nimeni din Uniunea Europeană nu va accepta compromiterea întregului sistem judiciar al unei țări de dragul unor lideri cu probleme în Justiție.

De altfel, partenerii strategici ai României au transmis până acum nenumărate semnale prin care dezavuează demersurile împotriva Justiției, de la Departamentul de Stat al SUA până la ambasadele statelor occidentale la București, de la Consiliul Europei prin intermediul GRECO până la Comisia Europeană, care a dat avertismente în cadrul Raportului MCV.

Până în prezent, toate aceste poziții au fost ignorate de majoritatea parlamentară sau chiar răstălmăcite și transformate în poziții contrare celor exprimate. În acest sens, luăm ca exemplu chiar noul premier susținut de PSD-ALDE, europarlamentarul Viorica Dăncilă, care a afirmat în 23 august 2017:

„Dacă tot s-a vorbit de partea europeană, să vedem poziția pe care o are vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care spune că este întru totul de acord cu aceste modificări (ale Legilor Justiției, n.m) și că ele se înscriu în ceea ce prevede eliminarea MCV”.

Nu doar că nu a fost exprimată de prim-vicepreședintele Comisiei Europene o astfel de poziție, dar prin declarația de astăzi putem constata că Viorica Dăncilă a mințit și a intoxicat opinia publică din România! Acest lucru o descalifică pentru poziția de prim-ministru și este imperios să-și depună mandatul înainte de votul din Parlament pentru învestirea noului Guvern.

Partidul Național Liberal a acționat pe cale parlamentară în acord cu principiille asumate pentru protejarea independenței Justiției, egalității și domniei Legii. În acest sens, PNL a sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările legislative și a cerut Curții Constituționale consultarea Comisiei de la Veneția, în acord cu solicitările prealabile ale Comisiei Europene.

În continuare, Partidul Național Liberal va folosi toate pârghiile parlamentare și legale pe care le are la dispoziție în calitate de partid parlamentar pentru a împiedica atacurile la adresa independenței Justiției.

Departamentul de Comunicare al PNL