duminică, 28 iunie 2009
Raportul "Sterling"
Am citit ceva despre acest produs al Comisiei de ancheta conduse de pesedistul Iulian Iancu, luand informatia de la "facerea lumii". In mod sigur nu am reusit sa scormonesc totul, limitandu-ma mai mult la unele aspecte juridice ale problemei si mai putin la aspectele tehnice ale acesteia. Per total, se poate constata ca Statul, prin unii dintre reprezentantii sai se comporta aiurea. Statul roman devine un pericol pentru partenerul comercial cu care incheie contracte de o anumita importanta. Din comportamentul lui Iulian Iancu si a demnitarilor care s-au pronuntat in cauza - Boc, Videanu -, se poate trage concluzia ca Statul roman nu isi recunoaste propriile acte si fapte.
Din toata tevatura se desprind totusi niste concluzii.
Contractul "Sterling" - este un Acord (EPSA) incheiat in 1992 -, preluat de Sterling Resources Ltd.Acordul a avut ca temei juridic Legea petrolului din 1942 si Legea 66/1992 de acordare a unor facilitati investitorilor straini in domeniul petrolului si gazelor naturale. Nu am putut citi Legea din 1942. Plecand de la principiul de drept potrivit caruia, in aceasta cauza, "acordul respectiv reprezinta legea partilor", inseamna ca anumite prevederi din Acord sunt obligatorii pentru partile semnatare in relatiile dintre ele, chiar daca una dintre parti este Statul.
Din "opinia separata" a liberalilor se deduce ca exista in Acord o prevedere potrivit careia "in cazul aparitiei unor contradictii intre acest acord si legislatia in vigoare, Contractorul poate solicita institutiilor statului imputernicite fie intierea unei initiative legislative reparatorii, fie negocierea in vederea amendarii acestui contract in sensul aducerii Contractorului in aceeasi pozitie in care s-ar fi aflat in conditiile Acordului EPSA". Pun accent pe aceasta prevedere din contract pentru ca de ea s-a folosit Sterling atunci cand au aparut modificari legislative importante care ar fi afectat prevederi ale contractului. Si au aparut, chiar din 1995.
Din ce se vehiculeaza, Acordul initial prevedea o participare la impartirea productiei intre firma care exploateaza si Statul roman. Statul ar fi preluat 45% din productie. Azi, Iulian Iancu si ajutoarele sale - de ex. Gelu Maracineanu noul sef al ANMR, fost, pana mai ieri, prepusul lui Luca si Vantu, care umbla prin Bihor sa cumpere terenuri de la proprietarii locali in vederea construirii unui drum de exploatare pentru o cariera de calcar cu brucit -, dau tot felul de detalii tehnice pe care firma Sterling nu le-ar fi indeplinit desi, managerul firmei, Stephen Birrell, sustine contrariul. La detalii tehnice nu ma pricep asa ca merg acolo unde citesc si inteleg.
Legea petrolului nr. 134/1995, fosta Proiect legislativ (PL) nr. L 183/1993, este creatia actualului PSD. Acest act normativ modifica reglementarile in domeniul explorarii si exploatarii resurselor de petrol si gaze, stabilind ca autoritatea competenta in domeniu, cu toate drepturile statului roman in materie este Autoritatea Nationala pentru Resurse Minerale (ANMR) "care reprezinta in domeniul resurselor de petrol interesele statului", ca se introduce "concesiunea petroliera" si "redeventa" ((art. 2 lit. h), k) si m)), ca regimul de punere in valoare a resurselor petroliere se face prin darea in administrare catre regiile autonome sau prin concesionare de catre ANMR (art. 9) ! La art. 15 se obliga persoanele juridice straine care au obtinut dreptul de a efectua operatiuni petroliere de a infiinta o filiala sau o sucursala in Romania iar la art. 29 se stabileste ca taxa pe activitatea de exploatare se stabileste la 3% din valoarea productiei brute realizate iar redeventa petroliera in cota procentuala din productia bruta realizata se stabileste prin negociere intre Autoritatea competenta (ANMR) si titularul acordului petrolier. La art. 42 se arata ca: "Prevederile acordurilor petroliere, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi aprobate de Guvern, rămân valabile în condiţiile în care au fost încheiate pe întreaga lor durată".
Am pus aceste prevederi pentru a vedea ca ele se coroboreaza, la cererea Contractorului (Sterling) cu prevederea din Acordul EPSA - daca o lege intra in contradictie cu Acordul, acesta va fi renegociat pentru ca Contractorul sa fie repus in drepturile initiale. Nu degeaba Stephen Birrell face afirmatia "statul român si-a anulat singur dreptul de a beneficia de împartirea productiei de petrol din Marea Neagra, prin Legea petrolului". Practic, Sterling a profitat de aparitia legii petrolului pentru a cere sa i se aplice Acordului EPSA, fiind mai favorabila. Din anul 1995 nu s-a mai aplicat impartirea productiei cu Statul roman ! Ca atare, Guvernul Tariceanu nu are treaba cu acuzatiile aduse de "maronii" de la guvernarea basesciana ca ar fi renuntat, vezi Doamne, la impartirea productiei. De fapt, PSD este "autorul" consecintei ! De fapt, favorizarea Contractorului este prevazuta expres in Legea petrolului din 2004, Legea nr. 238, tot creatia PSD pe care acum o cheama in aparare Iulian Iancu.
Hai la aceasta lege. Potrivit art. 31 alin. (2), "Prevederile acordului petrolier raman valabile pe toata durata acestuia, cu exceptia adoptarii unor dispozitii legale favorabile titularului acordului petrolier". Cine constata daca niste dispozitii legale sunt favorabile ? Cine altul decat titularul. Sterling a profitat si s-a sprijinit pe lege. De ce o mai fi acuzat ? Dumnezeu stie. O alta prevedere in favoarea Contractorului este la alin. (3), normala de aceasta data, pentru a nu afecta egalitatea intre partenerii contractuali: "In situatia in care, pe parcursul realizarii operatiunilor petroliere, apar situatii care nu au putut fi prevazute la incheierea acordului, cu exceptia prevederilor care au condus la castigarea concursului public de oferta, partile, de comun acord, vor incheia acte aditionale, care vor intra in vigoare la data aprobarii lor de catre Guvern". Potrivit legii, partile sunt titularul acordului petrolier si ANMR din partea Statului. Nu Guvernul. Guvernu aproba actul aditional prin HG.
Legea nr. 238/2004 stabileste modul de acordare a concesiunilor si obliga titularii acordurilor petroliere la plata unei redevente in functie de cantitatea de petrol si gaze brute exploatate pe trimestru, la art. 49. Se cuvine a evidentia faptul ca fata de Legea petrolului din 1995, care prevedea ca redeventa se negociaza de ANMR cu titularul acordului petrolier, redeventa ce putea fi de 5, 10, 20 % - conventia partilor -, prin Legea petrolului din 2004 se stabilesc cote fixe de 3,5; 5; 7; 13,5 % ! Este bine de retinut acest lucru pentru ca pesedistul Iulian Iancu a facut un tapaj monstru pe aceasta tema. De asemenea, se cuvine a semnala si redeventa de 5% prevazuta de lege pentru operatiunile de transport si tranzit al produselor petriliere precum si din operatiuni petroliere efectuate prin terminalele petroliere propietate a statului. De ce ? Pentru ca la acestea s-au facut unele modificari prin OUG nr. 101/2007, emis de Guvernul Tariceanu.
OUG nr. 101/2008 (aici este nota de fundamentare) face niste corectii la Legea petrolului din 2004 abrogand sau modificand niste articole care au defavorazat, constant, statul roman in relatia cu titularii acordurilor petroliere, in special cu Sterling si OMV Petrom. Mai mult, scoate statul din relatia contractuala prin aceea ca actele aditionale la un acord petrolier nu se mai supun aprobarii Guvernului. Se ajunge la o normalitate similara cu cea din alte state dezvoltate. Dar sa trecem mai departe.
OUG abroga prevederea de la art. 31 alin. 2 : "Prevederile acordului petrolier raman valabile pe toata durata acestuia, cu exceptia adoptarii unor dispozitii legale favorabile titularului acordului petrolier". Masura este, dupa mine, buna. Era o prevedere redundanta si, mai ales, era o "soparla", o "portita" prin care politic se putea interveni in favoarea unor clienti. De fapt, Iulian Iancu si PSD de asta sunt suparati. La asta se adauga modificarea alin. (3) care scoate aprobarea Guvernului - in fapt, interventia politicului -, din actul contractual lasand in responsabilitatea Autoritatii competente (ANMR) apararea intereselor Statului intr-un acord in care este specialist. Tot acest OUG impune redeventa de 3% pentru inmagazinarea gazelor, indiferent ca sunt din productia interna sau sunt importante si mareste redeventa la celelalte operatiuni de la 5% la 10&. Daca ne amintim ca pesedistul Iulian Iancu este "reprezentantul" operatorilor din domeniul gazelor naturale ne este mai usor sa intelegem supararea acestuia pe OUG nr. 101/2008.
De aceea nu ma surprinde faptul ca dupa luni de zile de circ pe contractul Sterling, de acuze politice care mai de care mai aiurite, vine pesedistul Iulian Iancu si asistentul Gelu Maracine (prepus al lui Vantu, sustinatorul lui Geoana) si gaseste rezolvarea: daca Romgaz intra in afacere cu Sterling, problema este incheiata ! Normal, Sterling a fost de acord. Isi reduce cheltuielile de explorare si devine parte, cel putin 4 (patru ani), la cardasiile cu PSD si PD-L.
Eu trag concluzia ca atacul politic la PNL a avut ca scop aburirea electoratului, mentinerea atentiei acestuia la "lupta politica", incarcarea liberalilor cu niste vinovatii care nu le apartin si, este bine de aratat, gasirea unui motiv "temeinic" pentru modificarea unor acte normative care sa faca posibila plata datoriilor acumulate prin "sponsorizari" ale campaniilor lor electorale.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu