Bătălia prezidențialelor pentru turul I este, deja, terminată.

S-a terminat, de fapt. Avem doi prezumtivi câștigători care sunt mult prea sus pentru a mai putea fi ajunși de ceilalți candidați.

Victor Ponta se învârte în jurul a 40% iar Klaus Iohannis în jurul a 30%.

Ceilalți candidați sunt „căpușe politice”, caută să își formeze o imagine publică cât mai bună pentru viitoare alianțe și aranjamente politice. Unii sunt aventurieri. Pur și simplu.

Îmi place să spun, la fel ca alții care comentează politic, că Victor Ponta nu mai are prea mult spațiu de manevră. Va aduna câteva procente de pe la alegătorii lui Tăriceanu, Meleșcanu, Dan Diaconescu, social-democrații UDMR, alții. Este greu pentru Ponta să adune 50%.

Klaus Iohannis are mai multe șanse să depășească 50%. Semne sunt.

Sunt și „aprecieri” curioase. Ca să nu le spun altfel. O alianță după sau chiar până la turul I între PMP și UNPR ! Pentru ce ? Pentru a contura o a treia forță politică după fuziunea dintre PNL și PDL ? Posibil. Atunci nu este exclus ca Elena Udrea să recomande alegătorilor PMP să voteze cu Victor Ponta. Sursa informației spune că Elena Udrea este cea care face blatul cu Ponta și nu Traian Băsescu !

Presa băsistă este împărțită. Unii au trecut de partea Monicăi Macovei. Alții, încă nu au trecut, pe față, de partea lui Iohannis. Băsescu este părăsit. PMP nu este o formațiune politică de viitor. O eventuală alianță a PMP cu UNPR ar fi cireașa de pe tort.

Intelectualii „lui Băsescu” se împart și ei. În „Dilema Veche”, Andrei Pleșu are un punct de vedere care sintetizează, perfect, dilema intelectualului, militant sau nu, care nu mai vrea socialism:

„Aud, prin preajmă, că trebuie să o sprijinim pe Monica Macovei, în vederea unui viitor succes peste cîţiva ani! Mi se pare, totuşi, că alegerile sînt despre mîine, nu despre deceniul următor. Mi se mai spune că frumos e să votăm, în primul tur, cu dna Macovei şi în al doilea cu Iohannis. Nu prea pricep! Adică, în actul întîi, sîntem Gelu Ruscanu din Jocul ielelor, iar în actul doi trecem pe post de expert contabil? De ce? Spre cîştigul cui? Să înţeleg că facem un fin joc psihologic, de natură să ne pună de acord cu sufleţelul? În primul tur dăm satisfacţie „sublimului“ din noi, iar în al doilea recuperăm „pragmatismul“? Sperăm, astfel, că, la urmă, vom fi şi cu sufletul în Rai şi cu slănina-n pod?”.

Reflecția este valabilă pentru toți cei care, din diferite motive (unele foarte neclare), au intenția de a susține perdanții.

Avem în fața ochilor două sisteme la care ne putem raporta. Sistemul socialist, reprezentat de Ponta și PSD și sistemul liberal-capitalist, reprezentat de Iohannis și Ponta. Sistemul socialisr este cel al redistribuirii sărăciei, sistemul liberal este cel al eliminării sărăciei prin dezvoltare. Cei care vor veni cu argumente că pe timpul socialismului s-a construit mult, că am avut industrie etc. ar trebui să se abțină. Construcțiile care nu duc la dezvoltare, industria care produce pe stoc pentru că nu are piață, pentru că este depășită sunt proprii socialismului. Abia în capitalism ai parte de construcții și industrie care produce și asigură progresul pentru că apare și este încurajată competiția între investitori.

Un exemplu excelent, ca exemplu doar, este master-planul de transport promovat de PSD - Ioan Rus -, care exclude investiția pentru dezvoltare - bucata de autostradă între Pitești și Sibiu pentru finalizarea culoarul IV transeuropean pentru a favoriza „afacerea privată” a PSD cu autostrăzi pentru „recreere”. În loc să asigur transportul producției către piețele europene asigur transportul turiștilor la stațiunile montane. Și Șova, fostul ministru pesedist avea tot o tâmpenie în cap.

Cu cele două sisteme clar conturate, opțiunile pentru candidații aventurieri devin ciudățenii. A da satisfacție „sublimului” din noi, cum spune Pleșu, înseamnă a alege să ne îmbătăm înainte de a ne apuca de o lucrare, oarecare. Înseamnă să acordăm mai multă atenție alegerilor voluptorii în dauna pragmatismului evoluției. În loc să mergem să depunem efort pentru a ne întreține, alegem să stăm pe canapea la televizor și să mâncăm ce găsim în jur. Apoi să ne plângem cruda soartă când resursele pentru bunăstare, adunate cu chiu cu vai, se vor termina. Cei în cauză vor alege socialismul. Pentru că socialismul le asigură ajutorul social pentru sublima inactivitate.

Klaus Iohannis are marea șansă de a stimula absenții de la alte alegeri. Prin comportamentului lui de actor politic. Ieșit din tiparul agreat de presă și de o parte a celorlalți candidați. Doar Meleșcanu (un aventurier inteligent !) se ține aproape de acest stil. Restul candidaților comit excese, unele impardonabile. Victor Ponta și PSD sunt mai aproape de stilul lui Vadim Tudor și al lui Dan Diaconescu. Eu cred că este peste ei, de multe ori, prin conținutul obscen al mesajelor. Diferența de abordare se vede. Nu știm cum este electoratul care nu s-a prezentat la vot până acum. Cum se manifestă el dacă iese pe scena politică ? Ce fel de mesaje apreciază acest electorat ? Înclin să cred că nu mesajele PSD sau ale lui Vadim Tudor sau a altora.

Să gândim pozitiv. Dacă luăm în calcul o prezență la vot de puțin peste 50%, în jur de 25% din acest electorat este atras de mesajele obscene. Asta este. Lipsa de cultură, educația precară, „viitorul” ancorat în ajutoarele sociale guvernamentale (pomeni politice !) a fost și este prezentă în toate alegerile. Cu fiecare an acest segment de electorat devine din ce în ce mai subțire. Restul aparține electoratului cu o educație mai bună. Un 15% - 20% se duce la PSD, PP-DD, alții. Restul se împarte între PNL, PMP, UDMR și independenții. Un avantaj pentru PSD. Dacă însă Iohannis va atrage absenteiștii, atunci toate calculele electorale de până acum devin povești. Eu sper în așa ceva pentru că devine din ce în ce mai evident faptul că Iohannis se comportă diferit, complet diferit față de oricare alt candidat. Față de oricare candidat nu de azi, ci de oricare alt candidat anterior. Noi nu am mai avut un candidat cu astfel de comportament din 1990 încoace !

Bătălia pentru turul I s-a terminat. Vom avea în turul II pe Victor Ponta și pe Klaus Iohannis. De fapt, de acum, Klaus trebuie să se concentreze pe bătălia pentru turul II. De pe acum el trebuie să aibă în fața ochilor, ca adversar, pe Victor Ponta și PSD plus aliații. Trebuie să lucreze pentru a atrage de partea lui inclusiv pe pesediștii și simpatizanții lor care sunt nemulțumiți de cum se prezintă azi PSD, liderii PSD ajunși în conflict cu legea, Victor Ponta însuși. Sunt sigur că în PSD sunt și oameni care au capul pe umeri.

Pentru mine, ca liberal, pentru alții, ca foști pedeliști, este interesant ce se va întâmpla cu Tăriceanu și cei care l-au însoțit în aventura lui politică, pentru pedeliști va fi interesant ce se va întâmpla cu Udrea și pmp-iștii ei. Tăriceanu și Udrea au rupt din partidele lor pentru a-și satisface orgoliile rănite. Tăriceanu joacă murdar, folosind cuvinte jignitoare la adresa foștilor colegi. Numind „intrus” pe Iohannis, insultă liberalii care l-au ales pe acesta. Cei care îl însoțesc, nu sunt departe de el. Ranchiunoși, carieriști, lipsiți de simțul onoarei.Înclin să cred că o parte dintre ei vor vota cu Iohannis. Pe furiș, să nu afle Tăriceanu și Chițoiu. Alții vor merge către Ponta și PSD. Și la PMP se poate întâmpla să fie astfel de alegeri. Unii cu Iohannis în turul II, dacă nu chiar în primul tur, alții cu Ponta, dacă se confirmă posibila alianță a PMP cu UNPR. În fond, și pentru viitorul PLR și pentru PMP adversarul cel mai important este PNL și nu PSD. Nu este exclus ca sprijinind PSD, cei din PLR și PMP să spere la slăbirea PNL (după fuziune) pentru a putea exista. Mare lucru dacă PLR și PMP, posibil cu UNPR, nu vor forma întâi o alianță ca mai apoi să fuzioneze într-un alt partid. Dar asta mai târziu. Acum avem alegeri. În primul tur, unii vor alege acțiunea voluptuoasă, atingerea sublimului, alții vor gândi la viitor, fiind pragmatici. Dacă va câștiga Iohannis, „sublimii” vor avea pretenții alături de pragmatici. Chiar dacă între „sublimi” și o parte a asistaților sociali sunt diferențe de educație, cultură, nivel de instruire, la nivel comportamental sunt de aceeași parte a baricadei.