Convergența între programul de guvernare al PNL și Platforma#România100 a lui Cioloș are nevoie de o discuție între lideri.

Președintele PNL, Alina Gorghiu a făcut o declarație care impune mai multă atenție.

Agerpres. Gorghiu: Am decis să amânăm puțin convergența cu platforma lui Cioloș, vizăm o discuție cu acesta în viitorul apropiat

Este foarte bine. Corect. Platforma prezentată de Cioloș are obiective care se suprapun peste obiectivele PNL, valorile sunt aceleași, rămâne doar a pune obiectivele prezentate de Cioloș în cadrul unor măsuri de guvernare care să aibă susținere financiară și o proiecție de realizare în timp. O discuție cu Cioloș este absolut obligatorie pentru a pune toate obiectivele lui în programul de guvernare al PNL.

Am decis astăzi, din cauza listelor și discuțiilor pe liste, să amânăm puțin convergența cu platforma. Vom merge la discuții într-un viitor apropiat, sunt convinsă, în funcție de agenda mea și agenda domnului Cioloș, pentru a putea discuta concret pe programul de guvernare al PNL cu prim-ministrul și, evident, despre platforma domniei sale

Pentru că sunt destui „cârcotași” care vor face anumite interpretări, țin să le readuc în atenție (sunt elegant când spun „readuc”, pentru că este foarte posibil ca acei cârcotași să nu cunoască Platforma lui Cioloș !) elementele platformei:

Primele #100dezile: organizarea schimbării

• Guvernul trebuie regândit la nivel de funcționalitate ministerială, cu un Cabinet format dintr-un număr restrâns de miniștri, cu ministere comasate pe principiul clusterelor de dezvoltare și un număr redus de agenții de implementare și reglementare.

• Restructurarea administrației centrale trebuie consfințită legislativ prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competențelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuții.

• Guvernarea este construită pe baza unor obiective trans-sectoriale, clar asumate, în beneficiul cetățenilor (de exemplu: investiții coordonate, reducerea sărăciei, debirocratizare, digitalizarea administrației, infrastructură modernă etc.).

• #ComisiadeTaiatHartii 2.0 devine o instituție de sine stătătoare, în cadrul Cancelariei Guvernului și își continuă misiunea de debirocratizare în sprijinul cetățenilor, al antreprenorilor și pentru simplificarea relațiilor inter-instituționale.

• Guvernul instituționalizează #GovITHub și Coordonatorul pentru Tehnologia Informației. Aceste instituții urmăresc ca investițiile în IT ale instituțiilor publice să fie făcute eficient, conform unei strategii și în interesul cetățenilor.

• Strategiile guvernamentale, politicile publice și proiectele legislative trec printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani. Cele care nu trec testul eficienței și impactului încetează în mod automat.

• Consolidarea tuturor fondurilor naționale și europene destinate dezvoltării și o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare prin care se distribuie bani, în funcție de clientelismul politic, fără a avea baza unor proiecte sau planuri pentru dezvoltare și mecanisme de control trebuie desființate.

• Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaționalizată și întărită instituțional la nivelul Cancelariei unitatea de evaluare a investițiilor publice. Toate investițiile guvernamentale trec prin acest filtru.

Portofoliu de proiecte naționale

• Reforma administrației publice: modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, de evaluare și de stimulare a acestora. Obiectivul este de a crea o administrație publică profesionistă, competentă, integră, transparentă, atât la nivel central, cât și la nivel local.

• Modificarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanțelor și discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public.

• Operaționalizarea Strategiei Naționale Anticorupție, întărirea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanțarea și întărirea sistemului judiciar.

• Asumarea și operaționalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă.

• Crearea unui Program național pentru sprijinirea antreprenoriatului ca motor al economiei românești. Fiecare leu investit din fonduri publice trebuie să susțină o creștere economică durabilă, de calitate, crearea de locuri de muncă și atragerea capitalului privat.

• Continuarea Pachetului anti-sărăcie, cu alocare bugetară, schimbări legislative, termene concrete de îndeplinire asumate anual.

• Propunere legislativă pentru stabilirea unui cadru financiar multianual, care să asigure continuitatea investițiilor majore în economie, prin angajarea multianuală a resurselor bugetare. Bugetul României va fi elaborat astfel încât să urmeze programe și obiective, nu nevoia unor instituții de a-și justifica existența.

• Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții de interes național, care să beneficieze de fonduri europene și buget național în domeniile sănătate, educație, infrastructură mare.

• Prioritizarea cercetării aplicate, dezvoltării și inovării ca elemente de creștere a valorii adăugate în economie.

• Încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” și continuarea programelor Diaspora Start-Up.

• Revizuirea legislației și crearea unui Program național pentru păduri care să permită conservarea și exploatarea durabilă a acestora.

• Reorganizarea Agenției Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziționarea de terenuri agricole, comasarea și revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, întărirea fermei de familie, a formelor asociative și a clasei de mijloc la sate.

• Un pachet legislativ pentru încurajarea în agricultură a producției și comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii și organizării pe filieră în agricultură și înființarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanță agricolă și sprijin pentru fermieri, coordonate de aceștia.

• Continuarea investițiilor în cadastrarea teritoriului țării, cu precădere pentru terenurile agricole.

• Continuarea și îmbunătățirea programului de prevenire și gestionare a riscurilor de cutremur și alte catastrofe naturale.

• Continuarea schimbării de perspectivă în implementarea programelor europene, cu accent pe simplificare, creșterea calității proiectelor și a impactului pe care programele finanțate îl au în economie. Dezvoltarea instrumentelor financiare inovatoare demarate cu ajutorul fondurilor europene.

• Implementarea strategiilor de Investiții Teritoriale Integrate din fonduri europene și buget național în Delta Dunării, Valea Jiului, zona Moldovei, Roșia Montană-Apuseni și identificarea altor zone care necesită pachete de intervenție integrate din fonduri publice si private.

• Pregătirea în condiții optime a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

• Dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și continuarea eforturilor de interconectare energetică și consolidare a independenței și securității energetice a țării.

• Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural național.

• Sprijinirea sportului de performanță și dezvoltarea unui program național de promovare a sportului de masă.

Chior să fii să nu observi că toate obiectivele prezentate de Cioloș presupun un efort coordonat în cadrul unui program de guvernare. Presupun un buget anume construit pentru a le realiza. Că nu pot fi realizate de azi pe mâine. Că sunt legi care trebuiesc modificate, trecute prin Parlament, că modificările presupun alocarea financiară necesară pentru că sunt schimbate structuri și raporturi de serviciu, că tot ce cere Cioloș presupune o anumită viziune asupra actului de guvernare.

Mai trebuie observat că obiectivele lui Cioloș sunt dificil de asumat în condițiile unei majorități simple. Unele inițiative ale lui Cioloș cer o majoritate parlamentară solidă, capabilă să le susțină, să contracareze atacurile politice ale PSD și ALDE (în situația în care amândouă intră în Parlament).

Cât privește propunerea de premier în persoana lui Dacian Cioloș din partea PNL, Alina Gorghiu este foarte clară.

De ce ar fi o problemă? Prim-ministrul este obligat să aibă girul unei majorități parlamentare. Prim-ministrul nu este obligat să fie parlamentar. A, că până acum, în general, premierul venea din rândurile parlamentarilor, da, dar nu e o condiție, e doar o obișnuință în România

Asta ca să înceteze tot felul de „specialiști” să își mai dea cu presupusul.

Mai este ceva de spus. Observ că platforma lui Cioloș a trezit entuziasm. Un semnal bun. Mai observ însă că mulți entuziaști nu au citit platforma și nici nu pricep ce este în ea. Bine, pot accepta că au citit „principiile”, alea care au fost tratate de adversarii politici ca un fel de „să fie bine ca să nu fie rău”. Ei bine, principiile sunt principii iar punerea lor în actul de guvernare are o altă încărcătură. Trebuie citit mai mult decât principiile și de aceea am pus aici obiectivele. Iar acestea duc la o viziune care depășește un mandat de 4 ani al unui guvern. Prin ele se vrea instituirea unui anume fel de a guverna. Ceea ce este dificil pentru că forțele politice adverse, social-democrate, nu pot accepta unele elemente de program. Le distruge tocmai baza electorală. Reforma administrației publice și reducerea sărăciei nu sunt de bun augur pentru PSD și mai toate formațiunile politice care își susțin existența prin promovarea „omului sărac ajutat de stat”.

Apoi, văzând eu diferitele reacții la aleșii PNL din județe pentru parlamentare, mă întreb cu maximă îngrijorare: cei care se arată entuziaști în fața unei posibile guvernări conduse de Cioloș sunt serioși ? Își dau seama că acționând împotriva PNL acționează tocmai împotriva unei viitoare guvernări Cioloș ? Politica serioasă nu este gargara cu pioneze de pe rețelele de socializare.