marți, 17 octombrie 2017

Aur pentru toată lumea. La dicreție

O știre de ieri la Agerpres (pe care am citit-o și în presa străină), ne anunță că astronomia a deschis o nouă pagină pentru cercetare. Și ce pagină !

Au fost detectate unde gravitaționale provenite de la ciocnirea cataclismică, cum o anunță știrea, între două stele neutronice. Fiecare puțin mai mari ca Soarele, între 1,1 și 1,6 mase stelare. Au mai fost detectate unde gravitaționale însă produse de „găuri negre”, cu mase solare mult mai mari. Să rămânem la stelele neutronice, în cauză.

Evenimentul s-a produs la o distanță de 130 de milioane de ani lumină de Pământ. Adică s-a produs acum 130 de milioane de ani când dinozaurii stăpâneau lumea ! Pământul era în era Mezozoică și perioada Cretacic.

Egg_Mountain
În imagine sunt „pământenii” care au fost contemporani cu evenimentul observat de oamenii secolului XXI.

Pe lângă foarte multe informații privind confirmarea teoriei lui Albert Einstein, care a prezis undele gravitaționale, le-a explicat dar nu a putut merge mai departe cu proiecția pentru că tehnologia timpului său nu era suficient de evoluată, coliziunea cosmică între stelele neutronice a permis completarea cunoștințelor privind modul de formare a elementelor grele din tabelul lui Mendeleev. Acum se știe cum se formează aurul, argintul, uraniul dar și alte elemente grele care, spune un savant, sunt încorporate în aparatele de care ne folosim astăzi fiecare dintre noi.

Big bangul a format heliul și hidrogenul, stelele formează elementele până la fier (nu degeaba i se spune și „moartea stelelor”), nu era clar cine are sarcina cosmică de a forma elementele grele. Acum se știe. Lumina produsă de coliziune poartă amprentele elementelor grele: aur, argint, uraniu. Calculul fizicienilor, unul făcut la repezeală, estimează că s-a format aur echivalent cu 10 mase terestre !

Recomand articolul dar, recomand și calm. S-a făcut „haur” de nu poți duce, dar nu se poate lua. Amatorii să fie mulțumiți cu ce ne oferă știința. Pentru că, altă treabă serioasă, Pământul are mare noroc că nu a fost ceva mai aproape, să spunem la doar câteva mii de ani lumină ! Cataclismul ne-ar fi afectat suficient de mult ca Terra să rămână doar o planetă goală. Un mare bolovan călătorind prin spațiu.

Lectură plăcută și vise cât încape. Alchimiștii pot fi liniștiți. Marea căutare ia sfârșit. Oficial. Mai rămâne „piatra filosofală” de găsit. Fiind o „piatră” specială, cu o existență formulată doar „teoretic” (nu ca amărâtul de aur care exista și fizic), căutarea ei salvează alchimia.

Niciun comentariu: