Băsescu și liberalismul. Baba și mitraliera.

Fundația liberală „Horia Rusu” a realizat un studiu care scoate în evidență faptul că Traian Băsescu a folosit liberalismul pentru a se legitima și a legitima ca fiind „de dreapta” partidul cripto-comunist PD-L.

Are treabă Traian Băsescu cu liberalismul ca „baba cu mitraliera”, o mai veche vorbă românească care evidențiază, mai bine ca oricare alta, falsul într-o situație de fapt.

Preiau doar rezultatele certe, din postarea de pe site, rezultate verificabile în orice moment:

-           PIB-ul a scăzut cu 9,1%
-           Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 11,6%
-           Numărul salariaţilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane
-           Rata şomajului a crescut la 7,4%
-           Salariul mediu real a scăzut cu 7,2%
-           Rata inflaţiei a atins un maxim de 11,9%
-           Ponderea creditelor restante în lei a crescut de la 2,2% la 9,4%
-           Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB (2009)
-           Investiţiile publice au scăzut cu 28%
-           Şomajul a crescut de la 4,4% la 7,4%

Ăsta nu este liberalism. Este comunism pur și dur. Doar pe timpul comunismului lui Ceaușescu, Ceaușescu și soția, Guvernul și partidul stat s-au mai comportat așa cum se comportă Traian Băsescu și Elena Udrea, Guvernul Boc și partidul stat PD-L.

Dacă vrei liberalism trebuie să accepți că persoana, cetățeanul de lângă tine, are drepturi și libertăți ce nu pot fi încălcate. Trebuie să accepți că statul și instituțiile sale au ca scop deservirea acestui cetățean, nu realizările personale ale celor care conduc administrația publică la un moment dat. Traian Băsescu are scopuri personale, denumite generic „modernizarea statului” (pentru fraierirea cetățeanului necunoscător), „modernizări” care au avut ca efect morți, distrugeri ale instituțiilor de stat, perturbarea gravă a sistemelor sociale de bază - sănătatea și învățământul - și, se prefigurează, slăbirea gravă a sistemului de ordine publică, sistem format și deservit de structurile din MAI, Justiție, Ministerul Public. Nu mai spun de sistemul de apărare și securitate aflate într-un echilibru precar. Apărarea este subminată iar securitatea este supraevaluată. Iar de aici la ideea consolidării statului „polițienesc” nu este decât un pas.

Are treabă Traian Băsescu cu liberalismul cum are baba cu mitraliera.

Botiș și mânăria

Ioan Nelu Botiș. Ministru sau mai bine spus Sinistru al Muncii. El, care provine din oameni ai muncii și știe cel mai bine cum este cu soarta muncitorilor este un om descurcăreț. Morală nu are. Nu are nevoie. Nu are, din construcție / din educație, treabă cu morala. Cu respectul față de celălalt. Cu respectul drepturilor și libertăților celorlalți.

Tipul a ciupit de pe unde a putut, cât mai mult, pentru binele propriu. Ca șef al unei agenții guvernamentale și-a înființat pe numele altora un SRL care se ocupa tocmai cu obiectul de activitate al agenției. Iar SRL-ul era în casa lui, „secretara” răspundea la telefonul familiei, apropiații de la servici (apropiații familiei) erau angajați ai SRL, mai apoi au devenit angajați ai biroului de parlamentar Botiș ... și tot așa mai departe. Ciubucar, descurcăreț, „băiat deștept”. Probabil că așa era văzut acasă la el de către vecini, cunoscuți, ceilalți concetățeni. Până a ajuns ministru. Iar ca ministru a exploatat „la sânge” oportunitățile ivite. SRL-ul a primit urgent aprobarea pentru fonduri europene, dar urgent nu glumă, a primit finanțarea la fel de urgent și pregătește pentru România sudori și stivuitori în depozite. Omul este pe fază. Mai trebuie să pregătească, potrivit unei păreri exprimate de Băsescu, tinichigii și mecanici auto. Gata cu filozofii. Funeriu face ce trebuie ca SRL-ul lui Botiș să aibă „materie primă” la fel ca și madam Vergu, fosta lui consilieră personală. Offf. Se pare că suntem pe marginea unei cloace de unde ne invadează „parfumul” portocaliu al căpușărelilor Guvernului Boc. Pute a corupție individuală și de partid de te trăznește.

DLAF spune că sunt indicii de conflict de interese în cazul Botiș. Urmează să comunice un rezultat final după terminarea cercetărilor. Abia atunci Botiș va demisiona sau nu. Sau abia atunci va fi demis sau nu de incompetentul Boc. Sau abia atunci va ieși Băsescu, cel preacurat și prea „sfânt” portocaliu care să ceară demisia ministrului.

Treaba asta îmi amintește de o istorioară veche, de la grănicerii constănțeni. Locțiitorul comandantului brigăzii a cam abuzat de o doamnă învățătoare, luată cu mașina de la o margine a drumului dintre Constanța și Mangalia. Femeia la acuzat de viol. El, nu și nu. A intervenit partidul (PCR). Fiind locțiitor, cercetarea s-a efectuat de Consiliul Politic Superior al CNGr. Locțiitorul aștepta pe holuri sfârșitul dezbaterii. Un coleg din Comandament îl vede la ușă și îl întreabă:

- Costică ai ...

- Nu știu bă. Să văd ce hătărăște partidul.

Așa și ăștia de la PD-L. Acceptă ce hotărăște partidul. Au asta în sânge. De fapt, pedeleprele sunt foștii descurcăreți ai PCR ajunși, după ani, în fruntea țării. Iar partidul PD-L va hotărî prin intermediul celor care au fost puși în funcții de conducere în fruntea diferitelor organisme de stat. ANI, ANAF, DLAF etc. sunt tot partidul. Nici o problemă.

Actualizare:

Ioan Nelu Botiș și-a anunțat demisia. De onoare. Așa spune el. O demisie morală. Mâță blândă. Tipic pentru perverși. Mediafax dă informația, televiziunile spun că au „obținut” pentru ele declarația. Ratingul.

„Moguliada” a învins. Fără campania Tv nu vedeam noi demisie de la Botiș. Nu mă obosesc să ascult ce va spune Boc. Ar fi pierdere de timp.

Faptele sunt fapte. Văd că li se dau o anume temperare, acum după obținerea demisiei. Chiar și declarațiile lui Botiș au rolul de a tempera eventualele viitoare cercetări. Mieros, moral (!?), împăciuitor ... O invitație clară de a pune capacul pe oala care a dat în clocot. Eu consider că o cercetare corectă ar scoate la iveală multe murdării. Ciupeli, ciubucăreli, abuz de poziție administrativă, înșelăciune, abuz de putere mascată prin consilierii ministrului sau cei care aveau funcții de decizie aflați în subordinea acestuia. Ce mai, o întreagă aventură pentru fraudă.

Popor cu performanțe limitate

Aparent le spune bine. Doar aparent. Pentru că în realitate avem în fața ochilor un individ lovit, crunt, de paranoia. La fel ca Ceaușescu le știe pe toate și dă „indicații prețioase”.

Poporul este limitat. Poporul este, mai pe românește spus, obișnuit să stea cu mâna întinsă. Să îi dea statul, să îi dea Europa, să îi dea ONG-urile, să îi dea cine poate pentru că el, poporul, nu are timp de treabă și umple cârciumile de dimineața până seara. Iar dacă poporul stă în cârciumi nu înseamnă că avem un popor de cârciumari ci unul de bețivani. Ideile sunt aici, în vorbele lui Băsescu. Pentru că tot aici găsim și concluzia lui: faptul că poporul, limitat și bețivan trebuie să accepte „măsurile de austeritate” așa cum le înțelege el, Băsescu, și le pune în aplicare clovnul Boc.

Este cea mai cumplită imagine despre propriul popor pe care o face un oficial cu o funcție de acest nivel din toată lumea. Și pentru că în „popor” mă regăsesc, reacționez. Îl bag în măsa de idiot bețiv.

Băsescu este bolnav. Sigur. O avea el una alta printre bolile vârstei are însă boli psihice. Datorită acestora trebuie debarcat urgent. Cât va mai sta ăsta cocoțat în funcția de demnitate (nici demnitate nu mai are) publică de la Cotroceni, ne vom trezi mereu cu el spunând lucruri trăznite. Din nefericire, avem în Parlament niște idioți care îl consideră un fel de Mesia și îl urmează ca o turmă de dobitoace.

Vulgarizarea vieții politice

Emil Boc, premierul clovn al Guvernului Băsescu-Udrea-Isărescu-Boc a angajat răspunderea Guvernului din care face parte și UDMR și UNPR (patrihoții lui Oprea) și este sprijinit de parlamentarii minorităților naționale de două ori ieri. Odată pentru legea prin care Guvernul va executa hotărârile judecătorești la „sfântu'așteaptă” iar a doua pe o nouă invenție portocalie numită Codul Dialogului Social.

Constituția a devenit o victimă sub președinția lui Traian Băsescu. Este violată continuu de cei care au câștigat alegerile țipând, sus și tare, în favoarea statului democratic. Democratic, de la demos și cratos. Am ajuns la excluderea, din noțiunea de democrație, a lui demo. Poporul nu mai are nici o treabă cu conducerea țării. Pentru că reprezentanții poporului au ajuns de prisos prin Parlament, acolo unde se presupune că sunt analizate și votate legile de interes pentru națiune, acolo unde se presupune că se ajunge la un consens între interesele divergente ale diferitelor comunități locale și profesionale, acolo unde se presupune că se naște puterea și se distribuie instituțiilor care trebuie să o folosească în interesul tuturor. Dar nu este așa. Este altfel. Parlamentul a fost „cucerit” de portocalii băsescieni și aliații lor, conducerea Camerei Deputaților în frunte cu sinistra Roberta Anastase (hoața de la legea pensiilor) impune măsuri anticonstituționale în raporturile cu populația civilă care dorește să vadă cum își fac treaba trimișii națiunii, iar instituțiile statului înființate cu scopul de a sancționa abuzurile de putere dorm în pace sau fac jocul portocaliilor băsescieni. Ministerul Public sau Curtea Constituțională.

Ieri, culmea indolenței și a aroganței pedeliste, profesorii au fost opriți să intre în aula Parlamentului pentru a asista la angajarea răspunderii Guvernului pe legea care le ia din buzunare chiar dacă au în favoarea lor hătărâri judecătorești definitive și irevocabile. O acțiune care nu mai are nevoie de explicații. Democrația la români a murit. Aici nu mai este vorba despre declarații aiurea, spuse de bețivanul de la Cotroceni sau nu știu care propagandist portocaliu pe la emisiunile Tv. Este un act fizic, concret, cu rezultat.

Viața politică a devenit vulgară. Nu doar prin vorbe, ci mai ales prin fapte.

Lichelismul ... o formă de „artă” portocalie

Vadim, Pleșu, Boc etc. - pe timpul lui Ceaușescu - încep să fie mici copii față de Gheorghe Flutur în talentul cu care acesta „pupă'n cur”. Individul face „mare” dintr-un „mic” și și dă valoare unui nimic.

Mediafax a redat niște „perle” fluturiene:

"Greierele risipitor Tăriceanu a risipit banii fără să gândească, iar Emil Boc este o furnicuţă harnică, truditoare, care a strâns puţin cureaua", a spus Flutur în cadrul Consiliului judeţean de coordonare al PDL Botoşani, că PDL scoate ţara din criză, arătând că această criză are o cauză clară, şi anume populismul din anii 2007 - 2008.

Lingușeala ipochimenului este fără limite. Asta în condițiile în care Comisia Națională de Prognoză tocmai ce a dat datele oficiale cu privire la gradul de investire în România în anii ce au trecut. Vosganian o dă ca temă a zilei pe blogul său. Preiau doar primul paragraf care ne introduce în „temă”:

„Una dintre acuzele cele mai frecvente ale propagandei desantate a Guvernului Boc, reluate de latratorii de serviciu, a fost aceea ca Guvernul liberal a fost unul al risipei, mai preocupat de consum decat de investitii. Datele oferite recent de Comisia Nationala de Prognoza, altminteri un organism guvernamental, constituie o palma usturatoare pe obrazul groscior al acestor defaimatori. Si inca un argument pentru alimentarea nostalgiilor, iar nu a resentimentelor, fata de ceea ce a fost, timp de numai douazeci de luni, Guvernul liberal”.

După lectura postării lui Vosganian și, mai ales, după cum își poate aminti fiecare român, pe timpul guvernării Tăriceanu nu s-a luptat Guvernul cu propriul popor, Tăriceanu spunând cu subiect și predicat faptul că guvernarea are rolul de a face bine, de a aduce mai bine populației și pentru asta au fost mărite salariile bugetarilor, a fost liberalizată piața, firmele au fost lăsate să producă, au crescut pensiile iar condițiile politice favorabile dezvoltării pieței libere au dus la creșterea investițiilor într-un ritm accelerat. Datele oficiale prezentate de Vosganian pe blogul lui sunt suficiente. Așa că, lingușeala grețoasă a numitului Gheorghe Flutur față de nimicul politic numit Emil Boc nu are suport. Iar afirmația mea are fundament. De la o rată de investire de 32% în 2008 - Guvernul Tăriceanu - am ajuns la o rată de investire de 22% - Guvernul nimicului Boc. Mai avem puțin și ajungem la o rată de investire sub cei 21% cu care Guvernul Năstase și-a încheiat guvernarea.

Unde a „strâns cureaua” nimicul Boc ?

De mergi la luptă, atunci te luptă !

Așteptam acest îndemn la luptă al lui Chiliman, primarul sectorului 1 și președintele PNL București. Preiau de pe site un paragraf, pe care îl redau mai jos:

„Or, bucureştenii nu sunt proşti. Bucureştenii sunt deştepţi. Şi nu am nici un dubiu că vor sancţiona dur scuipatul simbolic pe obraz pe care l-au primit de la Elena Udrea şi de la slugile domniei sale. Cât despre noi, iniţiatorii campaniei „Apără Bucureştiul!”, avem obligaţia de a ne bate în continuare, printre perdelele de fum aruncate , pentru ca bucureştenii să aibă într-adevăr parte de un referendum real, referendumul lor, şi nu de „mascarada Udrea”. Şi o vom face!”

Asta trebuie să facem. Să ne batem, în continuare, cu pedeleprele udriste. Pe de o parte prin acțiuni legale contra hotărârii CGMB, pe de lată parte prin munca de la om la om de la corturile de campanie ale PNL.

Pentru că eu bănui că „sondajul” poreclit de pedeleprele udriste „chestionar pentru referendum” are și rolul de a o scoate pe madam Udrea de sub efectele campaniei negative declanșate împotriva ei, măcar pe bloguri și pe rețelele de socializare să evidențiem faptul că autoarea și responsabila pentru mârșăvia ce se pregătește Bucureștiului este Elena Udrea (soția lui Băsescu, după cum spun copiii !). Sesizez acest lucru deoarece pe stradă, benerele ne cer să apărăm Bucureștiul fără a o mai indica pe Udrea !

Boicotarea referendumului ?

Sursa Mediafax

USL a anunțat că va boicota referendumul pentru „Apărarea Bucureștiului” - în accepțiunea noastră - din cauza întrebărilor tip sondaj de opinie aprobate în CGMB. Forma boicotului este clar exprimată: neprezentarea la vot. O fi bună forma sau nu ?

Formația militară îmi spune că ceva nu este în regulă. Când mă pregătesc pentru a duce o luptă nu aleg ca variantă de finalizare a acesteia retragerea de pe câmpul de luptă. Analizez mișcarea „inamicului”, văd cu ce s-a dotat, analizez posibilitățile folosirii noilor arme și iau o decizie care să le reducă, dacă nu pot mai mult, efectele asupra trupelor mele și consecințele asupra obiectivelor pe care mi le-am propus. Trebuie să dau valoare tuturor „cheltuielilor” făcute cu pregătirea acestei lupte, trebuie să justific în fața alor mei timpul consumat de ei, mijloacele folosite și resursele consumate etc. În caz contrar, luptătorii mei își pot pune întrebări asupra capacității mele de a conduce o luptă. Iar când dispare încrederea, se duce totul de râpă. Lipsa încrederii poate duce, în situații speciale, la panică.

Sincer, nu îmi place soluția aleasă. Este prea radicală. Este neplăcută pentru alegătorul bucureștean care nu se supune deciziilor structurilor de conducere ale partidelor participante la campanie. Acest alegător nu gustă, nu agrează, acțiunile care au ca finalitate o imagine publică a unuia sau altuia dintre conducătorii partidelor. Oamenii neangajați politic pot considera o astfel de acțiune ca ceva neserios.

Boicotul sondajului de opinie al PD-L pe problema cu adevărat serioasă a organizării administrative a capitalei se poate realiza și prin alte mijloace. Informarea activă a bucureștenilor cu privire la mârșăvia PD-L, sub conducerea „blondei” Elena Udrea, acordarea votului în așa fel încât buletinele să fie anulate, acordarea votului favorabil doar la buletinul care pune întrebarea dacă se dorește „... un București cu 6 sectoare și 7 administrații” etc. Dacă duci o luptă cu PD-L trebuie să iei în considerare și posibilitatea de a folosi, inteligent, chiar armele acestuia. Mai mult, referendumul acesta, chiar viciat fiind, este un bun prilej pentru a vedea care este capacitatea partidelor din USL de a aduce alături populația capitalei. Pentru că urmează alegerile de anul viitor. Pentru că datele vehiculate de diferitele sondaje de opinie, chiar favorabile USL, nu garantează și sprijinul activ al populației Bucureștiului pentru partidele componente la momentele cu adevărat semnificative: alegerile locale și parlamentare.

Se putea anunța boicotul, dar era mai bine dacă modalitatea de punere în aplicare era comunicată ceva mai târziu, după o eventuală consultare a populației dacă nu se practică consultarea propriilor membri ai partidelor angajate în campanie. Sunt convins că există, atât în rândul membrilor partidelor politice cât și în rândul populației, dorința de a arăta actualei puteri că nu mai este dorită. Iar referendumul ar fi o ocazie foarte bună. Rezultatele referendumului sunt oficiale, față de prezenta cetățenilor la o grevă sau manifestație de protest.

Sper ca PR-iștii partidelor din USL să își scoată ochelarii de cal și să regândească ce trebuie făcut în viitorul imediat cu privire la referendum dar și la alte acțiuni politice.

Eu unul nu dau notă de trecere acestei ieșiri.

Perversiune portocalie

CGMB a adoptat proiectul de hotărâre prin care noi, bucureștenii, „avem dreptul” să ne exprimăm părerea despre București în cadrul unui referendum ce se va desfășura pe 19 iunie 2011. Până aici sună bine. De aici încolo, sună prost.

Consiliul general al municipiului a adoptat forma propusă de PD-L cu majoritatea asigurată de PRM și PNG ! Adică, la portocalii s-au aliat peremiștii lui Vadim și penegiștii lui Becali. Iar Vadim. Vadim care dorea o asociere cu USL. De Becali nu spun nimic. Creatura nu merită asociată cu politicul. Este un fel de Băsescu de la oi. Atât.

În loc de o întrebare care să clarifice opțiunea bucureșteanului față de intenția de centralizare a Bucureștiului, întrebare propusă în proiectul primarului Oprescu, pedeleprele au introdus 7  întrebări, unele departe de obiectul referendumului, mai degrabă un sondaj de opinie.

"Sunteţi de acord cu centralizarea administrativă prin transferul de atribuţii de la primăriile de sector către CGMB?", era forma propusă de Oprescu. Pedeleprele alături de „patrioții” peremiști vadimiști și becaliști au hotărât altfel. Au cerut 7 întrebări.

• "Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?",
  
• "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o administraţie?",
• "Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi şapte administraţii?",
  
• "Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Capitală?",
  
• "Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?",
  
• "Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?" şi
  
• "Sunteti de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general şi CGMB?".

Să zicem, cu indulgență, că trei dintre întrebările de mai sus s-ar putea încadra în scopul referendumului. Dar restul nu. Categoric, nu ! Restul sunt de abureală, au rolul de a încurca pe bucureșteanul puțin mai informat sau chiar neinformat. Nu mai spun ce rezultat va da votul bucureștenilor care așteaptă pomana portocalie înainte de ziua votului.

Întrebările 2 și 3 pot duce la o anulare morală a referendului. Dacă bucureștenii, în majoritate, pun „da” pe ambele întrebări, pedeleprele vor trage concluzia că bucureștenii nu sunt interesați de modul cum este organizată administrativ localitatea în care trăiesc. Ca să dau numai un exemplu. Pentru că ultima întrebare este mai complicată. Este vorba despre conducere și descentralizare, este pentru minți mai educate, mai informate, nu pentru tot bucureșteanul. Poate fi o temă de dezbatere dar nu o întrebare de referendum. Este prea largă.

Ăsta este răspunsul lui Udrea la campania PNL și PC pentru un referendum pe marginea legii capitalei prin care Udrea și gașca de troglodiți portocalii vor să întoarcă orașul în evul mediu.

Mediafax, de unde am luat informațiile, aduce în ultimul paragraf informația că madam Udrea nu ar urmări desființarea sectoarelor. A umblat la proiectul de lege ? Posibil.

Preşedintele PDL Bucureşti, Elena Udrea, declara, în 5 aprilie, după o dezbatere privind Legea Capitalei, că această propunere legislativă ar putea intra în vigoare începând cu alegerile din 2012, negând că prin aceasta vor fi desfiinţate sectoarele.

Văd că Udrea face un pas înapoi. Bag seama că ar vrea să renunțe dar, în stilul boc-portocaliu, nu poate, nu o lasă mândria și partidul. Va merge până în pânzele albe. Chiar dacă vede că a făcut o prostie.

Situația are noi elemente ce impun modificări în acțiuni.

Ar trebui ca la corturile de strângere de semnături pentru referendum să arătăm bucureștenilor întrebările ce vor fi puse și răspunsurile necesare pentru a contracara acțiunea Elenei Udrea. Cheia este la întrebările 2 și 3, dacă vor rămâne în această ordine. „Nu” la „... o capitală cu 6 sectoare și o administrație” și „Da” la „... o capitală cu 6 sectoare și 7 administrații”. La celelalte întrebări să răspundă fiecare cum îl lasă inima.

Azi voi trece pe la unul din corturile PNL, dacă am timp, pentru a ajuta la strângerea semnăturilor și voi încerca să fac așa ceva. Sper ca și cei din conducerea PNL pe capitală, mă refer la Chiliman și echipa, să dea urgent astfel de indicații colegilor noștri de la sectoare. La măsura aiuritoare a CGMB trebuie răspuns cu o contramăsură corespunzătoare.

Reformă sau prostie ?

Cseke Attila este, spune el, reformatorul sistemului de sănătate în România. Normal, pe un program comun PD-UDMR. Doar că, așa-zisa reformă este doar „o tăiere” de unități sanitare pe niște considerente subțiri, foarte subțiri însă îmbrăcate în cuvinte pompoase. Nu mă duc la ele pentru că din dezbaterile Tv pe tema desființării spitalelor am constatat că pentru aceleași propoziții s-au adus interpretări contradictorii, reprezentanții puterii nefiind de acord chiar între ei. Nu mai spun de ceilalți.

Un ziarist, Val Vâlcu, a pus degetul pe rană. Nu este reformă. Este doar o reorganizare administrativă a unităților spitalicești pe considerente ce țin de bugetul asigurărilor sociale și, de ce nu, pe considerente ce țin de interesul politic. Acolo unde liderii județeni ai PD au avut sânge în instalație, se va reveni asupra măsurii de desființare a unităților sanitare în cauză. Ca să vezi „reformă”.

Boc nu știe nimic, sau nu pricepe mare lucru, el merge pe mâna lui Cseke. Iar asta este o problemă. Mare, după părerea mea. Idiotul ăsta de la Cluj a permis amputarea unui sistem social național fără a vedea dacă există implicații sociale la nivel local și dacă nu sunt puse în pericol alte sisteme naționale: de ordine publică, de apărare, de invățământ, de justiție etc.

Cel mai bun exemplu, semnalat în cazul spitalului de la Cernavodă, este faptul că se va reveni asupra deciziei ministeriale (ilegală potrivit legii), pentru că, vezi Doamne, într-un plan pentru situații de urgență al MAI - acțiuni pentru reducerea pierderilor umane în cazul unui accident la Centrala Atomo-electrică -, spitalul de la Cernavodă era o piesă de rezistență de bază. Iar exemple mai pot fi date luând ca bază teritoriul național și riscurile de calamități ce pot afecta comunitățile locale. Zone foarte izolate - cum este cazul orașului Sulina unde se desființa unitatea spitalicească (?) -, zone supuse inundațiilor sau zone montane cu riscurile specifice. Cseke și clica de idioți cu studii medicale de pe lângă el au gândit cu curul. Ei au văzut doar bugetul Casei de asigurări de sănătate unde hălăduiește un pedelist și s-au gândit cum să reducă din cheltuielile de sănătate pentru afacerile de familie ale clicii pedelisto-udemeriste.

Acum o dau la întors. Pedelisti și udemeriști de frunte ies la Tv și în presă și aduc în prim plan pe Bazac (ministrul ferrari al PSD care a început, la vremea lui, un program de reducere a unităților sanitare), acuză pe funcționarii care, chipurile, nu ar fi studiat corect impactul asupra societăților umane afectate, acuză pe Adrian Năstase și guvernul PSD de privatizarea Petrom ...

Între timp, justiția își face de cap și suspendă în aplicare HG de referință iar unii primari și CJ redeschid unele spitale desființate fără respectarea legii de către Guvernul Boc poloboc care va face poc.

Era reformă în alte condiții. Era reformă dacă se duceau fondurile de asigurări de sănătate la pușculița fiecărei case județene de asigurări de sănătate cu rolul de a finanța unitățile medicale aferente. Da, asta ar fi însemnat descentralizare. Așa însă, este „centralism democratic” specific regimurilor bolșevice, totalitare.

După toată tevatura cu desființarea spitalelor am ajuns la concluzia că aceasta este o mare prostie. Mă deranjează cumplit faptul că idioții pedelisto-udemeriști pun eticheta de „reformă” pe toate tâmpeniile lor. Iar o parte dintre cei care îi ascultă și îi suportă cad de fraieri.

Propagandistul PCR Valeriu Stoica

Acesta este Valeriu Stoica. La viața lui și-a ascuns „secretele”, cum a putut mai bine, a dat din gură mieros și a fraierit o mulțime de oameni. Este tipul de om „scârbos”, după cum îi calific eu pe oameni atunci când am a face cu ei.

Am avut nefericirea ca în viață să cunosc astfel de oameni, „uteciști de omenie”, pentru că viața militară a avut și ea o contribuție însemnată la formarea și promovarea unor astfel de specimene umane.

Grupul de investigații politice ne aduce în față viața „de apoi” a acestui cameleon uman. Politic, juridic, social etc. Valeriu Stoica a fost un vașnic propagandist comunist. După Revoluție a aburit pe liberali și a ajuns chiar Președintele partidului. Când liberalii au vrut să îl debarce, i-a păcălit și a adus pe Stolojan, alt comunist înrăit, care a reușit performanțe notabile împotriva românilor și a liberalilor. Acum sunt la PD unde au adăugat un (L), o altă înșelăciune. Ușor, ușor, a tunat și i-a adunat pe propagandiștii PCR sub culorile politice ale PD(L) - portocaliu - și conducerea „înțeleaptă” a unui fost nomenclaturist comunist, Traian Băsescu.

Preiau de la Ciuvică textele de mai jos:

GIP publică documente din dosarul de cadre al lui Valeriu Stoica. Este vorba despre autobiografia olografă și semnată și un memoriu de activitate dactilografiat și semnat. Ambele documente sînt din 1986.

Lectură plăcută.