Justiția nu este doar în sala de judecată. IRL provoacă justiția din mine.

Este evident, pentru mine, că afirmația din titlu va deranja pe unii dintre cei care vor citi. Asta este normal. Face parte din dreptul natural. Pentru că dreptul, după părerea mea, se formează în mintea noastră și abia apoi se confirmă sau infirmă în fața societății al cărui reprezentant este judecătorul, cel care va întări dreptul nostru sau îl va nega făcând astfel un serviciu societății, în ansamblul ei. În cazul fericit. Dacă însă judecătorul își părăsește poziția neutră, dacă renunță la imparțialitate, atunci hotărârea lui devine nulă. Nulitatea va fi dată de revolta celui sau celor păgubiți. Chiar dacă hotărârea judecătorului va fi apărată și aplicată prin forța coercitivă a comunității, ea va fi recunoscută ca nulă în timp, atunci când conducerea politică a societății nu va mai avea puterea. De aceea avem azi, de exemplu, acele procese cu retrocedări patrimoniale, avem procese în care persoanelor văduvite de drepturile lor prin acțiunile abuzive ale reprezentanților statului - polițiști și procurori - și mai apoi ale societăților respective prin judecătorii care și-au pierdut neutralitatea și imparțialitatea li se recunosc drepturile și li se șterg vinovățiile. Li se conferă reparații, de cele mai multe ori materiale, din banii pe care societatea îi adună la bugetul de stat. Pentru că societatea, prin forma ei de organizare statul, este responsabilă pentru faptele comise cu nedreptate de către reprezentanții ei. Administratori, funcționari publici, polițiști, procurori, judecători, alte persoane care desfășoară acțiuni în numele și pentru societatea respectivă (cei din serviciile speciale. de ex.).


Ce am scris mai sus este doar o abordare. O abordare legată de noțiunea de drept și societate. O abordare destul de incompletă, pentru că nu satisface dorința unora de a adăuga nuanțe și interpretări care să pună în valoare propriile gânduri. Nu este treaba mea. Eu vreau să arăt că noțiunea de drept, acel drept care este în noi, un drept natural, își exercită puterea în judecata noastră, noi fiind nu doar proprii judecători ci și ai altora care, prin ceea ce fac, interacționează cu noi. Avem valori la care ținem și pe care le protejăm într-un fel sau altul. De aceea, cei care interacționează cu noi vor fi supuși judecății noastre, reacțiile noastre constituind, în sine, acele hotărâri la care am ajuns. În foarte multe dintre acțiunile oamenilor, care pot duce la stări conflictuale, nu se ajunge la acțiunea de judecată în fața unei instanțe formale. Judecata se cere, în aceste cazuri, societății, celorlalți oameni. Ei vor spune cu ce sunt de acord și cu ce nu. Așa se vor forma curente de opinie care vor întări sau nega ofertele de idei ale celor care doresc să propună un alt model de comportament social.

Eu am ales să am un comportament social bazat pe ideologia liberală. În forma cea mai convenabilă o găsesc în documentele program ale PNL. Nu susțin că este satisfăcătoare pe deplin. Este însă cea mai apropiată de modul în care văd eu viața mea în societate. Atunci când judec comportamentul social al altora mă raportez la convingerile mele. Are loc o judecată și se naște o hotărâre. Particip sau nu la oferta făcută. Dacă mă deranjează, înseamnă că oferta respectivă își depășește granițele sociale și îmi impune un anume comportament cu care nu sunt de acord. Este normal ca eu să reacționez pentru a mă apăra.

Este cazul, acum, al apariției unei noi oferte liberale. Numită „Inițiativa România Liberală” nu s-a limitat doar la o platformă de idei liberale, s-a declarat, de la început, ca o acțiune socială reactivă, belicoasă, ostilă celor care susțin PNL și conducerea lui actuală. Este o declarație „de război”, nu doar politic, este îndreptată împotriva existenței mele sociale ca om. Participanții își doresc ca eu, liberalul PNL, să îmi pierd un statut social. Să devin un paria, să decad, să fiu considerat un „dușman” al societății. Normal, cu asta nu pot fi de acord. Normal este ca eu să mă apăr. Cum pot. Fără însă a ieși din cadrul legal de comportament social. Deși, să fiu drept, pot exista unele dorințe exagerate (pentru comportamentul social din acest secol, nu însă pentru comportamentul social din alte secole).

Inițiativa România Liberală nu are nimic a face cu liberalismul. Cei care au creat-o sunt niște cameleoni sociali. După judecata mea, sunt persoane care au decăzut social. Au averi, au funcții publice, au căruțe de diplome academice însă nu mai au suflet de oameni. Bănuiesc că unii dintre ei nu își dau seama că au acceptat să fie „dușmani” ai celor din jur, a unor rude sau prieteni. Este grav, iar eu voi căuta să îmi iau măsuri de siguranță. Îndepărtarea de cei care au ales să aibă față de mine un comportament dușmănos, ostil, belicos este prima măsură. Totuși, trebuie să accept faptul că fiind una din țintele lor, ca membru PNL, vor veni după mine. Nu știu până unde va merge ostilitatea lor, din punct de vedere fizic, însă nu este exclusă varianta ca ei, membrii și susținătorii IRL, să ajungă la agresiunile fizice reale în situația în care nu își îndeplinesc obiectivele politice. Istoria este plină de astfel de cazuri.

Chiliman, Moisescu, Tăriceanu, Duca, Popescu și alții mi-au devenit, după cum au declarat, dușmani. Împotriva lor mă voi apăra. Cum pot eu. Chiar dacă am avut despre ei, în trecut, aprecieri pozitive, azi nu mai pot fi păcălit. Știu cu cine am de a face. Iar Tăriceanu ... o cumplită dezamăgire. Este un laș. Dacă nu cumva este un imatur.