Pe de o parte, se cuvine a evidenția că Bogdan Duca a reușit. A reușit să se strecoare pe sub pielea unor politicieni cu potențial electoral, a ajuns consilierul unora, i-a atras de partea ideii lui despre politică, a adunat în jurul lui un grup de adepți ... s-a comportat ca un misionar catolic în „teritoriul” liberal orientat către secularism.
Nu trebuie să mire faptul că Bogdan Duca a făcut misionarism. Cine vrea să citească, găsește aici explicațiile necesare și suficiente ale acțiunilor lui. Bogdan Duca, teolog al catolicismului, a fost sau s-a autoinvestit cu misiunea de a aduce de partea creștin democrației politicieni români. De aceea nu i-a plăcut PDL, partid care nu mai place nici lui Baconschi - un alt teolog care promovează creștin democrația -, nici lui Paleologu - creștin democrat ca și Baconschi. De aceea nu îi place nici un partid „în viață” în România. Nici unul dintre ele nu practică creștin democrația. Cu ajutorul lui Dan Cristian Popescu, fostul țărănist trecut din interes la PNL și mai apoi, tot din interes, la Partidul Forța Civică, devenit „filantropul de serviciu” pentru noua doctrină politică. Cred că are în vedere și transformarea Partidului Forța Civică într-un partid creștin democrat.
Wikipedia, despre creștin democrație: „Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia”.
„Democrația creștină este o ideologie politică, care urmărește să aplice principiile creștine în politica publică”.
Așa se explică campaniile anti-ortodoxism ale unor „epigoni” ai creștin democraților declarați în presă sau pe net. În acele campanii ortodocșii sunt asimilați „comuniștilor”, creștin democrații având „anti-comunismul” înscris în fibra lor genetică - nici nu trebuie să mire, catolicismul având în ortodoxism principalul „adversar” religios. Așa se explică de ce creștin democrații sau cei care s-au declarat apropiați de creștin democrație (chiar dacă nu au și făcut dovada), cum ar fi UDMR sau PDL, au avut sau au, încă, un mai mare număr de simpatizanți în rândul populației de credință catolică. Cu precizarea că un mare număr de catolici sau protestanți sunt membri ai altor formațiuni politice adversare creștin democrației.
Recunosc faptul că mă folosesc de numele lui Bogdan Duca pentru că am înțeles, de ceva timp, cu ce se ocupă. Nu am crezut că va avea succes. Ei bine, azi, niște liberali și foști liberali se folosesc de textele lui Duca pentru a lansa atacuri asupra PNL în formatul actual. Ce va urma ? În linie logică, va urma convertirea respectivilor liberali la creștin democrație, considerarea liberalismului tradițional ca o erezie și tratarea liberalilor care nu aderă la demența creștin democratică cu „apă și foc” pentru a scoate duhurile rele din ei. Posibil ca Bogdan Duca și alții ca el să spere la a deveni noii „episcopi” ai creștin democrației din România și să poată condamna ca eretici la democrație pe toți cei care nu aderă la aiurelile lor. Urmează să se nască, după momentul Hilton de azi, inchiziția creștin democrată.
Pentru mine situația este clară. Inițiativa România Liberală este o aiureală. Mai ales că DCP a început să deranjeze, cu ideea uniunii cu Mișcarea Populară, pe unii dintre simpatizanți. Apariția lui Mihai Răzvan Ungureanu alături de Pavelescu duce în derizoriu toată falsa recuzită de care membrii fondatori s-au folosit să atragă pe cei nelămuriți sau mai puțin pregătiți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu