Cap avem, minte ne mai trebuie. CE își pune întrebări și ne așteaptă cu răspunsurile.

Citesc la „cursdeguvernare” știrea: Exclusivitate / Scrisoarea comisarului Moscovici către guvernul României: Termen până în aprilie pentru un plan de măsuri care să readucă bugetul în ținta realistă de deficit

Puterea politică PSD-ALDE cu susținerea UDMR și PMP ne prezintă una, opoziția „face gură”, profesioniștii ne spun altceva. Printre profesioniști eu îi pun și pe cei de la Comisia Europeană. Ei tratează toate guvernele din statele membre la fel. Când o iau razna, le arată cartonașul. Noi îl primim pe cel galben.

Scrisoarea comisarului Moscovici este tradusă de cei de la „cursdeguvernare” și o preiau. Apoi îmi voi spune părerea. Nu este de specialitate, adică nu este una „competentă”, este a unui cetățean, oarecare, care nu dă credibilitate actualei puteri. Nu pentru că este formată din partidele politice pe care nu le agreez, ci pentru că de când au ajuns la putere comit tot felul de acte și fapte care mă determină să iau poziție, constant, împotriva acțiunilor lor. Și, recunosc, de foarte multe ori împotriva celor care au conceput această guvernare sau care sunt în spatele unor acțiuni politice ostile mie, ca cetățean.

Scrisoarea este adresată ministrului finanțelor, Viorel Ștefan, cel care încearcă să ne aburească că Programul de guvernare conceput de infractorul Liviu Dragnea și acceptat de inculpatul Popescu Tăriceanu este aplicabil. Împotriva tuturor semnalelor trase de specialiștii (cei care sunt competenți în materie) din țară că sursele de finanțare sunt fanteziste și că măsurile luate fără a ține cont de existența surselor credibile dar și a altor condiționalități vor duce la o nouă criză economică.

Stimate domnule ministru,

Comisia Europeană a dat publicității, recent, Prognoza de Iarnă care conține și proiecțiile bugetare ale României. Comisia a remarcat creșterea abruptă față de anul anterior a deficitului bugetului general consolidat, la 2,8% în 2016. Documentul estimează un deficit de 3,6% din PIB pentru anul 2017 și unul de 3,9% din PIB pentru anul 2018.

Pe aceste considerente, există un risc clar, în baza previziunilor Comisiei referitoare la anii 2017 și 2018, de neîndeplinire a criteriilor de deficit potrivit Tratatului și Reglementărilor Comisiei Nr. 1467/97 din 7 iulie 1997. Suplimentar, estimăm că România va înregistra deviații semificative ale obiectivelor bugetare pe termen mediu (MTO) în 2016, Comisia considerând că balanța structurală va suferi noi deteriorări în 2017 și 2018.

Aceste modificări fiscale adverse sunt generate în principal de relaxarea indusă de reducerea unor taxe, combinat cu creșteri de pensii și salarii.

Comisia va reexamina modul în care România își respectă obligațiile prevăzute de Pactul de Stabilitate și de Creștere pe baza Previziunilor de Primăvară, care vor conține datele bugetare pentru anul 2016, validate în aprilie de Eurostat și de următorul Program de convergență al României, care este așteptat înainte dee jumătatea lunii aprilie. Este important ca măsurile necesare respectării obligațiilor privind criteriile de deficit și căii de ajustare în vederea atingerii MTO să fie credibil anunțate înainte de acest moment.

Anul 2016, anul guvernării Cioloș, are o particularitate de care eu țin seama. Parlamentarii PSD și ALDE, plus alții îndrăgostiți de „suportul popular”, au tot votat măsuri de relaxare fiscală și măriri de salarii. Guvernul Cioloș le-a pus în aplicare. În special pe cele votate în 2015, când mare și tare era la guvernare VV Ponta, când s-a aprobat Codul fiscal. Chiar dacă infractorul Liviu Dragnea a tot cerut lui Cioloș să blocheze unele „reforme”, acesta a preferat să le aplice. Erau măsurile stabilite de puterea PSD-ALDE, să și le asume. Anul 2016 nu a diferit din punctul de vedere al populismelor parlamentare. Cornul abundenței se revărsa continuu. Și ție, și ție, și ție, și vouă, să aibă toți ... că este de unde ! Din „buzunarul statului”, normal !

Dintre toate măsurile, eu sunt de acord pe deplin doar cu cele privind măririle de salarii. Ba chiar îmi doresc ca Guvernul să își propună o țintă de 8-10 euro/oră (în echivalent) ca politică salarială. De aici să se plece către acele măsuri care să favorizeze ajungerea la obiectiv. Un obiectiv pe termen scurt spre mediu, nu pe termen lung ! Iar principalii favorizați să fie angajatorii, în special angajatorii care au afaceri în domenii cu perspective europene, angajatorii care urmăresc creșterea productivității în firmele lor, angajatorii care să aibă ca icoană „calitatea” produselor și a serviciilor. Indiferent al cui este capitalul social investit în firme. Bine, una dintre măsuri este și cea de colectare a banilor cuveniți bugetului de la toți operatorii economici din România, după cum se lucrează în spațiul UE.

Îmi mai doresc ca Guvernul să își propună scăderea raportului de împărțire a „torului” bunăstării, acum noi, în România, avem un raport de 8,3, cel mai mare din UE, iar statele în care împărțirea bunăstării este mai echitabilă au un raport în jurul lui 4 !

Dacă ne uităm și la reducerile de taxe, vom constata că s-au oprit la taxele populiste, cele pe care le plătesc unii dintre contribuabilii persoane fizice și mai puțin la taxele și impozitele care ar permite dezvoltarea afacerilor. Florin Cîțu, senatorul PNL, are o inițiativă legislativă în acest sens. Poate le vine mintea la cap celor de la putere să o ia în considerare.

Să vedem ce răspuns va da ministrul finanțelor, Viorel Ștefan. Nu are cum să îi ducă cu preșul pe cei din Comisia pentru Afaceri Economice și Financiare a CE. Va trebui, cumva, să spună ce va face pentru că un deficit de 3,6% nu ne pune doar în culpă ci pune în pericol structura economico-financiară a României. Iar integrarea în UE devine problematică.