De aici, au apărut poziționările și declarațiile. Unele prea focoase pentru timpul scurs de la momentul prezentării și până la declarație. S-a lucrat sub imperiul emoțiilor. Ceea ce nu este prea bine. Pentru că o parte dintre state vor ajunge la un consens asupra unei abordări sau a unui mixt de abordări pe când alte state care își vor păstra poziția exprimată „la cald” vor avea de ales: se mulțumesc cu ce rămâne sau se alătură majorității. Bine, există și opțiunea părăsirii Uniunii Europene însă mi se pare că ar fi chiar cea mai proastă abordare posibilă. Ba, din ce am citit până acum, nu există această intenție în grupul celor 27 de state care vor forma UE după cei doi ani de negocieri Brexit.
Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate și la creșterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care ne confruntăm astăzi: fie ne lăsăm în voia acestor tendințe, fie dăm dovadă de deschidere și profităm de noile oportunități pe care le aduc cu sine.
Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.
Scenariul 1: Continuând pe același drum - UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme pozitive
- Agenda pozitivă de acțiune continuă să producă rezultate concrete
- Unitatea UE cu 27 de membri este menținută
- Unitatea UE-27 poate fi încă pusă la încercare în cazul unor dispute majore
- Decalajul dintre promisiuni și rezultate va fi eliminat numai treptat și cu condiția să existe hotărârea de a acționa în comun pentru obținerea de rezultate
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică - UE-27 nu poate cădea de acord să realizeze mai mult în numeroase domenii de politică ce depășesc sfera pieței unice
- Procesul de decizie ar putea fi înțeles mai ușor
- Devine mai dificil să fie abordate chestiunile care privesc mai mult de un stat membru, decalajul dintre așteptări și rezultate crescând astfel în ceea ce privește provocările comune
- Drepturi ale cetățenilor care sunt garantate prin legislația UE ar putea fi restrânse în timp
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult - UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar le permite statelor membre care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii
- Unitatea UE cu 27 de state membre este menținută și, în același timp, statele membre care doresc să realizeze mai mult au posibilitatea de a merge înainte
- Decalajul dintre așteptări și rezultate se reduce în țările care doresc și decid să facă mai mult
- Apar semne de întrebare cu privire la transparența și răspunderea la diferitele niveluri decizionale
- Drepturi ale cetățenilor care sunt garantate prin legislația UE variază în funcție de locul unde trăiesc
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient - UE-27 se axează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, renunțând să acționeze în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată
- Cetățenii europeni simt că UE acționează exclusiv în acele domenii în care are o valoare adăugată
- O concentrare mai clară a resurselor și a atenției asupra unui număr limitat de domenii permite UE-27 să acționeze mai rapid
- La început, UE întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord cu privire la domeniile care ar trebui să fie prioritare
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună - Statele membre decid să realizeze mult mai mult, colaborând în toate domeniile de politică
- Procesul decizional de la nivelul UE este mult mai amplu și mai rapid
- Cetățenii beneficiază de mai multe drepturi acordate prin legislația UE
- Există riscul înstrăinării acelor părți ale societății care consideră că UE nu are legitimitate sau că UE a preluat prea multe competențe de la autoritățile naționale
Nu pot să mă exprim cu privire la ce doresc. Una sau două lecturi sunt insuficiente, mai ales dacă nu cunosc abordările statelor membre. Abia după ce aceste aceste membre se vor pronunța se poate alege una dintre variantele posibile. Nu trebuie uitată afirmația: Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive ! Există deci varianta ca aceste scenarii să sufere o serie de modificări, să fie combinate, negocierile ce se vor purta între statele membre vor duce la un consens.
Deocamdată, Președintele Klaus Iohannis s-a exprimat împotriva unei Europe cu două viteze - cel prevăzut la scenariul 3 -, ALDE din Parlamentul European susține un astfel de scenariu - Renate Weber spune să nu ne temem de a-l aborda, fără însă a fi de acord cu el -, Statele membre ale Acordului de la Vișegrad cer ca UE să asculte mai mult statele membre iar statele membre, parlamentele naționale să aibă acces la puterea Uniunii, statele membre să fie centrul de interes al UE.
Liviu Dragnea propune ca Președintele Iohannis să convoace la discuții partidele politice pentru a se forma o linie politică comună privind poziția României asupra viitorului UE - Agerpres, PSD îi propune președintelui Iohannis consultarea partidelor pentru o viziune comună privind viitorul Europei.
Între timp, România cere UE să devină furnizor de securitate iar asta înseamnă că UE trebuie să fie mai mult decât este acum - Agerpres, ministrul apărării la întâlnirea cu președintele comitetului militar al UE -, România vrea să devină asociat al Forumului de implementare a proiectului BEPS, să stea alături de membrii OECD și G20. Proiect ambițios, foarte ambițios pentru o țară care vrea să implementeze reguli ce pot fi aplicate de statele care au putere economică - Agerpres, Guvernul a aprobat, printr-un proiect de lege, aderarea ca asociat la Forumul de implementare a proiectului BEPS.
În statele Europei comunitare crește numărul celor care vor UE. Mai mult, a crescut, semnificativ, copleșitor, numărul celor care vor ca UE să devină un furnizor de securitate pentru statele membre și să existe o politică comună de apărare.
Să vedem ce va mai fi. Între timp, ne lămurim ce vrem. Este foarte important ca tinerii să conștientizeze că este vorba despre viitorul lor și că implicarea lor în conturarea deciziilor strategice este obligatorie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu