În România se formează o poziție unitară cu privire la viitorul Europei.

Urmăresc declarațiile partidelor politice cu privire la poziția pe care România ar trebui să o aibă față de viitorul Europei. Sunt mai interesat de declarațiile actorilor politici și, acolo unde se manifestă, militanții din societatea civilă. Este mai ușor să urmăresc actorii politici, pentru că ei sunt în Parlament, mai greu să urmăresc actorii din societatea civilă pentru că aici sunt foarte puțini cei care pot avea o influență, sunt prea puțini care pot fi credibili. Mulți indivizi cu o oarecare notorietate sunt oportuniști de duzină.

După unele declarații ce s-au scurs „amenințător” de la „majoritarii” puterii politice, de la unele acțiuni individuale sub acoperișul demnității politice la declarațiile Președintelui Iohannis cu privire la subiect mă așteptam să văd nuanțe în abordare. Ei bine, nu sunt.

Există un curent politic, nesemnificativ, de alăturare la politica Poloniei față de UE, politică ce nu are susținerea Grupului de la Vișegrad, o politică de ostilitate, de agresivitate față de UE și instituțiile sale. Dovada cea mai plină de semnificații este re-alegerea Președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu voturile tuturor celorlalte state membre ale UE în afara votului Poloniei. Iar Polonia a reacționat acuzând că UE nu mai este „unitară”, că se poate rupe.

Un alt curent spune să ne alăturăm ideilor Grupului de la Vișegrad. Preluată de presă, s-a ajuns la întrebarea pusă unui reprezentant al Poloniei : dacă se consideră oportun ca România să devină membru al Grupului de la Vișegrad ? Răspunsul, același ca în urmă cu mulți-mulți ani. Nu ! Un „Nu” ferm. Nu este nevoie. Dacă însă România devine „satelitul” Grupului, nici o problemă.

Ar mai fi multe de spus despre acest Grup de la Vișegrad însă nu este locul acum. Trebuie  remarcat faptul că poziția României este nuanțată, iar nuanța devine semnificativă, față de poziția membrelor Grupului - Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria. România dorește mai multă integrare, unitate, o UE inclusivă, cu acces liber la programele UE, indiferent cât de specializate sunt acestea. Nu dorește programe dedicate cu state alese și state excluse. Grupul de la Vișegrad are o poziție asemănătoare însă cu abordări naționaliste, ceea ce România nu acceptă. Grupul de la Vișegrad dorește ca UE să ia în considerare și să trateze pozițiile politice ale Grupului ca venind de la „o parte” distinctă a UE, urmând ca membrii grupului să aibă o voce comună în UE prin intermediul Grupului. Iar asta nu este acceptabil. Polonia și Ungaria sunt cele mai vocale în acest sens, de la pozițiile lor venind acele „indicii” privind unitatea șubredă a UE.

Constat că Președintele Iohannis a dat tonul iar prim-ministrul Grindeanu s-a conformat. Declarațiile Președintelui Iohannis sunt foarte clare.

Poziția noastră este bine cunoscută. Am avut această poziție de la început. Am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar și ferm, într-o UE puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27. Din acest considerent nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze, sau Europa cercurilor concentrice. Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită și puternică. Acest lucru a fost și va fi în continuare prezentat ca și poziția României și de mine, dar și de toți ceilalți participanți la dezbatere și la procesul diplomatic

Consolidarea Uniunii Europene poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat că și în prezent putem să constatăm că nu toată lumea se mișcă cu aceeași viteză. Deci faptul că avem o Uniune Europeană cu mai multe viteze este o constatare facilă, așa se întâmplă lucrurile acum, dar asta nu înseamnă că vrem să se întâmple așa și în viitor. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum țările Uniunii se mișcă cu viteze diferite și obiectivul spre care tindem și eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste doi sau trei ani. Ar fi pe termen foarte scurt, trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani, și atunci să construim conceptul nostru în așa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o Uniune slabă

S-a vehiculat deja, în discuția publică, că țările care pot mai mult să facă mai mult. Și în momentul de față avem dosare pe care se lucrează în acest fel. Ar fi foarte simplu de găsit două exemple: Zona Euro și Zona Schengen. Da, dar aceste dosare sunt deschise pentru toată lumea și așa este bine și cei care încă n-au ajuns acolo trebuie să lucreze mai intens, mai bine, ca în final să ajungă tot acolo. Ceea ce este important nu este să închidem variante care pot fi începute de unii și la care pot ajunge toți. Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă Uniunea Europeană ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unor membri și altora nu. De fapt, asta ar însemna Europa cu două viteze și acest lucru în niciun caz nu ni-l dorim. Este acea situație — constatăm că acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte faze intermediare, faze de tranziție și trebuie să reprezinte excepțiile, în niciun caz regula

Prim-ministrul Grindeanu s-a poziționat la fel în discuțiile purtate cu diferiți lideri ai UE cu ocazia diferitelor consultări avute la Bruxelles cu șefii de stat și de guvern socialiști.

România este determinată să se implice activ în susținerea unei Uniuni consolidate, bazate pe coeziune, solidaritate și în spiritul valorilor fundamentale. Este nevoie de o abordare inclusivă, în format de dialog deschis participării tuturor statelor - Grindeanu în dialog cu alți lideri europeni la Bruxelles

România își menține clar poziția privind aprofundarea Uniunii, cu toate politicile și proiectele sale de succes, mai ales Piața Internă, Spațiul Schengen și zona Euro. Reconfirm susținerea României față de o Europă consolidată, unitară și inclusivă - Grindeanu la întâlnirea cu cancelarul Austriei, Cristian Kern

Văd la Agerpres, de unde am preluat mai toate citatele, că și Liviu Dragnea vine cu o explicație:

Eu l-am sunat și i-am zis că, în opinia mea, ar fi bine să-l sune pe președinte să se vadă, înainte ca amândoi să meargă la Bruxelles, pentru că înainte de Consiliul European familia social-democrată europeană, șefi de stat și de guvern, și familia popular-europeană au întâlniri informale înainte de a se duce în Consiliul European. Și pentru a avea un punct de vedere comun, e bine să se întâlnească. Drept pentru care, premierul Grindeanu l-a sunat pe președintele Iohannis, s-a văzut cu președintele (...) și sper că au avut o discuție bună

Și cred că e bine să fie o voce comună, ca oamenii aceia (partenerii de discuții europeni — n.r.) să înțeleagă că, din această țară, Parlamentul, Guvernul, Președinția susțin același punct de vedere, și anume, să facem parte din această Uniune Europeană care să rămână unită, în care și noi să avem aceleași drepturi. Din păcate, după 10 ani de zile în care ni s-a spus că vom fi egali în drepturi cu celelalte țări, acum ni se spune că s-ar putea să nu mai fie. Ceea ce nu e în regulă

Aceste declarații îmi arată că în privința poziției României față de viitorul UE, vorba Președintelui, viitorul nostru, la românilor, vom avea principalele partide politice în acord cu Președintele Iohannis ! Tăriceanu, liderul ALDE a încercat să inducă ideea că România susține ideile Grupului de la Vișegrad. I-am mai dat note proaste, îi mai dau una. Declarația lui ca președinte al Senatului este doar gargară cu pioneze, în fața oricărui lider european. A vorbit ca să nu adoarmă. Dar, avem o problemă. VV Ponta este adeptul acestei idei, iar individul are o oarecare influență în Parlament, unii din PSD sunt „pontiști”.

În privința PNL nu am nici o reținere. Este partenerul Președintelui Iohannis. În privința PSD am probleme. Nu este credibil. Are interpretări ciudate asupra unor idei care par, la declararea lor, identice cu ale celorlalți actori politici. PMP-ul lui Traian Băsescu nu este credibil. Traian Băsescu are, deja, unele puncte de vedere „radicale”. După mintea lui, „ciomagul” este argumentul politic suprem. În privința UDMR sunt unele nuanțe. Sunt alături de Ungaria dar, cu unele nuanțe. Va fi interesant să vedem unde îi va duce nuanțele. Alături de poziția exprimată de Președintele Iohannis sau vor rămâne ancorați în poziția de politică externă a Ungariei. USR are personalități care au sau pot avea păreri diferite. În funcție de gruparea din care fac parte, USR fiind un fel de UDMR din punctul de vedere al construcției politice.

Liviu Dragnea a anunțat că urmează discuții în Parlament după un calendar pe care el, EL, l-a stabilit. Să vedem ce va ieși în urma lor.

Oricum, Președintele Iohannis a pronunțat deja obiectivele principale ale politicii europene românești: aderarea la Spațiul Schengen, aderarea la Zona Euro, aderarea la politicile de securitate și apărare ale UE. Sunt mai multe ținte, toate însă având nevoie de un anume nivel de ambiție ca țară. Ce vrem să fim ? Iar Președintele a punctat, în mai multe rânduri care este nivelul de ambiție al României sub mandatul lui. Chiar și la bilanțul Ministerului Apărării a pronunțat unul dintre ele: o armată puternică, modernă, oferă României o mai mare stabilitate politică, socială și economică. Investițiile apar, vin, se dezvoltă în țara capabilă să le asigure securitatea și apărarea. Pe undeva, poziția României este mai apropiată de pozițiile adoptate de statele dezvoltate ale Europei comunitare, de aceea pune accent Președintele Iohannis și văd că repetă prim-ministrul Grindeanu în declarații pe caracterul „inclusiv” al UE. Împreună cu, nu fără el sau ei !