Corupția procurorilor este o realitate.

Procurorii sunt corupți. Citesc și mă întristez, în același timp, cum un procuror, Gabriela Zlata, de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a judecat pentru a da NUP în dosarele deschise lui Elena Udrea (în calitate de ministru) la solicitarea Comisiei speciale de anchetă a Parlamentului pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni conexe. După lectura materialului din Lumea Justiției nu poți ajunge la altă concluzie. Procurorul ICCJ și șeful ei care a confirmat soluția procurorului de caz, aici este evident șeful de secție dar și Laura Kovesi, sunt corupți.

Practic, procurorul Gabriela Zlata a părăsit rolul de acuzator public, sesizat în cauză de organul reprezentativ al poporului român, Parlamentul, devenind, dintr-o dată apărătorul Elenei Udrea pentru care nu își ascunde admirația.

„Astfel, procurorul Zlata a motivat ordonanta de neincepere a urmaririi penale (NUP) aducand laude la adresa activitatii de promovare a turismului romanesc realizata de ex-ministrul Elena Udrea, pe care o cercetase pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, instigare la infractiunea de abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc”.

„ încheierea de urgenta a contractelor a fost justificata de dorinta de a organiza un concert cu ocazia Pastelui din 2009”

Costurile difuzarii n-au putut fi evaluate de procurori, "intrucat o astfel de initiativa s-a desfasurat in premiera: „Aceste cheltuieli nu pot fi considerate ca nejustificate, functionand in acest sens o prezumtie de oportunitate si de buna-credinta".

Gabriela Zlata nu este la prima și singura acțiune anti-profesională ca magistrat aflat în slujba poporului împotriva intereselor cetățeanului. În altă parte am găsit că individa justifică agresiunea împotriva unui prezumtiv făptuitor/învinuit/inculpat de către un procuror pentru obținerea acelor declarații care să ducă la acuzarea acestuia contrar procedurii expres prevăzută de lege că acuzatorul public trebuie să facă dovada existenței unei legături de cauzalitate între o faptă penală și presupusul făptuitor. Pe Kapa.ro există un articol ce o incriminează în mod evident.

„Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup” găsesc definiția pe Wikipedia. Constat că acest procuror al României, dela ICCJ este corupt. Și în acest caz și în cazurile anterioare pomenite pe Kapa, acțiunile ei au urmărit interese personale sau ale unui grup de interese din care face parte, evident că un grup alăturat fostei puteri politice portocalii care, probabil, ar fi condiționat promovarea în profesie de un pupincurism cât mai deșănțat. Pentru că în instituțiile patronate de Kovesi există control procedural al șefului față de lucrarea subordonatului, pentru că șeful acestei matracuțe procuror a închis ochii la abuzul evident al acestuia, pentru că Kovesi însăși nu a intervenit pentru repararea abuzului, constat că procurorii din România sunt organizați în grupări mafiote. Iar ca să aduc o dovadă în acest sens, pun mai jos modul în care apreciază procurorul Zlata voința Parlamentului:

„Elena Udrea a fost gasita nevinovata si pentru faptul ca a refuzat sa trimita documentele ministerului catre comisia de ancheta, intrucat contextul in care si-a manifestat refuzul "este discutabil". Pentru procurorul Gabriela Zlata, simpla neprezentare a angajatilor ministerului in fata comisiei de audiere nu dovedeste interzicerea de catre ministru ca acestia sa se prezinte sau nu in fata comisiei, deci "nu dovedeste exercitarea de actiuni specifice instigarii".

Am preluat textul integral din articolul din Lumea Justiției. După panarama asta de procuror este discutabil controlul parlamentar asupra unui ministru al Guvernului ! Fenomenal ! Păi cum putem crede că în România este Justiție când actorii Justiției se comportă ca în codru ? Când un magistrat al României desconsideră legea, inclusiv Constituția, de o manieră care poate da fiori ? Este o dovadă certă a injustiției practicată de Ministerul Public condus de Procurorul General Laura Codruța Kovesi.

Justiția trebuie reformată, reorganizată, curățată sever de procurorii și judecătorii care și-au încălcat jurământul profesional, care s-au transformat în politruci politici ai lui Traian Băsescu și ai Partidului Democrat - Liberal. Suntem în fața unei Justiții ca pe timpul comunismului lui Ceaușescu, o justiție politică.

Băsescu încalcă Constituția

Traian Băsescu o comite iar. Împotriva Constituției. Cererea lui ca Puiu Hașoti, ministrul desemnat de PNL pentru a ocupa funcția de ministru al culturii rămas vacant, să depună o declarație pe propria răspundere că lucrarea lui de doctorat și celelalte lucrări științifice nu sunt plagiate este un abuz. Nu el este titularul unui asemenea drept, nu el este cel care poate finaliza o acțiune ca urmare a unei eventuale constatări de plagiat, el este doar actorul constituțional care are formal obligația de a lua la cunoștință despre decizia primului-ministru privind nominalizarea, de a emite decretul de investire și de a asigura procedura formală de investire a noului ministru. Este ca la starea civilă. Primarul dă caracterul formal al căsătoriei, emite documentul constatator al căsătoriei, contract între părți, dar nu este cel care îi căsătorește. Nu primarul hotărăște dacă oamenii se căsătoresc sau nu. Primarul este martorul în numele comunității la formarea unei noi familii în cadrul acelei comunități, la fel cum martor este și preotul care oficiază slujba căsătoriei, în biserică.

Băsescu a comis un act de ostilitate împotriva PNL, de fapt. În egală măsură împotriva USL și în particular a lui Victor Ponta. Băsescu s-a erijat în premier. Victor Ponta era cel care, ca o garanție, ar fi putut cere lui Puiu Hașoti o declarație pe propria răspundere că nu a plagiat. La fel cum poate cere și alte garanții celor care sunt desemnați pentru funcțiile ministeriale pentru că răspunderea Guvernului o poartă primul-ministru și nu Președintele României.

Reacția lui Crin Antonescu la cererea lui Traian Băsescu este absolut normală pentru președintele PNL. Da, Crin Antonescu are dreptate. Mare dreptate: "Pentru noi, preşedintele ţării nu este capul unei haite de animale, ci este, sau va învăţa să fie, sau nu va mai fi preşedinte, un preşedinte civilizat". Corect. Aici este vorba despre comportamentul civilizat al unui demnitar. Dacă Băsescu ar putea cere cuiva declarații pe propria răspundere, aceia sunt doar consilierii lui. Iar eu bag seama că acei consilieri se ocupă cu strâmbele pe care Băsescu le bagă oponenților politici. Aceia nu au nevoie să li se dovedească plagiatul lucrărilor științifice pe baza cărora s-au umplut de diplome universitare, ei înșiși sunt niște copii nereușite ale naturii în evoluția omului.

Mediafax dă sintetic reacția lui Antonescu:

Antonescu a adăugat: "Dacă îi plac raporturile de forţă, atunci îi spun clar că nu va primi niciun fel de hârtie şi luni îl va investi pe Puiu Haşotii, şi vă asigur că o va face, fără să comenteze".
Preşedintele PNL a menţionat că "nu acceptă din partea lui Traian Băsescu ceea ce alţii, din nefericire, au acceptat", acuzându-l pe şeful statului că a ajuns să facă din România o ţară bananieră.
"Nici noi şi nici premierul Ponta nu suntem dispuşi să îi mai permitem lui Băsescu înjosirea acestor oameni politici", a precizat Antonescu.

Dacă Băsescu nu va semna, este clar un abuz de poziție dominantă, este o încălcare a Constituției, este un serios motiv de încălcare gravă a prevederilor constituționale pentru că privește formarea și funcționarea Guvernului, principala forță a administrației publice, una din puterile statului. Indiferent ce va spune Curtea Constituțională, pentru că este o Curte plină de slugi băsesciene, este o încălcare gravă a Constituției. Știu, există o părere, ipocrită spun eu, de un formalism cumplit, care spune că deciziile CCR și ale justiției nu se comentează, însă eu nu sunt de acord. Eu consider că am dreptul și obligația, ca cetățean, să îmi exprim mulțumirea sau nemulțumirea față de ce face CCR și Justiția și dacă pot să îmi exprim această mulțumire sau nemulțumire am obligația să o fac dacă exprimarea mea poate fi comunicată altora. Nu trebuie să mă mulțumesc cu nemulțumirea în fața oglinzii. Trăim într-o lume în care valorile vechi de supunere față de puternicii zilei sunt pe cale de dispariție. Trăim într-o lume în care puternicii zilei sunt mai slabi sau mai puțin educați decât cei care au votat sau nu. Nu poți accepta supremația unei persoane care îți este inferioară. Acestea sunt vremurile și trebuie să le acceptăm.

De aceea eu consider că însăși cererea lui Băsescu este o încălcare a Constituției. Este o ingerință în atributele primului-ministru la desemnarea miniștrilor, este o insultă adresată ministrului desemnat de PNL și primul-ministru, este o insultă adresată partidelor politice aflate la guvernare. Este un atentat la democrație.

Chiar dacă Puiu Hașoti a formulat o astfel de declarație și a depus-o la Președintele PNL și la Cabinetul premierului, ea nu are ce căuta la Cotroceni, la Traian Băsescu. Băsescu să facă dovada că și-a făcut fără copy-paste lucrarea de sfârșit de Academie navală, pentru că se vede până și de pe lună că este incapabil să formuleze un text întreg fără a apela la alți, nu să ceară altora să fie fără prihană.

Libertatea vs viața

AV. HURMUZ AZNAVORIAN

"Libertatea nu incape in orice suflet. Sunt suflete servile din nastere, care nu stiu sa pretuiasca libertatea, unicul sens al existentei umane."

Adrian Năstase a fost condamnat la 2 ani cu executare pentru o vină pe care eu nu o deslușesc, la această oră. Merg pe mâna instanței deși, din ce a apărut pe surse, una dintre judecătoare a motivat că este nevoie de această condamnare pentru a da un semnal pozitiv la Bruxelles. Dacă este așa, nu mai vorbim de supremația legii ci de supremația bâtei. În sensul că Justiția din România a confirmat, încă odată, că este doar bâta cu care Traian Băsescu își asuprește oponenții. 

Am luat poza de pe net. Nu m-am chinuit să văd cine este autorul. Fune(b)riu să facă bine să mă acuze de plagiat. Nu o pun nici între ghilimele, ca să îi fac în ciudă lui CTP, astfel că am onoarea să fiu, intelectual, imoral.

În mai vechiul și acutul conflict Băsescu-Năstase se pare că Băsescu a avut, cel puțin în procedura judiciară internă, câștig de cauză. Năstase a fost condamnat. Aseară, Năstase a comis un gest pentru care are toată admirația mea. A încercat să se sinucidă. Pentru un om care și-a construit o carieră pe onoare și libertate, viața nu are sens fără libertate și onoare. De aceea am pus citatul după  Aznavorian la început. 

Un comentariu de Răzvan Savaliuc în Lumea Justiției pune gaz pe foc. Nu neg faptul că am căutat despre procesele lui Năstase informații de-a lungul timpului. Năstase nu îmi place ca politician și ca om aflat la putere. Consider că pe timpul guvernării lui s-au comis abuzuri cu știința lui, consider că el a închis ochii când demnitarii aflați în subordine au comis abuzuri, abuzuri care au schimbat destine, abuzuri care au adus în față tot felul de handicapați cum ar fi acest general cu patru stele Gabriel Oprea (generalul izmenelor), pe timpul lui au fost promovați și avansați în grade profesionale peste nivelul profesioniștilor de carieră șoferii unor șefi, tot felul de parveniți, culmea imposturii fiind în timpul guvernărilor Băsescu. Dar nu pot să uit că același Năstase a acționat foarte bine, în interesul țării, în situații care impuneau o decizie curajoasă, chiar dacă nemernicul de Ilici (formalist de teamă) se opunea sau mârâia după producerea evenimentului.

Până una alta, Năstase a făcut un gest care merită respectat. Este gestul omului de onoare care știe că legea a fost aruncată la coșul de gunoi și se folosește în locul ei bunul plac sau comanda politică.

Sunt solidar cu Năstase, suntem leat, iar în cazul în care voi constata că ICCJ a comis o injustiție, îl voi susține fără nici un fel de opreliște. De este vinovat, să plătească. De nu este vinovat, cei care l-au lucrat pentru „interesul național” să plătească. 

Nu știu cum va acționa Năstase după ce se va însănătoși, dacă se poate vorbi despre așa ceva. Sunt convins însă că modul lui de a gândi nu se va modifica și nu este exclus să încerce, încă-odată să se sinucidă dacă nu își va repara onoarea și nu își va recuceri libertate. Nu poți învăța calul bătrân să joace în buestru.

O poziție la care ader cu totul.

„Dragi prieteni liberali,

Astazi m-am decis sa va spun cateva lucruri pe care credeam ca nu voi fi nevoit sa le spun public vreodata. Stiti de ce: politica inseamna si actiune, si transparenta, dar si mister.

In ultimul timp, insa, incerc mahnirea ca sunt oameni care, sub o formă sau alta, pun sub semnul intrebarii demersul corect liberal de a accede la presedintia tarii si posibilitatile concrete de success ale acestui demers. Cand contrele  vin  din exterior e de inteles, chiar daca nu ne plac.

Cand acest lucru il fac voci din interior, oameni cu care se presupune ca impartasim aceleasi valori, atunci acestea sunt mai mult decat contre: ele pun sub semnul intrebarii ideea de simtire liberala, comportament liberal, actiune liberala. Ba mai mult, pun sub un straniu semn de intrebare momentul  in care un liberal autentic poate fi perceput ca atare si devine apt de a conduce o natiune.

Unii confunda liberalismul doar cu gandirea economica. Liberalismul, in opinia mea, este o stare, este un mod de a gandi si de a trai, este un mod de comportament care nu are nevoie de perioade de gestatie. A fi un liberal de frunte, capabil, apt sa conduci nu are de-a face cu varsta. Varsta iti da doar experienta. Caracterul liberal il ai sau nu, cu gandirea liberala te nasti, nu o primesti, nu o cumperi, nu obtii. La fel cum te nasti onest,  cu caracter si cu bun simt.
Adevaratul liberal stie sa priveasca in viitor, traind in prezent si invatand din  trecut. Dar adevaratul liberal nu traieste in trecut. Pentru ca liberalismul inseamna progres, iar progresul nu se face tinandu-te cu amandoua mainile de ce a fost, regretand ca nu mai e si  punand talpi atunci cand apare cineva nou care vrea sa faca.

Liberalismul inseamna pentru mine perspectiva.

Adevaratul liberalism cauta sa scoata la iveala noul. Si stie sa nu se sperie de el. Stie sa-l promoveze. Iar atunci cand liberalismul descopera in randurile sale un om cu reale calitati de a conduce tara in sens liberal, un om pe care-l poate oferi tarii, cu mandrie actioneaza in interesul cetetenilor sustinandu-si candidatul, nu punându-i piedici. 

Echilibrul si prestanta unui Om, nici macar nu mai vorbesc aici de liberal, sunt date de educatie, cultura, pregatire, comportament si de caracter. Ele nu au legatura cu varsta.

Inteleg compromisul, dar cred cu convingere ca acesta nu trebuie facut oricum si oricand, cu orice consecinte.


Iata de ce cred in continuare cu convingere ca liberalul  Crin Antonescu are capacitatea  de a conduce o NATIUNE.  Demersul sau ONEST de a face din PNL si din Romania ceva diferit de cum s-a facut politica- si de cum s-a condus aceasta tara- in ultimii 20 de ani il recomanda. Asa cum il recomanda  baza convingerilor sale: anume,  respectul permanent fata de lege.


Stiu ca acest lucru sperie, atat adversari declarati cat si asazisi prieteni si colegi.

Crin Antonescu sperie pentru ca este DIFERIT si GANDESTE DIFERIT fata de tot ceea ce inseamna politician roman. Este un liberal care aduce cu el un set de valori aproape inexistente in politica romaneasca, crede in ce spune si face ce crede ca aduce bine.

De multe ori, chiar de foarte multe ori in acesti 4 ani, s-a luptat singur cu regimul Basescu si nu a renuntat niciodata la valorile care il disting de altii, intotdeauna puterea valorilor a fost mai puternica pentru Crin Antonescu decat puterea serviciilor, a banilor si a complicitatilor transpartinice care din pacate exista si se perpetueaza in politica romaneasca.  Mi-as fi dorit in acele momente grele sa fi fost langa el macar cativa; multi care astazi anunta triumfator Victoria, stateau, in anii trecuti, ascunsi sau chiar faceau tot ceea ce puteau ca sa “ajute” la esuarea proiectelor lui Antonescu.

NICIODATA nu a renuntat (si au fost momente cand era indreptatit sa o faca) indiferent de cat de violente au fost atacurile si manevrele acestor indivizi care au imbolnavit Romania sistematic.

Si-a sacrificat viata de familie  pentru a atinge aceste obiective. A lupta pentru IDEI care sa nu iti aduca tie beneficii deloc si care sa schimbe o societate intreaga, asta inseamna, din punctul meu de vedere, sa fii pregatit sa conduci o NATIUNE.

Ca liberal tanar, ii astept alaturi de noi pe toti cei care simt liberal si care au convingerea ca liberalismul nu e o chestiune de varsta!”

Am preluat textul integral de pa pagina de facebook a lui Hellvig. Observ că tânărul liberal, actual ministru, a simțit nevoia să intervină azi, în special după ce un grup de presiune din interiorul mișcării liberale încearcă să dinamiteze rezultatele PNL la alegerile locale și să genereze un curent de opinie puternic împotriva Președintelui partidului, Crin Antonescu. Nu doar în interiorul PNL ci la nivelul întregii țări. După ce am citit și cele declarate de seniorul Dinu Zamfirescu în Cotidianul, după ce am urmărit cu atenție discuțiile de pe fb, concluzionez că Traian Băsescu și-a găsit aliații împotriva lui Crin Antonescu pe care i-a căutat de atâta amar de vreme. Distrugerea tandemului Crin Antonescu-Victor Ponta este singura soluție reală de salvare și relansare a PDL pe scena politică. Iar faptul că tocmai cei care îl acuză pe Crin Antonescu susțin că dispariția PDL este un atac la adresa democrației mă îndreptățește să afirm că Traian Băsescu a găsit, culmea, aliații necesari tocmai la cei mai mari și vechi adversari ai lui. Iar dacă printre ei se află „niște moguli” și stipendiații lor nu ar fi cine-știe ce surpriză.

Susțin demersul lui Hellvig. Votez pentru.

Discuții normale la A3. Culmea !

Q&A cu Alessandra Stoicescu de sâmbătă. Emisiunea se poate vedea aici. Ieri am văzut-o pe viu, cu unele întreruperi din cauza unor condiții tehnice. Azi am reluat vizionarea. Eram curios să îl descifrez pe Adrian Năstase. Pus să dea răspunsuri directe, a dat. A fost sincer ? Nu cred. Nu în totalitate. Uneori a dat răspunsurile „corespunzătoare”, cele care se impuneau la un moment dat. În urma unei victorii politice la acre ai lucrat din greu nu te apuci, ipocrit, să îți faci autocritica sau să îți critici partenerii. Dacă erau alte rezultate ... altă poveste. Cred însă faptul că Adrian Năstase a ales dialogul direct, exprimarea clară și recunoașterea meritelor altora chiar dacă în propoziție se bagă și pe el, sub o formă sau alta. Este om politic și acest lucru este nu doar de înțeles, este de așteptat de la orice om politic care vrea să lase ceva în urmă. Iar el vrea să lase, mai ales că este foarte aproape o soluție judecătorească, definitivă, cu privire la unul din dosarele în care a fost implicat mai mult politic. Să fim sinceri cu așa ceva. În alte dosare a fost achitat. Achitările acelea și posibil ultima achitare pot constitui probe în fața instanțelor civile sau penale, la alegerea lui, pentru sancționarea civilă sau penală, tot la alegerea lui, a celor care au lucrat pentru ele cu rea credință. Juristul Năstase va ști ce să aleagă. Eu i-ași recomanda acțiunile în civil cu obținerea de daune, de care vrea el și abia apoi acțiunile în penal (care se pot duce până la calendele grecești).

Undeva, spre sfârșitul emisiunii, Adrian Năstase a făcut o observație care probabil nu va place alor lui: dacă PSD ar fi mers singur la vot ar fi obținut cam aceleași rezultate, similare cu cele din 2008, însă acum în alianță cu PNL a obținut mult mai mult, sub sigla USL a obținut puterea. Rezultatele PSD singur și în cadrul Uniunii Social-Liberale au arătat plaja pe care PSD stă, aceeași de ani buni. Evident, PSD nu poate prelua singur o guvernare. Este clar că Năstase nu judecă simplist ca unii baroni ai USL. Una este să obții un număr de consilii județene, primării și consilii locale, cel mai mare număr, alta este să obții puterea. De aceea Năstase a concluzionat că este foarte important acum să fie menținută uniunea cu PNL, nu doar pentru alegerile parlamentare ci și pentru cele prezidențiale. El știe că USL de se strică, din cauza PSD, duce PSD în opoziție. De aceea răspunsul lui dat lui Chireac cu privire la candidatul la Președinție al PSD este Crin Antonescu. Chiar dacă ideea nu îi convine. Însă pentru ca PSD să aibă putere trebuie să renunțe la ceva. Schimbul echivalent. Dau ca să am. 50% cu 50%. Mulți nu înțeleg acest lucru. Inclusiv la noi, la PNL sau la cei care se declară a fi liberali.

Mi-a plăcut emisiunea. Consider că Adrian Năstase rămâne unul dintre politicienii de vârf care au și vor avea și în viitor un cuvânt de spus. Nu cred, părerea mea, că Năstase la vârsta de 60 de ani se va mai băga în față, ca râia Iliescu. Posibil să rămână în eșalonul doi, cu recunoașterea și stima colegilor asigurată, cu reputația reparată și cu respectul adversarilor politici.

Chinurile ICR-iștilor

Institutul Cultural Român, constituit din dragoste de comunism, când totul pleca de la voința de stat (a conducătorilor zilei), de la apa caldă la poezia de calitate, de la brânza de vaci planificată cu cincinalul la proza, teatrul și reprezentația artistică, a fost luat de sub „înaltul patronaj” al primului incompetent al țării (evident, Traian Băsescu) și dus sub autoritatea Senatului României. A fost luat de la politicianismul băsescian și dus la una din Camerele Parlamentului care reprezintă, că vrem sau nu, poporul român. Jale mare. Au luat foc sinecuriștii.

La Lilick sunt detaliile de bază ale mișcării. Pe rețelele de socializare se discută aprins.

De pe fb am găsit această trimitere la subiect. Sărmanul ICR între zgomotul și furia proletară. Ceva pute. Dar pute rău de tot. Se pleacă de la acuza sinistră că demersul a fost politic. Eu trag concluzia că demersul a fost prost făcut. Nu trebuia trecut la Senat, trebuia desființat. Pentru că ICR este un produs al gândirii comuniste, al gândirii totalitariste, este o instituție creată pentru a răsplăti pe cei care laudă conducătorii. Este un bugetofag. Printre puținele instituții care consumă fără să producă. Este printre instituțiile care deformează ideea de cultură și valoare a culturii.

Cultura unui popor nu stă în creația intelectuală a unui individ sau a unui grup de indivizi, aleși pe sprânceană de un colectiv de persoane care s-au autodeclarat oameni de cultură reprezentativi pentru țară. Iar când în demersul lor indivizii în cauză acționează de pe poziția de funcționari ai statului sau stipendiați ai statului, demersul lor este cu atât mai penibil și nociv. Iar banii mei de contribuabil se duc aiurea. ICR a promovat „valori” despre care nu prea a auzit masa largă a populației. Le-a promovat, le-a tradus în limbi străine, le-a prezentat în cadrul evenimentelor din străinătate în care România era parte. Imaginea străinilor despre cultura română a fost profund deformată, rezultând, din câte am citit, că noi, românii, suntem de fapt creatori și consumatori de „artă kitsch”. Că suntem ca maimuțele, copiind de la alții sau încercând să imităm cu ardoare pe alții. Este o crimă. Pentru această crimă ar fi trebuit ca acum ICR să fie desființat. A fost prost gândit la înființare, este prost gândit la păstrare.

Normal că incompetenții și superficialii care se doresc oameni de cultură, plătiți de la stat sau promovați de stat au sărit în aer de supărare. Li se ia „vaca cu lapte”. Dulcele lapte al patriei. Dar nu li se ia complet. Practic vor fi înlocuiți unii cu alții. Cei care pleacă sunt supărați pe cei care vin, mai ales pe cei care i-au înlocuit.

ICR trebuie desființat. Este o problemă de igienă culturală a unei întregi țări. Cultura românilor se vinde mai bine acolo unde ea este reală, este prezentă, este respectată. Străinii care nu au orbul găinilor văd și apreciază cultura care se evidențiază în comunitățile de români. În sate, în teatrele din orașe (și acolo sunt excese însă actorii români sunt chiar de excepție), în anticariate. Trebuie să lăsăm pe creatori să învingă prin propriile forțe. Ai valoare, ești căutat, ești vândut, ești tradus și răspândit, ești dorit de cei care te-au văzut sau te-au ascultat, fie din propria țară fie din străinătate.

Este stupid să vorbești despre cultura română cu reprezentanți care nu mai trăiesc în România, nu mai crează în România, nu mai gândesc la România. Cu oameni care nu mai au rădăcina culturii române, oameni care își desconsideră propria origine, oameni care nu știu mare lucru despre cântecul și jocul românesc, despre arta grafică populară, despre port și obiceiuri.

ICR a promovat, vorba vine, „oameni de cultură” care s-au priceput să ridice osanale „conducătorului iubit”. Premiul Nobel cere pupincurism băsescian, potrivit normelor ICR.

ICR a fost și este o mare eroare a istoriei și a unui act de guvernare. Singura îndreptare a situației impune desființarea ICR. Să scădem pierderile cauzate de funcționarea acestei instituții ca fiind cheltuieli voluptorii nereușite și să eliminăm această gaură neagră a bugetului național.

Vrancea vrea Plăcintă

Azi, Sorina Plăcintă a părăsit PD-L și a trecut în barca PNL. Intenția senatorului Plăcintă a fost exprimată, mai pe ocolișuri, mai temător, la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ungureanu și care a pus bazele dezastrului de acum al PD-L la alegerile locale. Aceasta este o realitate.

"Vă anunţ că începând de astăzi încetez activitatea în grupul PDL şi voi activa în grupul PNL”, a anunţat Sorina Plăcintă de la tribuna Senatului, la începutul şedinţei de plen, anunță Mediafax.

Toată lumea o critică. Cei din PD-L o califică ca fiind trădătoare, presa o bârfește cu satisfacție, cea pro-USL cu îngăduință, cea pro-băsistă-pedelistă, cu profundă suferință. A plecat Plăcintă, s-a mai subțiat numărul senatorilor PD-L. Dacă mai pleacă și alții, așa cum afirmă Hașotti, Senatul va reveni la majoritatea USL de care este nevoie pentru a aproba proiectele legislative ale Guvernului Ponta.

Din declarația lui Hașotti reiese faptul că autorul trecerii Sorinei Plăcintă de la PD-L la PNL este Nini Săpunaru, Președintele PNL Vrancea. Deci, este o treabă de „familie”. Este voința PNL Vrancea ca Sorina Plăcintă să devină membră a PNL:

"Cu doamna senator Sorina Plăcintă au fost discuţii încă dinainte de moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Ungureanu, şi discuţiile le-au purtat mai mulţi din PNL, dar în primul rând domnul deputat Nini Săpunaru, preşedintele PNL din Vrancea".

Intrarea Sorinei Plăcintă în PNL depinde doar de voința organizației locale. Noi, cei din alte organizații, putem doar manifesta negativ sau pozitiv la acțiunea vrâncenilor. Chiar dacă Ludovic Orban, liberal vechi și verde, se opune cu vehemență intrării în PNL și promovării de către PNL Vrancea a Sorinei Plăcintă în organele statutare ale PNL la nivel central sau pe listele parlamentare, va fi doar o opoziție. Poate nu singulară, însă va fi insuficientă. Pentru că o organizație județeană va avea, de cele mai multe ori, câștig de cauză în fața liderilor informali. Liderii formali ai PNL, ca în orice partid, au alte calcule.

Personal, emoțional, sunt de partea lui Ludovic Orban. Ar trebui ca PNL să înceteze cu achizițiile din PDL. Consider că sunt suficienți lideri informali în PNL, în toate organizațiile, care pot deveni candidați la alegerile parlamentare din toamnă. Însă, offf, însă trebuie să accept și faptul că la nivel local, în alte organizații, sunt alte realități.

Vrancea, de exemplu, este a USL. Însă USL în Vrancea este mai slab în rezultate decât partidele din componența Uniunii la alegerile din 2008. În „Ziarul de Vrancea” este prezentată situația alegerilor din 10 iunie. PSD a pierdut 3 consilieri județeni, PNL a pierdut unul, PDL a pierdut unul iar OTV a intrat, a candidat și a luat 4 ! La această situație nu este exclus ca Sorina Plăcintă să aducă ceva PNL Vrancea condus de Nini Săpunaru. Este o presupunere bazată pe logică. Faci un act/fapt pentru a obține ceva. Dacă nu ai un scop ... înseamnă că ești alienat. De aceea cred că din calculele PNL Vrancea ar reeși că aducerea Sorinei Plăcintă le va aduce un câștig electoral. Chiar dacă noi nu o plăcem, nu este exclus ca vrâncenii să aibă altă părere. Dacă nu ții cont de părerea populației, degeaba mai faci politică.

Hașotti a anunțat că urmează și alte achiziții de la PD-L. Să vedem ce va fi.

Accesul gratuit la legi

O veste bună. Chiar foarte bună. Statul român, sub noua guvernare USL, la propunerea ministrului justiței, dr. Titus Corlățean (PSD), face o propunere Camerei Deputaților prin care să aducă România, în rândul țărilor civilizate.

Titus Corlățean propune accesul gratuit la legile țării. Azi, pentru a ști legea trebuie să plătești. Plătim odată funcționarii ministeriali care construiesc legile și le duc în fața comisiilor parlamentare unde le prezintă, plătim parlamentarii care le întorc pe toate fețele, le analizează, le modifică/completează și aprobă, plătim specialiștii Consiliului Legislativ care au grijă ca proiectele de legi și propunerile legislative să respecte legea privind tehnica legislativă, să nu existe reglementări care să se suprapună peste alte reglementări, să se încadreze noile reglementări în prevederile tratatelor, acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, să fie respectate deciziile Curții Constituționale în materie, să fie respectată practica internațională și jurisprudența CEDO, HAGA etc., plătim Curtea Constituțională să constate constituționalitatea actelor normative cu putere de lege, plătim Președintele și consilierii lui să analizeze legile și să le promulge, plătim ...

Inițiativa legislativă, documentarea și construirea unui proiect legislativ, analiza lui de către fiecare minister în parte și autoritate competentă să se pronunțe asupra proiectului înainte ca acesta să ajungă la comisiile parlamentare, negocierile parlamentare pentru finalitatea proiectului de lege sau respingerea lui costă bani. Enorm de mulți bani. Majoritatea copleșitoare a cetățenilor nu cunosc aceste amănunte și tratează legile cu nepăsare. Culmea, după ce plătim toate cele de mai sus, mai trebuie să plătim și dreptul de a cunoaște ce cuprinde legea ! Ar fi interesant ca din momentul în care un proiect de lege intră în procedură și până la momentul la care este tipărită să vedem câte persoane au fost implicate, cât timp le-a luat (în ore muncă), câte ore muncă s-au adunat pe fiecare persoană în parte și cât a costat fiecare oră de muncă. Am vedea că o lege costă mai mult, cu mult mai mult ca cea mai scumpă mașină sau cine știe ce alt bun de valoare.

Sper ca demersul lui Titus Corlățean să aibă finalitatea dorită. Informația de la juridice.ro îmi crează  o mare bucurie.

S-a terminat votul. PDL s-a salvat.

Mai este până la ora 10.00. Rezultatele arată un PDL tăvălit rău de tot. Totuși, pentru unele primării simbol, PDL se pare că este formațiunea politică cea mai dragă. Cluj, Arad, Brașov, Piatra Neamț, Suceava, Alba Iulia ... Să vedem cum va fi și la consiliile locale. Dacă nu iau cei din USL majoritatea, putem considera acele mari localități ca fiind ultimele (deocamdată) redute ale neo-fascismului băsescian.

PDL a plecat din București. Este un semnal pozitiv pentru la toamnă. Rămâne în sarcina guvernării Ponta să mențină și să crească aprecierea populației pentru USL. Dacă nu va comite gafe majore, Ponta și guvernul pe care îl conduce poate fi la temelia unui nou început. Să fie clar, nu agreez măsuri populiste, nu sunt de acord cu tâmpeniile spuse de unii analiști care consideră că măsurile luate de Băsescu și Boc au fost necesare pentru menținerea României în marja de deficit structural care îi garantează azi o poziție favorabilă pentru viitor. Departe de mine o astfel de tâmpenie. Eu cred că măsurile guvernărilor succesive Boc au distrus mai mult decât au creat. De fapt, ele nu au creat ceva. Cel care trebuia să suporte austeritatea era Guvernul, erau instituțiile de stat cum ar fi Președinția, Parlamentul, agențiile statului și structurile autonome. Nu populația. La austeritatea adusă în casele bugetarilor, a pensionarilor, a persoanelor cu handicap, a celor care nu puteau da ceva PDL și nemernicilor portocalii guvernările Boc au adus și modificări legislative care au pus pe chituci mica întreprindere. România nu a mai avut o piață liberă. Guvernul României, guvern portocaliu de sorginte neo-fascistă, a distrus libera concurență. S-a permis ținerea în viață doar a firmelor care au cotizat la PDL, prin comenzi de stat. Votul de ieri a avut o mare încărcătură politică datorită acestor evenimente trecute cu influențe sinistre în viața fiecăruia.

Trebuie observat că pentru la toamnă USL va trebui să promoveze pentru Camerele Parlamentului noi chipuri. O mare parte dintre senatorii și deputații care au făcut până acum activitate parlamentară au candidat și au obținut votul concetățenilor la alegerile locale. Este evident un posibil handicap în fața parlamentarilor PDL care au candidat la locale și au rămas de căruță. Este iar evident că pentru parlamentare, după comunicarea rezultatelor finale, se impune o campanie inteligentă de promovare a celor din USL, în special PNL, care vor candida pentru locurile din Senat și Camera deputaților.

Mă mai gândesc și la faptul că la consiliile locale se pare că USL are majoritatea, în unele locuri absolută. Nu este exclus ca o politică inteligentă bazată pe solidaritatea USL să oblige pe cei din PDL ajunși sau reconfirmați ca primari să aplice programele USL pentru acele localități. Nu este exclus iară, ca pe plan local să se configureze unele alianțe ale USL sau ale partidelor componente cu partidele din opoziție. Mă gândesc la PNL cu UDMR sau chiar PDL, acolo unde formațiunea politică locală a PDL nu vrea să mai audă de Băsescu, Boc, Udrea, Ioan Oltean, Sever Voinescu etc.

Totuși, până la ora 10.00 mai este. Sper să văd și vești bune. Clujul, Aradul, Piatra Neamțul, Brașovul și Suceava, sunt vești rele. Foarte rele. Pentru mine, Clujul este și văd că rămâne reduta neofascismului portocaliu. Chiar dacă aproape jumătate dintre clujeni nu sunt de acord cu așa ceva. Mai mulți sunt cei care trag spre portocaliu decât cei care nu vor să mai audă de băsescieni și bocciști.

Promisiuni onorate

Profit de postarea pe fb a prietenului Epistole pentru Zeus pentru a evidenția o acțiune concretă a USL la guvernare de abia o lună de zile. Redeschiderea spitalelor închise abuziv. Știu că este de muncit serios pentru refacerea sistemului sanitar român distrus ca urmare a incompetenței și relei-credințe a guvernărilor băsesciene conduse de Boc, știu că acel concept cretin al „performării economice” a insituției publice a dus la distrugeri incalculabile în sistem, cele mai grave fiind legate de părăsirea sistemului de un număr imens de cadre medicale de specialitate, pregătite, în majoritatea lor, cu banii dați de noi prin taxe și impozite dar mai știu că există speranță și că atât PNL cât și PSD se gândesc serios la sănătatea populației ca o condiție obligatorie a modernității și performanței națiunii.

Sper nu doar să fie redeschise toate unitățile spitalicești închise, sper să fie deschise și alte unități sanitare care să asigure asistența și intervenția de specialitate în toate zonele din țară unde există comunități de români. Românii din PDL și maghiarii din UDMR au gândit ca fasciștii atunci când au atacat sistemul de sănătate pe considerente, chipurile, economice. Lipsa lor de empatie față de cei cărora li s-a redus sever speranța de viață prin măsurile luate îi apropie de fasciști. Alo, Băsescu, alo, Hunor, alo, Boc și ceilalți, lagărele de concentrare pot avea diferite organizări, pot fi chiar zone fără comunicații și fără utilități publice. Lagărele de concentrare nu sunt stațiuni balneare. În loc să lăsați oamenii să facă activități lucrative voi ați lucrat la trimiterea românilor în cămine de bătrâni, cămine de bătrâni în locul spitalelor pentru că, nu este așa, moartea este mai ieftină decât viața lor, iar vouă vă ieșea „eficiența economică”.

Niște cretini portocalii și verzi care mâine își vor cere cu impertinență alegerea sau realegerea în funcții publice. Funcții din care au ajutat genocidul național băsescian.

Afară cu ei. Afară cu PDL și mâine, cât mai devreme, afară cu Băsescu de la Cotroceni.