Cultura și apoi educația sunt la baza abuzurilor și crimelor domestice.

A avut loc încă o tragedie. Un individ a ucis-o pe femeia care l-a părăsit. În public.

Ministrul justiției, Raluca Prună are un discurs corect când se referă la instituții însă se limitează doar la instituții fără a ataca problema pe fond. Abuzul, excesul abuziv, toate formele de violență asupra copiilor și în special al femeilor are la bază o cultură precară, o educație precară pentru că educație este după chipul și asemănarea culturii care o generează. Agerpres (aici).

Femeia este văzută ca o proprietate a masculului, copiii sunt văzuți la fel. Masculul este încurajat prin toate mijlocele să se exprime ca „proprietar” al soției, prietenei, amantei etc. Cultura noastră, dominată de precepte religioase, face din femeie o ființă de nivel inferior.

Cum ar putea preveni o lege crima ? Prin pedeapsă ? Să fim serioși. Dacă ar fi așa, nu am mai avea crime. Dar avem.

Cum ar putea preveni o lege bătaia femeii și a copiilor ? Prin pedepse ? Nu se confirmă. Femeile sunt bătute, iar masculii forțoși sunt iertați pentru că așa este cultura noastră. Femeia își va retrage plângerea iar bărbatul își va clama victoria. Legea este făcută astfel încât violența asupra femeii să aibă o portiță de scăpare: împăcarea părților. Iar asta este legată, fără doar și poate, de dependența femeii față de bărbat, cel care „tradițional” îi asigură femeii cele necesare existenței. Ca să nu moară de foame, femeia „se va împăca” știind că are copii de crescut, știind că bărbatul violent și stăpân o va bate imediat ce ajung acasă.

Sigur, nu neg, sunt și excepții. Sunt femeii care nu au căsnicii distrugătoare, sunt femei care au renunțat la relațiile cu bărbații pentru a fi independente, sunt femei care au capacitatea să se apere etc. Excepțiile însă aduc în față alte probleme sociale.

Nu mai avem familii ci parteneriate civile, între bărbați și femei, nu mai avem grija procreării pentru că avem alegerea formei de satisfacere a necesităților sau chiar a obsesiilor sexuale, nu ne mai preocupă „moștenirea” pe care să o lăsăm urmașilor, decât în cazuri izolate și acelea cu viitor incert. Cât privește proprietatea, nu avem cultura proprietății în esența ei, proprietatea asupra vieții și sănătății, proprietatea asupra competențelor și abilităților profesionale, proprietatea asupra bunurilor personale o vedem și o interpretăm doar sub aspectul proprietății asupra terenurilor, pădurilor, caselor. Nici nu mai vorbesc despre proprietatea asupra tradițiilor familiei, a limbii, a obiceiurilor tradiționale.

Avem legi comune societăților civilizate însă ne comportăm ca niște barbari. Legile facilitează barbarismul comportamental. Legile cu reglementări laxe împiedică forțele de ordine publică să acționeze direct, preventiv. O femeie reclamă și un polițist îl reține pe făptașul reclamat. În fața instanței, femeia spune că s-a împăcat iar polițistul este bun de trimis la închisoare pentru comportament abuziv - reținerea bărbatului sau atenționarea acestuia !

Raluca Prună are dreptate însă fondul problemei este în cultură și educație. Degeaba spui tu autoritate publică despre egalitatea între femei și bărbați din moment ce preotul îi cere femeii să își urmeze și să își respecte bărbatul, degeaba te zbați să încurajezi natalitatea dacă angajatorul are „dreptul” să se ferească de angajata însărcinată sau în concediul de maternitate ba, chiar mai mult, să evite angajarea femeii care are copii mici.

Legile trebuiesc modificate în așa măsură încât să forțeze schimbarea mentalității, să forțeze eliminarea din cultura populației a inferiorității femeii față de bărbat.

Femeia nu este proprietatea bărbatului cu care are o relație, copiii nu sunt proprietatea bărbatului care i-a conceput. Până nu vom elimina din cultură și educație astfel de anomalii vom tot asista la crime și abuzuri.

O Hotărâre a Guvernului Boc cu acordarea de subvenții naște un bucluc. Și ce bucluc !

Guvernul lui Băsescu, din 2009. PDL condus de Emil Boc (pe post de marionetă a lui Traian Băsescu !) și PSD condus pe atunci de Mircea Geoană au format Guvernul de largă corupere națională a lui Băsescu. Guvernul rămas în amintirea populației ca cel mai anti-român guvern din istorie.

Agerpres (aici). Din dosarul Interagro care îl privește pe Ioan Nicolae, infractor dovedit aflat în pușcărie și pe pesedistul Gheorghe Bunea Stanciu de la Brăila (fost președinte al CJ), se disjunge un altul care are următoarea motivare:

„ ...disjungerea și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare — dare de mită, cumpărare și trafic de influență, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenței și autorității unor persoane ce dețineau funcții în partide politice pentru a obține foloase necuvenite pentru altul”.

Clienții sunt cei de mai sus, persoane care sunt pomenite în dosarul Interagro.

„Printre acești miniștri, actele de urmărire penală i-au evidențiat pe fostul premier Emil Boc, fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare", pentru ca acesta să găsească soluții pentru promovarea și adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”.

Liviu Harbuz, pe atunci secretar de stat la Agricultură era în subordinea lui Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, după cum au convenit PDL și PSD să împartă „tortul bugetului și al puterii”. Vasile Pușcaș era ministrul Integrării Europene, despre care Nicolae și Bunea Stanciu au arătat că este favorabil lui Nicolae.

Ce au scos în evidență procurorii, ce au găsit pe teren, este treaba procurorilor. Noi trebuie să avem încredere în autoritățile statului pentru ca acestea să își înțeleagă locul și rolul. Încrederea îi stimulează și vom avea beneficiul corectitudinii și eficienței lor profesionale. Majoritatea vor înțelege că încrederea acordată de societate le impune un comportament responsabil. Reversul este sancțiunea severă care nu îi este acordată doar pentru nerespectarea legii ci și pentru înșelarea încrederii cetățenilor (constituie o mare parte din conținutul sancțiunii penale !).

 Pe de altă parte, acest proces ne arată murdăria aranjamentelor politice dintre PDL și PSD. Este sigur că toți actorii politici de la nivel înalt au știut că sunt în afara legii și în afara oricărei bune-credințe în actul de guvernare prin susținerea la nivelul Guvernului a unui singur actor economic în dauna tuturor celorlalți, că prin actele normative pe care le emit bagă bani din bugetul statului în buzunarul personal al cumpărătorului de influență. Este vorba despre subvenție !

Ioan Nicolae este cel favorizat de pe timpul guvernării Tăriceanu la achiziția de gaze pentru combinatele chimice ajunse pe mâna lui Nicolae. Favorizarea lui Nicolae s-a făcut de către Vosganian care i-a cerut lui Tăriceanu să acorde lui Nicolae prin act normativ, ordonanță de urgență parcă, posibilitatea de a achiziționa gaze din producția internă sub prețul pieței. Stenograma ședinței de guvern a apărut în media și arată cum Vosganian cere, se milogește de Tăriceanu, să aprobe ordonanța pentru că „sunt în pericol” câteva mii de locuri de muncă, Nicolae amenințând că închide combinatele de îngrășăminte dacă nu este emisă ordonanța respectivă ! Din stenogramă mai apare și o situație destul de clară, în defavoarea statului român. Nicolae vindea 70% din producția de îngrășăminte la extern, doar 30% din ea era disponibilă pentru intern, pentru agricultura română. Alte date ne arată că agricultorii români achiziționau îngrășăminte de la extern, cele din țară fiind, culmea, mai scumpe dar și mai slabe (cele produse de Nicolae). Practic, prin ordonanța promovată de Vosganian și acceptată de Tăriceanu, România a pierdut bani, a dat bani de la buget cumpărătorilor de îngrășăminte străini și a umplut buzunarele lui Nicolae care, din milionar în euro a devenit miliardar. Halal treabă !

Vosganian a scăpat de urmărirea penal cerută de procurori pentru că Senatul României, condus de Tăriceanu, cu susținerea puternică a coaliției PSD-UNPR-UDMR și clica lui Tăriceanu care nu era încă partid. Senatul a respins cererea procurorilor. Normal, după Vosganian ar fi urmat Tăriceanu, alții care au fost în guvernarea Tăriceanu dar și alți susținători din partea PSD. Videanu, care a preluat ministerul economiei a continuat manevrele vosganiene și a ajuns inculpat, procurorii având decizia Președintelui Iohannis.

Culmea, Nicolae a capturat guvernările. Indiferent cine era la putere. După ce a obținut gaze sub prețul pieței, de la două guvernări diferite, cu partide aflate într-o puternică înfruntare, a cerut și a primit și un act normativ care să îi asigure vânzarea pe piața internă a restului de 30% din producția de îngrășăminte. Trai nineacă ! Banii nu au miros. Liberalii lui Tăriceanu sprijiniți de PSD aflat în umbră după prăbușirea lui Năstase au dat, social-democrații ajunși la putere după cârdășia cu Traian Băsescu au lucrat ca Nicolae să mai primească, PDL-ul lui Boc și Băsescu a marșat în favoarea lui Nicolae. Practic, în zona economică pe care a capturat-o, Nicolae a devenit stăpânul țării. Ce Președinte de țară, ce Guvern, ce autorități de reglementare, ce Comisie Europeană ?! Traiască „stăpânul” Ioan Nicolae ! Ura, ura, ura ! Doar niște procurori bezmetici nu au înghițit gălușca și atunci când au avut „cătușele” rupte au trecut la treabă iar Nicolae a ajuns la „țuhaus”. După el ajung, încet-încet, și „slugile guvernamentale”, indiferent din care partid fac sau au făcut parte.

Clienții de mai sus vor avea de dat declarații. Vor face vizite mai dese pe la procurori. Se pare că Harbuz de la Bacău a dat niște declarații care indică o direcție de acțiune: ... care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare". În traducerea mea, Harbuz este autorul HG-ului. El spune că HG-ul buclucaș i-a fost impus, prin presiuni și persuasiuni. Hait ! Probe ?! Stenograme oficiale ceva ?! Fără ele, vorbele lui Harbuz rămân vorbe. De bază rămâne sau rămân stenograma ședinței sau stenogramele ședințelor de Guvern în care s-au purtat discuții cu privire la aceste subvenții. Nu cred că la ministerul agriculturii s-au păstrat stenograme. Posibil procese verbale însă acestea pot sau nu reflecta realitatea.

Este evident că procurorii vor lua la întrebări funcționarii din minister. Undeva, în arhivă, există niște înregistrări, există niște persoane care au lucrat direct la proiectul de HG, există cineva care a elaborat motivarea necesității adoptării actului normativ, acel cineva a discutat direct cu cel interesat din minister să fie emis actul normativ ... Găsesc ei procurorii drumul către adevăr.

Înclin să cred că procurorii au o imagine aproximativ clară cu privire la problemă. Dacă treburile nu erau clare, nu exista disjungere. Este o pâine de mâncat și niște politicieni de încătușat.

Probabil din toamnă, procurorii vor reveni cu o cerere (depinde unde ?!) de urmărire penală a lui Vosganian dar și a lui Tăriceanu ! Pentru treaba cu gazele lui Nicolae !

Comunicat: prin decizia penală ... Liviu Dragnea ... Slavă, ție !

DNA (aici).

Liviu Dragnea este nu doar un ipocrit, este și o persoană lipsită de respect față de ceilalți. Din cauza lui, absolut din cauza lui, niște oameni au primit sentințe penale.

„Prin decizia penală nr. 114 din 22.04.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât următoarele: ...”

Iar la următoarele apar faptele pentru care niște oameni au primit sentințe penale pentru că au executat „ordinele” baronului roșu de Teleorman și mare șef/mahăr la PSD:

- pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă la vot în legătură cu un referendum, falsificare a documentelor și evidențelor electorale în legătură cu un referendum și purtare abuzivă (2 infracțiuni);

- pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători (prevăzută de art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului)

- pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători

- pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători și sustragere sau distrugere de înscrisuri

- pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători

- pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită

Una prezintă Dragnea și alții de pe lângă el publicului, alta este realitatea ce se vede în sentințele date de judecători.

Falsificarea documentelor și a evidențelor electorale, purtare abuzivă, instigare la falsificare a documentelor, complicitate, introducerea în urne a unui suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, distrugerea de înscrisuri (aici poate fi vorba despre distrugerea unor buletine și înlocuirea lor cu altele „corect” completate ?!), luare de mită ... sunt fapte constatate în timpul urmăririi penale și nu mai pot fi trecute cu vederea. Pe lângă Dragnea, alte 27 de persoane au dosar penal, au condamnare la instanță, au cazier judiciar. Acele persoane, la comiterea unei găinării, vor fi judecate mai sever, circumstanțele atenuante nu vor fi luate în seamă.

Dacă persoanele condamnate în acest dosar complex au profesii în care există o stare de incompatibilitate în cazul în care persoana are o condamnare pentru fapte săvârșite cu vinovăție sau pentru fapte asimilate faptelor de corupție, acele persoane trebuie să își caute alte surse de existență.

Bașca interdicțiile dispuse de instanță cu privire la alte persoane care nu mai pot ocupa funcțiile publice pe care le ocupau la momentul comiterii infracțiunilor.

După cum se observă, Dragnea nu doar că le-a făcut rost de un dosar penal, a mai lăsat și niște familii muritoare de foame. Bașca reputația acestora în fața comunităților locale, cu timpul imaginea de infractor a respectivelor persoane o va acoperi pe cea de „om bun, om de treabă, persoană de încredere”.

Iar pentru astfel de fapte, PSD îl laudă și îl susține pe Dragnea. Păi cum naiba să ai față de cei din PSD stimă ?! Ce fel de oameni sunt ăștia ?

Coaliția politică împotriva Justiției.

Grea este viața de lider de partid.

Dragnea este deja condamnat pentru abuzuri la referendum. Nu a fost condamnat pentru că a chemat oamenii să vină la vot, au chemat și alții oamenii la vot, este condamnat pentru comportamentul abuziv, pentru organizarea unui sistem de forțare a oamenilor să facă ceva în favoarea lui, ieșirea la vot și votul împotriva lui Băsescu, în condițiile impuse de Dragnea electorilor s-a considerat a fi în favoarea lui. Cumva a fost. Rezultatul prezenței la vot i-a ridicat nivelul de recunoaștere în PSD și l-a dus la vârf. Mai mult, în urma acțiunilor lui cu caracter abuziv, o persoană a fost condamnată penal cu pedeapsa închisorii iar alte 26 cu pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei. Dragnea are pe conștiință un om intrat la pușcărie și alți 26 condamnați penal. Poți să spui despre cei 27 că au fost proști, proști că i-au executat lui Dragnea dispozițiile. Acuma plătesc deși poate că nu ar merita o astfel de situație.

Ieri, Dragnea și-a eliminat „adversarul” din partid, Valeriu Zgonea (colegul lui Mihai Viteazu !), pentru „infracțiunea de a fi cerut demisia lui, a lui „însuși Dragnea”, pentru a păstra curată imaginea partidului ! L-au demis. Scurt. Iar după măreața faptă, liderii de la Olt, mai guralivi, au lansat ideea readucerii marelui om politic Victor Viorel Ponta în fruntea partidului, la conducerea Camerei Deputaților etc. Te crucești !

Traian Băsescu este urmărit penal. Și se tot adună la Băsescu reclamațiile, ies mai tot timpul la iveală acte și fapte la limita legii. Pe lângă el, are fratele, nepotul, prietenii politici din ce în ce mai aproape de beciurile Justiției. Dacă ajungem să considerăm că Băsescu și cei care îl înconjoară sunt oameni politici, atunci și organizațiile mafiote sau de crimă organizată pot și, de ce nu, ar trebui să se înregistreze ca partide politice. Nu este prea mare diferență între ce organizează Băsescu și ce organizează un interlop, un mafiot.

Bine-bine, PMP-ul lui Băsescu încă nu a ajuns la nivelul PSD-ului lui Dragnea (acum este al lui Dragnea, proprietate persoanlă !), dar are mari șanse să semene. PSD are președinte de partid condamnat, fost președinte de partid care urmează să afle ce pedeapsă penală va primi iar PMP are doar președinte pus sub control judiciar pentru matrapazlâcuri financiare ilegale. Dacă și Băsescu va primi condamnarea pe care o merită, după informațiile date de procurori se pare că aceasta îi este soarta, PMP va semăna cu PSD și cu UNPR. Colcăie infractorii în fruntea acestor partide, mai pe față, mai pe dos, de mai mare dragul.

Tăriceanu apare din ce în ce mai mult în informațiile de presă cu referire la serialul „Pe cine a mai chemat DNA”. Acum ca martor, dar cine știe ce este în pălărie ?! Nu mai spun de ALDE care a adunat cam tot ce a avut PNL mai „cu pată”. Oameni „de valoare”.

UNPR a încercat și a reușit să iasă, temporar, din „primul rând” făcând pasul înapoi. Gabriel Oprea urmărit penal, Neculai Onțanu urmărit penal le-a oprit elanul politic și i-a adus la stadiul de „condiment politic”, stare în care erau la începuturi, când s-au despărțit de PSD din cauză de Geoană. Sunt tot lângă sau sub PSD, nu au ce face. Dacă ar merge singuri la alegeri ar ajunge la desființare.

Este la modă în România conducerea partidelor politice de către infractori sau persoane învinuite în dosarele penale ale DNA și DIICOT. Peste asta, vine Parlamentul cu tot felul de inițiative legislative care să permită infractorilor dovediți în Justiție să acceadă la alte funcții și demnități publice. La Parlament, Tăriceanu este liderul de necontestat al luptei împotriva Justiției. Băsescu îl acompaniază din afara Parlamentului și îi servește motive lui Tăriceanu să fie mai activ.

Am impresia că asistăm la un fel de alianță a PSD cu ALDE și cu PMP. „Durerea” le atenuează asperitățile în relațiile directe și îi adună sub același „drapel”. Drapelul partidelor cu conduceri mafiote.

Cu ocazia acestor alegeri, toate partidele arătate mai sus au făcut un fel de alianță împotriva PNL. ALDE pe față, PMP într-o simulație, sprijină PSD să preia puterea pentru a nu o primi PNL. De fapt, ținta PMP-ului și a celor de la ALDE este să slăbească PNL care, devenit mai puternic, le „va lua aerul”.

Ziua cuțitelor lungi la PSD. Încă una !

Comitetul executiv al PSD a decis excluderea din partid a lui Valeriu Zgonea, președinte executiv al partidului, Președintele Camerei Deputaților ... Mediafax (aici).

„Astăzi, am asistat la o decizie profund nedreaptă. (...) Eu rămân atașat valorilor social-democrate. (...) Am acceptat decizia lor, nu comentez”, Valeriu Zgonea, Agerpres (aici).

Nedreaptă sau nu, este o decizie a PSD. Pot spune așa fără să greșesc, în Comitetul Executiv al unui partid fiind reprezentanții organizațiilor. Membrii CEx sunt ca parlamentarii. Normal, ar trebui să înțelegem că cei peste 500 mii de membri ai PSD, prin reprezentanții lor operativi, au decis să îl excludă pe Valeriu Zgonea pentru că a cerut demisia președintelui partidului condamnat de o instanță de judecată pentru fapte penale ! De noaptea minții !

Mediafax a dat și numele celor care au formulat cererea de excludere a lui Zgonea:

1. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, urmărită penal pentru luare de mită;

2. Paul Stănescu, „baronul roșu de Olt” (după cum îl numește presa), încolțit la rândul lui de procurorii DNA pentru finanțări frauduloase;

3. Cătălin Rădulescu, deputatul PSD, președinte al organizației diaspora, condamnat penal la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare pentru operațiuni comerciale, ca acte de comerț incompatibile cu calitatea de parlamentar și un an închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de dare de mită.

Trei Doamne și toți trei !

Toți trei au făcut-o în considerarea lui Liviu Dragnea, infractor dovedit de instanță contra lui Zgonea care a comis „infracțiunea” de a cere infractorului Dragnea să își depună demisia din funcția de Președinte al PSD !

Având în vedere că PSD și-a definitivat nominalizarea candidaților la alegerile de peste o lună, având în vedere că unii dintre ei au mari probleme penale, pot trage concluzia că PSD a fost capturat de persoane certate cu legea ? Pot.

La PSD nu ești exclus dacă ești urmărit penal sau condamnat, ești exclus dacă nu ai dosar penal.

Alo ! Pesedeilor ! Să nu vă mai prind cu morala în vârf de băț !

Madam Firea ar cam trebui să se abțină de la propunerile pe care le face altor partide. Alegerea ei la Primăria Generală a Bucureștiului poate fi considerată o încercare de capturare a capitalei de Dragnea și alți infractori din PSD ? Poate.

Pe Băsescu a început să-l doară. Tare.

Agerpres (aici).

De la eroica indiferență față de deschiderea dosarului, Traian Băsescu a ajuns la amenințarea procurorului general interimar al Parchetului General Bogdan Licu pentru abuz.

De la „l-am numit” la „mi-a luat drepturi” este folosită toată paleta de acuze.

Nu sunt uitați cei de la Antene, cei care au făcut plângerile penale, spune Băsescu.

Comportamentul arată disperare. Mascarada că i-a luat dreptul de port armă cât timp este sub control judiciar este un semnal. Traian Băsescu vede că nu mai are imunitate. De aceea clamează că nu este respectat ca fost Președinte al României.

Ceva se petrece în acest dosar de a început Băsescu să se agite atât de tare. Juriștii pe care îi consultă îi spun, probabil, că nu scapă fără pedeapsă și fără să dea înapoi sumele mari de bani cu care a jonglat făcând afaceri necurate. Legea este lege. Banii folosiți pentru comiterea infracțiunii precum și banii rezultați din comiterea infracțiunii se confiscă și se fac venit la bugetul de stat. Nu mai spun de bunuri. Prăpăd ! Nu mai spun de condamnarea care îl trimite pe el după gratii și familia în altă locuință decât cea de protocol dată de stat !

Este timpul ca Băsescu să simtă pe propria piele că legea este valabilă și pentru el. Este timpul să vadă că principiul liberal al egalității cetățenilor în fața legii este viabil. Este timpul să vadă că nimeni nu este mai presus de lege. Este timpul să afle, după aproape 2 ani, că el ar fi trebuit să se afle în slujba cetățenilor și nu cetățenii în slujba lui. Este timpul să afle că tipul de comportament adoptat de el este specific epocii medievale, este comportamentul conducătorului bandei de tâlhari și nu al unui înalt slujbaș public la stat.

PSD și meandrele concretului.

Vrei, nu vrei, bei Grigore aghiazma !

A trecut timpul și PSD a ajuns la vorbele clasicului în viață Ion Iliescu:

„Ancorat în realitate şi raportat la sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludeaza meandrele concretului”.

Cu probe. Indubitabile. Ba, chiar mai mult, procurorii au și „suspiciuni rezonabile” cu privire la faptele unora din PSD că ar fi autorii unor matrapazlâcuri cu conținut penal, asta însemnând alte procese și alte condamnări ale liderilor care aflați temporar la putere au băgat mâna în borcanul cu miere de la buget și au uitat să o mai scoată.

Liviu Dragnea, comandantul suprem al pesediștilor, a fost condamnat penal pentru fraudarea referendumului. Judecătorii ICCJ nu au vrut să accepte că faptele lui au fost „simple” activități politice, că au fost în limitele jocului politic practicat cu ocazia alegerilor și au considerat că forțarea unor oameni să meargă la vot prin folosirea unor amenințări este faptă penală. Judecătorii au considerat că Dragnea și cei care i-au executat dispozițiile au vrut să obțină un avantaj de pe poziții de putere, politică și administrativă. Dragnea și unii dintre cei care au participat la acțiune au fost condamnați, cu suspendare, dar condamnați, ceea ce înseamnă că se fac vinovați de săvârșirea unei infracțiuni. Suspendarea executării pedepsei nu înseamnă că fapta este minoră. Dragnea și ceilalți condamnați în cauză sunt pasibili de pedeapsa cu executare imediat ce comit o altă faptă penală în perioada de supraveghere stabilită de instanță.

Avem deci un lider politic major condamnat penal. Ca atare, i se poate pune calificativul „infractor” fără ca cel care face afirmația să fie acuzat că insultă personajul calificat.

Alături de Dragnea, PSD mai are în organele de conducere și alte persoane deja condamnate, pentru infracțiuni de drept comun dar și pentru infracțiuni de corupție sau de abuz de putere. Sunt apărate de ceilalți pesediști pentru considerente care ies din sfera rațiunii. A rațiunii celorlalți, nu însă a rațiunii membrilor PSD. Nu mai spun de membrii PSD care candidează la alegerile locale de peste o lună, suspecte de comiterea unor infracțiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, corupție sau infracțiuni asimilate faptelor de corupție etc. Față de acestea din urmă, se poate gândi, rezonabil, că sunt mai aproape de o condamnare penală decât de o achitare. Și totuși sunt propuse de către PSD pentru a deveni primari sau consilieri locali și județeni.

Ancorat în realitatea de mai sus și raportat la sinergia faptelor ce domină copios viața PSD - mișto formulare iliesciană -, nu putem evita adevărul (DEX: Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate !) care spune că PSD este un partid dominat de persoane certate cu legea. Eu am impresia că cei din PSD se chinuie să iasă în evidență cât mai negativ cu putință. Peste toate, publicitatea ce li se face de către cei din presă, chipurile în apărarea lor, le scoate în evidență și mai mult lipsa de moralitate. Este ciudat comportamentul celor din PSD. Pe lângă ciudățenie, liderii PSD se întrec în formulări cât mai ciudate.

Dragnea a afirmat cu nonșalanță că „Demisia mi-am cerut-o chiar eu mie însumi la aflarea sentinţei” ! Fascinant ! Și-a cerut demisia lui însuși ! Nu și-a acordat-o ! A considerat că face rău partidului și țării ! Fascinant ! Bag seama că Liviu Dragnea, la fel ca Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu face parte din clubul restrâns al celor care „sunt colegi cu Ludovic al XIV -lea”, care a rămas celebru cu zicerea „Soarele sunt eu !”.

Îmi imaginez scena. Liviu Dragnea își cheamă secretara și îi dă demisia lui în scris. Aceasta o ia, o înregistrează și o bagă în mapa de corespondență pentru a doua zi. Nu, nu este o urgență. A doua zi, Dragnea citește corespondența și alte documente, ajunge la cererea de demisie a numitului Liviu Dragnea, o analizează și decide că nu este momentul politic pentru aceasta și o respinge. Scrie de mână, cursiv, „se respinge”, motivează și semnează. Secretarea ia dosarul, înregistrează rezoluțiile șefului și în dă lui Liviu Dragnea, la plecare, soluția de respingere. Fascinant ! Mai mult, Dragnea vine și ne comunică faptul că forțat fiind de starea națiunii, de pericolele la care națiunea este sensibilă, nu și-a aprobat demisia ! De noaptea minții !

Hai că ajung la „meandrele concretului”, formulare iliesciană de înaltă valoare teoretică și practică. Să navigi urmând meandrele concretului cotidian este complicat. Trebuie să ai talent de navigator, Traian Băsescu fiind un fel de campion politic în astfel de realizare, numai în interes propriu. Un timp a reușit. A crezut că i se permite totul, a plusat, a riscat și constată azi că a eșuat. Încă nu crede că va rămâne împotmolit însă este și el lovit de sinergia faptelor. Procurorii l-au dibuit și îl urmează cu credința că adevărul va ieși la lumină. Dragnea însuși dă dovadă de talent „băsescian”. A pus vaporul PSD pe un banc de nisip și a eșuat. Vaporul PSD s-a înfipt temeinic în banc. Acum vrea să îl dea afară din partid pe Zgonea pentru că acesta i-a cerut demisia. Începe să devină o modă la PSD. Cum are probleme cu legea un lider, cum sunt dați afară cei care îl contestă în temeiul evidențelor penale și a actelor publice de urmărire penală. Așa au fost dați afară Geoană și alții. Mișcările astea sunt destul de dese, azi, în PSD. Momentele de unitate a partidului, momentele în care PSD își ținea aproape liderii cu orice risc au trecut. Acum se practică excluderile celor care contestă liderii penali.

Vaporul PSD s-a înfipt într-un banc de nisip. Meandrele concretului le-au fost și le sunt potrivnice. Sinergia faptelor îi duce nu doar către ridicol, îi duce către auto-distrugere. Să le fie de bine. Vorba aia, dacă lor le place, nu te aia în gusturile omului.

Am sentimentul că Liviu Dragnea și PSD seamănă din ce în ce mai mult cu Traian Băsescu și fostul PDL.

Un fost candidat al PNL, de un leu speranță.

Am citit „plângerea” lui sesizat de postări pe facebook.  Am deschis pagina psnews (aici) și m-am umplut de nervi. Individul nu merită nimic măcar cea mai elementară formă de respect. Minte și insultă. Un fel de „neica nimeni”, îngâmfat și absolut aerian. Orgoliul însă este pe măsură.

Reprezint pe Seniorii liberali din Filiala PNL Sector 3 București. Seniori numiți de ipochimen „bătrâni”, peiorativ, în desconsiderare față de implicarea unor oameni ajunși la o vârstă dar care datorită convingerilor lor liberale vin să facă voluntariat politic în organizația PNL în speranța că succesul liberalismului va asigura urmașilor lor o viață mai bună în viitor.

Minciună însoțită de insultă la adresa unor oameni care l-au sprijinit pe acest Florin Ștefan Vasile să fie cunoscut de cetățenii Sectorului 3 prin acțiuni în teren, au adunat pentru el semnături de susținere, i-au dat sfaturi asupra modului în care comunică cu cetățenii, i-au dat sfaturi asupra unor obiective politice pe care să le urmărească în calitate de candidat, în foarte multe domenii de activitate la o primărie. I-a intrat pe o ureche și i-a ieșit pe cealaltă. Omul trăia într-o lume paralelă. A crezut că organizația noastră îl va însoți și îl va urma ca o turmă de oi. S-a înșelat. Nu știe ce înseamnă a fi liberal, nu pricepe că un liberal care își asumă o responsabilitate se pune în slujba comunității față de care s-a angajat. În mintea lui, și-a închipuit că devine un fel de stăpân. Mentalitate de comunist sadea. Un personaj primitiv.

Ce spune ipochimenul:

„La tineret, au 5 oameni. La organizaţia de bătrâni, pe hârtie, sunt 2000, dar, dacă mergi pe teren, nu strângi 200 de persoane”.

Infam personaj. Potrivit acestei declarații, organizația noastră este mai degrabă o organizație a „bătrânilor”. Ei bine, noi avem persoane în vârstă, nu sunt „2000” ci abia 10% din această cifră și ceva mai puțin din numărul total de membri ai filialei. Termenul „bătrâni”, potrivit DEX, se referă la persoane care au o vârstă înaintată și nu mai au capacitatea de a fi active. În organizația noastră, persoanele cu o vârstă înaintată, mai bine spus de la o anumită vârstă, desfășoară activități lucrative, unele au locuri de muncă normale, altele fac voluntariat în primul rând politic dar participă și la alte forme de voluntariat în organizații ale societății civile, marea lor majoritate se întrețin singure, au resursele necesare, termenul în acest caz fiind de fapt o insultă. O desconsiderare a oamenilor care au o anumită vârstă. Ei bine, acei „bătrâni” pe care îi desconsideră au participat activ la promovarea lui. Nu au știut „bătrânii” ce lichea promovează. Acum știm. Vom discuta despre asta joi, de la 17.30 când avem ședința informală a seniorilor.

Filiala noastră este de fapt o organizație dominată copios de tineri și oameni ajunși la maturitate. Individul a vrut însă să insulte pe toți membrii organizației. Jegos.

Din moment ce individul nu a știut să colaboreze, din moment ce a fugit ca dracul de tămâie de organizație, încercând să își facă campanie doar cu nu număr de persoane adunate de el de pe nu știu unde, evident că nu a văzut sutele de tineri care au asigurat prezența la corturile de pre-campanie, unde i-a fost promovată mutra de candidat, unde se strângeau semnături pentru candidații PNL, unde se dădeau explicații cetățenilor privind existența și experiența lui ca fost funcționar public la Primăria Sectorului 3, atât cât a dat și el ca informație în cadrul organizației PNL. A mințit când a intrat în PNL cu un an în urmă, a mințit când s-a angajat să urmeze programul de guvernare al PNL pentru Sectorul 3, a mințit când s-a angajat să urmeze programul PNL de campanie, a evitat ostentativ să fie asociat cu organizația din care a făcut parte. Până acum nu a apărut în media. Acum a ieșit, probabil stimulat de publicația asta de stânga și se descarcă, probabil după indicațiile date de propagandiștii socialiști de la psnews !

Ne-am lămurit, după un timp, că individul este aerian. Din nefericire, am consumat inutil un timp de pre-campanie. Nu doar că nu este un liberal, ci și faptul că este un aerian în problemele de administrație locală. Are niște informații primite din primărie și le tot toacă fără însă să reprezinte un pericol pentru contracandidatul Robert Negoiță. Mare lucru ca individul Florin Ștefan Vasile să nu fi fost în cârdășie cu Negoiță ! Mare lucru ! Faptul că a ajuns în media doar la psnews poate fi un semn.

A naibii hahaleră ! M-a enervat tocmai azi, de Florii.

Am înțeles că vrea să candideze ca independent. Hm. O avea cu ce ? Unde nu-i cap, vai de picioare !

O hotărâre etalon a Curții de Justiție a UE legată de imigrație !

Agerpres (aici).

Pe scurt, în Spania, un imigrant extracomunitar, rezident și deținător al unui permis de lungă ședere, a solicitat aprobarea pentru reîntregirea familiei. Autoritatea spaniolă l-a refuzat pe motivul că nu are posibilitatea să își întrețină familia din resursele sale.

Curtea de Justiție a UE a validat decizia instanțelor naționale spaniole și a apreciat legislația spaniolă în materie care este „rezonabilă și proporțională”. Directiva UE din 2003 nu face astfel de precizări.

Multe state au rețineri cu privire la imigrație. Fără a exclude imigrația, considerată un fenomen natural, nu doresc ca aceasta să scape de sub control așa că o astfel de decizie a CJUE vine să sprijine aplicarea legislației în materie dând o linie de conduită.

Presupun că această decizie a CJUE, potrivit căreia „un stat membru al UE poate să refuze reîntregirea familială a posesorului unui permis de rezidență dacă acesta nu dispune de resurse pentru a-și întreține familia timp de un an după depunerea cererii”, va fi luată în considerare de celelalte state membre ale UE care nu au prevederi asemănătoare legislației spaniole și astfel se va închide o „supapă” folosită, de cele mai multe ori abuziv, de către imigranți.

Marea migrație promovată abuziv de unele state ale UE, pe motive de necesar de forță de muncă, a agitat statele care nu și-au propus să încurajeze imigrația. State care au foarte mult de lucru pentru a crește nivelul de trai al propriei populații pentru ajungerea din urmă a statelor dezvoltate. O mare masă de imigranți ar fi un efort suplimentar neacceptabil. S-ar institui o stare de inechitate din moment ce propria populație ar avea venituri minime garantate mai mici decât veniturile ce se pun la dispoziția imigranților !

Imbecillitas este slăbicune, în latină, spune Paleologu. Imbecilitate în limba română ... este altceva !

Theodor Paleologu ne vorbește românește însă ne cere să înțelegem sensul unor cuvinte în limba latină. De tot râsul. Hai totuși să nu accept lălăiala lui ineptă și să tratez problema așa cum trebuie.

Paleologu este adeptul asumării de către PNL a candidaturii lui Nicușor Dan. Declarația este directă, este pe față și este urmată de cea mai mizerabilă caracterizare făcută de intelectualul Paleologu colegilor din PNL (unde a ajuns, probabil, din întâmplare. Nu a fost atent pe unde merge, cine știe !).

Am citit interviul dat celor de la Mediafax (aici). Eu nu am de gând să tac. De aceea scriu aceste rânduri.

Poziția adoptată de el (ca să fiu, cât de cât, elegant) a fost exploatată de presa ostilă PNL și candidaților aleși de PNL (să mă mențin în zona eleganței în exprimare !) pentru a afirma, de bună seamă, că în PNL sunt discuții violente, sunt nemulțumiri, sunt ruperi, este în curs de desfășurare un fel de apocalipsă. Bine, nu este singurul care s-a manifestat. Mai este Petre Roman, mai este Ovidiu Raețchi, mai este Adriana Săftoiu mai sunt.

Doar că acești vehemenți opozanți sunt ... destul de stingheri. De ce ? Pentru că au o altă opțiune decât a majorității membrilor PNL. Nici nu vor să se amestece cu prostimea !

Reporterul: Domnule Paleologu, aţi spus despre nominalizarea lui Marian Munteanu că este, citez, “de o piramidală imbecilitate”.

Notă: nu trec la răspunsul lui pentru că este nevoie să înțelegem termenii folosiți.

În limba română uzuală, termenul „piramidal” are un sens figurativ, cel folosit de Paleologu: „De proporții foarte mari, enorm, uriaș”.

Termenul „imbecilitate” are următoarele sensuri:

1. Deficiență mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăși nivelul intelectual al vârstei preșcolare; idioțenie, tâmpenie.

2. Comportare sau vorbă de imbecil sau de om necugetat; prostie, inepție, neghiobie.

Se poate „traduce” expresia folosită de Paleologu astfel: nominalizarea lui Marian Munteanu este de o prostie/ inepție/ neghiobie uriașă/ enormă.

Bine, el vine să ne facă o combinație latino-română. Păstrează sensul literar românesc pentru „piramidal” și propune sensul literar latin pentru „imbecilitate” urmând să rezulte următorul înțeles al afirmației: nominalizarea lui Marian Munteanu este de „o slăbiciune” uriașă.

Așa propune el reporterului interpretarea:

Ar trebui să spun, ca să nu se supere nimeni, că n-am făcut pe nimeni imbecil în persoană, da? Am zis că e vorba totuşi de o imbecilitate colectivă. Să ne gândim la originea cuvântului ...  în latineşte “imbecilitas” înseamnă slăbiciune. E vorba de o slăbiciune intelectuală.

Am căutat cuvântul în latină: imbecillitas, -atis s.f. slabiciune; boala; lasitate

Mi se pare că musiu Paleologu o cam dă la scăldat. Nu prea iese. Le îmbârligă grosier. Contrar aparenței din media unde este vizibil cu pipă și papion.

Păi cum musiu, colo vorbești despre „slăbiciune intelectuală”, combinând termenul „imbecilitate” din limba română care are sensul de „deficiență mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăși nivelul intelectual al vârstei preșcolare”, adică mai de-a dreptul „idioțenie” sau „tâmpenie” cu termenul latinesc „imbecillitas” care înseamnă „slăbiciune” ? Între intelectualii de rasă ai SAR sau RC, GDS, România liberă, EvZ, Revista 22 poate merge dar la „nevolnici” ca mine nu prea.

Mie îmi sună ca o insultă. Te voi trata ca atare.

Mai spune Paleologu: „E vorba de o slăbiciune intelectuală. De o incapacitate de a trasa o linie clară, incapacitate de a învaţă din greşelile trecute, de a învăţa din eşecuri, din înfrângeri. E vorba de o consternantă decerebrare colectivă. Totuşi, ansamblul BPN-ului a votat în unanimitate această aberaţie consternantă”.

După care declară, nonșalant, că nu are nimic cu Marian Munteanu !

Omul ăsta are toate țiglele pe casă ? Insultă grosolan pe toți membrii PNL, câteva sute de mii, calificați ca imbecili și decerebrați și mai stă în PNL ?

Dacă nu pleacă singur, după o astfel de ieșire, pot constata că individul nu are nici în clin și nici în mânecă cu onoarea, cu demnitatea, cu actul civic.

Dacă va avea susținători în PNL voi avea grijă să mă distanțez și față de aceștia.

Avem un „război” ? Al doctrinelor ? Din cauza lui Marian Munteanu ?

Nu prea știu cum este în restul localităților din țară, dar aici în București se încearcă producerea unor cutremure. Luptă unii cu alții de zici că mâine este sfârșitul lumii. Totul pleacă de la momentul nominalizării lui Marian Munteanu în postura de candidat al PNL la primăria Bucureștiului.

Ca în poveste, „vrăjitoarea” aruncă în spate un pieptene și se ridică o pădure ca un zid de nepătruns. Numai că nu mai avem o singură „vrăjitoare”, au apărut mai multe, ca ciupercile după ploaie.

După o perioadă, lungă ea, ce este drept este drept, de liniște aparentă, în care se mișcau ca la balet doctrinele aflate în atenția publicului, liberalismul și socialismul, pe ici colo câte o izbucnire de creștin-democrație sau naționalism, ba chiar și o doctrină a oportunismului politic care contrazice doctrinele tradiționale clamând moartea politicilor doctrinare - Traian Băsescu este cap de afiș, nominalizarea  lui Marian Munteanu a declanșat furtuna. Au apărut combinații noi, acuze grave și pericole ce stau să cadă asupra neamului românesc.

Traian Băsescu declară că Marian Munteanu îi este indiferent, că are o înclinație către misticism cu accente legionare, aici fiind vorba de naționalism. Nu leagă, deocamdată, succesul la administrarea Capitalei de alegerea lui Munteanu, declară doar că funcția de primar general este foarte grea.  El știe că deși primarul general are un rol foarte important, munca de specialitate o fac doar specialiștii din primărie și cei din structurile de stat descentralizate. Traian Băsescu nu este în criză, cum sunt alții. Jurnaliștii lui Băsescu însă, nu stau deoparte. Sunt pe baricade și dau în toate părțile cu săgeți. Munteanu fiind o țintă. Mai degrabă, cei de la EvZ și B1Tv bagă bățul prin gard întărâtând pe alții să latre decât fiind ei lătrători.

Monica Macovei anunță apocalipsa. Este vehementă. Împroașcă cu venin, murdărește tot ce atinge. Îi mor speranțele politice, bag eu de seamă. Este, totuși, o cantitate neglijabilă din moment ce ea nu are o doctrină pe care să se sprijine ci apelează la tot felul de rezultate ale unor politici și nu la idei creatoare de politici. Neglijabilă. Nominalizarea lui Marian Munteanu a dereglat-o. Apărătorii ei au început să caute prin dedesubturile istorie pentru a scoate în evidență „iadul” pe care un om, Marian Munteanu, îl va aduce pentru București din posibila postură de primar.

Nicușor Dan este penibil. Alina Mungiu Pippidi este mai activă pentru promovarea lui, pentru apărarea lui ceea ce ne duce cu gândul că „Șordan” este doar o marionetă în mâinile sorosistei pusă pe cucerirea puterii politice prin destrămarea actualei structuri a statului de drept. Ca să fiu sincer, am impresia că Pippidi și Băsescu sunt pe aceeași baricadă, sunt adepții noii ordini mondiale, o ordine în care statele își pierd din importanță, o ordine în care deciziile majore sunt luate de puterile economice care nu mai sunt statele ci corporațiile. Este impresia mea și urmează să văd ce mai urmează. Băsescu ar cam vrea o trecere mai lină pe când Pippidi vrea o trecere bruscă.

Pippidi și-a aruncat în luptă „trupele”. Jurnaliștii sunt vârful de lance. În „România Liberă” se scoate în evidență „monstrul ideologic” ce este scos la suprafață prin nominalizarea lui Marian Munteanu. Un monstru care a reușit să facă ce nu s-a mai făcut până acum. Să pună împreună extrema dreaptă cu extrema stângă, să le uniformizeze asperitățile și să obțină ceva nou. Cred că jurnalistul Câmpeanu (parcă !), vrea să ne anunțe că aici, în România, s-a reușit realizarea celei mai noi extreme politice: o extremă stânga-dreapta iar noi nu știm. Bine, din moment ce Munteanu a reușit așa ceva, ce rost mai au curentele politice ? Bașca faptul că autorul din RL observă și ne atrage atenția că „electoratul” lui Munteanu se găsește atât în PNL - partid care are în titlu și în doctrină elementul național -, cât și în PSD - partid care și-a manifestat, foarte agresiv în 2014, adeziunea la socialismul creștin ortodox -, astfel că nu suntem de parte, prin alegerea ca primar a lui Marian Munteanu, de o societate dominată de talibanism creștin ortodox. Nașpa judecată. Dar este folosită pentru a evidenția „înțelepciunea” pragmatică a lui Pippidi care ne vrea bine mondial.

Tăriceanu este un caz aproape patologic. Cu fiecare zi, cu fiecare insucces, disperarea lui capătă accente dramatice. Sondajele de opinie nu îl ridică nici în marja de eroare a existenței politice. Chiar și cele contrafăcute nu îi asigură garanția supraviețuirii. Agresiunea lui constantă la adresa PNL este una, agresiunea lui asupra simbolului liberalismul în această perioadă istorică, asupra Președintelui de Onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus este însă cu totul și cu totul altceva. Este un atac la persoană murdar și nedemn pentru cineva care s-a chinuit ani și ani să lase impresia omului civilizat, a omului educat, a omului care știe să „poarte un papion”. Începe să se apropie din ce în ce mai mult de imaginea unui derbedeu cu bani, a unui „cocălar”.

Am mers la DEX să adun noțiunile cu terminația „-ism”. DEX-ul îmi spune că terminația „-ism” duce la doctrine, ideologii. Dintr-o dată suntem în fața unor ideologii despre care nu s-a prea vorbit.

Marian Munteanu este un creștin-ortodox convins, adept al non-violenței, după propriile declarații. Asta nu înseamnă că nu militează pentru crezul său. Într-o declarație la Mediafax afirmă că se simte obligat, de convingerile ortodoxe, să încerce să determine un ateu să renunțe la lipsa de credință și să se întoarcă pe calea dreaptă. Un rol de mesia. De aici și nu numai, Marian Munteanu este văzut ca un individ care se închipuie un fel de Mesia, că practică ortodoxismul - „Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe”, având ca model Mișcarea Legionară din perioada interbelică. Nici nu este greu să se facă astfel de asocieri din moment ce el a făcut declarații în care nu recunoaște liberalismului apetența pentru problemele sociale, necesitățile religioase ale comunității. El declară că va urma calea liberalismului în comportamentul politic în viitor, asta însă nu înseamnă că își va părăsi propria cale spirituală.

Nu a scăpat observației și criticii termenul naționalism, de care este acuzat Munteanu, tocmai de mondialiștii asociați cu Pippidi, naționalism care, de bine de rău, este curentul politic care a dus la formarea statelor, inclusiv al României. În DEX definiția este clară: „Ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale”. Naționalismul practicat de partidele istorice este mai puțin criticat, pentru că de teama de a nu apărea ca partide „arhaice”, „necivilizate”, „neevoluate”, acestea nu au pedalat pe caracterul național al economiei, al vieții comunităților au tot vehiculat „exemplul pozitiv și bunele practici din statele democrate ale vestului Europei”. Ideea că PNL va reveni la abordarea interbelică a politicilor naționale deranjează. Crează spaimă. Au și de ce. PNL are o tradiție în politica națională, o politică naționalistă orientată direct către acele puncte de interes care au sprijinit formarea statului independent român. Economia, finanțele, organizarea administrativ teritorială - a nu se uita zicerea lui IC Brătianu privind ducerea către comunitățile locale a deciziei privind gospodărirea lor, descentralizarea administrativă pe care unii lideri, astăzi, o tot proclamă !

Crezul liberal din 1923 reprezintă o sinteză a acțiunilor politice liberale de până atunci care au adus Regatul României la o anume stare națională și la o anume recunoaștere internațională. Suntem în 1923, după Marea Unire a tuturor românilor !

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a scăpat ţara din ghearele hrăpăreţe ale zarafilor străini, întemeind băncile ţărăneşti şi muncitoreşti, care au pus banul Românului în mâinile Românului.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care s-a ostenit neîncetat să apere Biserica Strămoşească, păstrătoare de credinţă şi să întemeieze şi să întărească Şcoala, dătătoare de lumină, trezind poporul român, din somnul în care îl aruncase vitregia timpurilor şi purtându-l spre limanul deşteptării.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a stat strajă neclintită lângă averea ţării apărând-o împotriva poftelor nesăturate ale vrăjmaşilor care voiau să robească neamul prin robirea avuţiilor lui.

Dacă ne uităm la cei care azi, din cauză de Marian Munteanu, se comportă foarte agresiv cu PNL și această nominalizare, nu putem evita să spunem lucrurilor pe nume. Există teama că populația va achiesa la ideea națională, la ortodoxism, că globalismul promovat atât de insistent de Pippidi, Macovei, Tăriceanu și chiar o parte a celor din PSD va pica examenul istorie. Ba, ar trebui să vedem că împotriva globalismului se manifestă din ce în ce mai multe forțe politice din multe țări. Brexit-ul este una dintre forme. Britanicii nu vor să fie o parte a politicilor globale, acuzând Germania de politici invazive în problemele interne ale altor state de pe poziția de forță a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană. Franța se opune și ea, nu trebui să ne facem că nu vedem faptul că Frontul Național obține credit din ce în ce mai mare, împotriva curentului ostil însumat al altor partide politice, organizații internaționale, europene și financiare dependente de anumite puteri politice naționale și internaționale. Putem evita extremismul naționalist, clamat cu atâta insistență de globaliști ? Da. Îl putem evita practicând un naționalism liberal care nu exclude capitalul străin, investiția străină însă care acordă relevanță capitalului autohton și economiei românești cu capital autohton.

Legat de cele de mai sus, există o motivare puternică. O țară dependentă de capitalul străin și investitorii străini este incapabilă să reziste la crize. De orice natură. Iar cele mai periculoase sunt criza alimentară, criza apei, criza energiei etc. care fără a fi foarte puternice la nivel național, fără a fi sub controlul comunităților locale dar și a guvernului, nu pot asigura strictul necesar supraviețuirii unei populații la un moment dat în cazul declanșării unei crize.

Avem mari probleme în urma politicilor globaliste practicate până în prezent. Doar 15% din capitalul românesc contribuie la exportul țării ! Terenurile agricole lucrate, foarte bine de altfel, de investitorii străini pot fi blocate la un moment dat, într-o situație de criză, pe baza dreptului de proprietate, a dreptului proprietarului de a le cultiva sau nu, de a face monocultură sau nu, de a face ce vrea mușchii lui. Astfel că există pericolul ca terenurile să nu asigure necesarul de alimente și plante tehnice necesare populației.

Cine a făcut politici de am ajuns aici ? Pentru că nu stăm de loc bine, progresul nostru fiind dependent de capitalul străin și investițiile străinilor. Nu cumva PSD cu Năstase, PNL sub Tăriceanu, PDL sub Băsescu ? Ba, la Băsescu, programul ideologic a fost influențat, după cum spune Pippidi de ea și colegii ei din SAR și GDS (partenerii „civili”).

Mie nu îmi place la Munteanu, să nu fiu mai prejos, ideea că un ateu este obligatoriu adeptul ateismului. Ateismul este o prostie. Un ateu care se respectă nu „luptă” împotriva credințelor religioase. Ar însemna să nege ceva ce nu există. O prostie. Dacă poate, se va feri de agresiunea islamismului, a ortodoxismului, a catolicismului, a protestantismului și a tot ce se termină cu „ism” ca doctrină religioasă. Dacă nu va reuși, va suferi pedeapsa capitală așa cum a suferit și până acum. Pe rug, cu capul tăiat, îngropat de viu, înecat etc. După cum au considerat „drept credincioșii” că merită omorât ateul.

Liberalii să nu uite ! Ceilalți, să ia aminte !

CREZUL LIBERAL 1923

Crezul liberal 1923 - de aici !

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a sfărâmat jugul turcilor şi a făcut din ţara mică, necunoscută şi pierdută de la gurile Dunării, regatul puternic şi preţuit de toate popoarele lumii.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a dezrobit ţarina strămoşească şi a făcut împroprietărirea, dând iobagului brazda de pământ, pentru care să ştie să trăiască şi pentru care, la nevoie, să ştie să moară.

Cred în Partidul Naţional Liberal, dezrobitor de suflete.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a dat votul obştesc aşezând rânduiala ţării pe temei de dreptate şi a pus în mâna ţărănimii şi a muncitorimii armă a votului pentru apărarea tuturor nevoilor lor.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a scăpat ţara din ghearele hrăpăreţe ale zarafilor străini, întemeind băncile ţărăneşti şi muncitoreşti, care au pus banul Românului în mâinile Românului.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care s-a ostenit neîncetat să apere Biserica Strămoşească, păstrătoare de credinţă şi să întemeieze şi să întărească Şcoala, dătătoare de lumină, trezind poporul român, din somnul în care îl aruncase vitregia timpurilor şi purtându-l spre limanul deşteptării.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a stat strajă neclintită lângă averea ţării apărând-o împotriva poftelor nesăturate ale vrăjmaşilor care voiau să robească neamul prin robirea avuţiilor lui.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care în vremea marelui război, sub conducerea glorioasă a Măriei Sale Ferdinand I-ul, - dătătorul celei mai sfinte pilde de iubire de ţară - şi prin vitejia şi jertfele ostaşilor neamului, a lărgit hotarele ţării şi a făcut Unirea cea de veci a tuturor Românilor.

Cred în Partidul Naţional Liberal, înfrăţitorul tagmelor, înfrăţitorul tuturor seminţiilor ce trăiesc în hotarele României Mari.

Cred în Partidul Naţional Liberal, liberator de neam.

Cred - şi de aceea ridic ochii mei către Cel de Sus, rugându-mă:
„Dumnezeul meu şi Dumnezeul strămoşilor mei, pogoară harul tău asupra Partidului Naţional Liberal, ajută-l, ca şi până azi, în munca lui şi risipeşte adunarea vrăjmaşilor ce-i stau potrivnici, pentru ca să poată purta mai departe cu izbândă, neamul meu pe drumul propăşirii şi al pacei."

Legea luptătorului liberal - Nihil Sine Deo

Liberalul este om liber şi generos. El luptă împotriva oricărei asupriri şi se jertfeşte pentru întărirea credinţei strămoşeşti, consolidarea şi fericirea Patriei sale.

Liberalul este om de onoare şi de cuvant. El judecă orice situaţie în lumina adevărului, iar convingerile sale le împărtăşeşte tuturor, fără ascunzişuri.

Liberalul este omul faptelor şi al gândurilor curate. El preţuieşte deopotrivă sănătatea trupească şi sănătatea sufletească.

Liberalul se împotriveşte oricăror acte de risipă, de abuz, de favoare, de cruzime sau de distrugere.

Liberalul nu face nici o deosebire de rasă, de avere, de clasă socială. El este cuviincios şi îngăduitor faţă de toată lumea, respectând credinţa, munca, experienţa şi avutul altuia.

Liberalul este patruns de spiritul de echipă. Ca să poată să comande, el învaţă mai întai să asculte.

Liberalul este luptător politic plin de avânt şi sincer democrat. El dispreţuieşte minciuna, reaua credinţă, invidia, patima, dezordinea şi ura.

Liberalul este îndrazneţ în cele bine chibzuite. El nu fuge niciodată de răspundere.

Liberalul este bun român. El îndeplineşte cu conştiinciozitate îndatoririle cetăţeneşti în ajutorul semenilor aflaţi în nevoie şi primejdie.

Liberalul este plin de însufleţire în orice muncă, urmându-şi cu dârzenie ţelul: libertate, dreptate şi - prin proprietate - bunăstare pentru toţi.

Lumea a evoluat, românismul nu mai este doar al etnicilor români, conștiința nu mai este doar apanajul unei religii însă liberalii trebuie să se comporte după aceste criterii și valori. Iar aceste valori sunt perene doar în cadrul PNL !

Liberalism înseamnă progres. Înseamnă civilizație, înseamnă democrație.

Despre onoare și liberalism. O lecție dată de înțelepciune oportunistului de carieră.

https://youtu.be/3WFMlBbUqic

https://www.facebook.com/pnl.ro/videos/1096576150394421/

Adresa de mai sus duce la clip-ul în care Mircea Ionescu Quintus dă răspunsul. Pentru cine dorește să îl vadă.

Călin Popescu Tăriceanu vrea să aibă o contribuție personală la liberalism. Un liberalism după mintea și comportamentul său. A găsit aliați. Pe unii. Nu sunt liberali.

Tăriceanu a făcut afirmații grave la adresa celui mai reprezentativ liberal în activitate.

„Mai mult de atât, cred că singura posibilitate pentru a contracara această imbecilitate a PNL, a conducerii PNL de astăzi de a desemna un astfel de candidat, este ca preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, să opună veto-ul său, moral şi politic, acestei decizii. Cealaltă variantă este să-şi dea demisia de onoare din calitatea de preşedinte al PNL, dacă rămâne fidel idealurilor sale liberale din tinereţe şi care l-au purtat până în ziua de astăzi”.

Pus în fața unei astfel de judecăți, Președintele de Onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus a răspuns, în stilul său caracteristic.

„Am citit şi eu în ziare că distinsul meu fost coleg şi fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal, nu îi rostesc numele, mi-a cerut demisia de onoare. Când un om de onoare mi-ar cere o asemenea demisie, m-aş gândi să reflectez. Până atunci, însă, îmi văd de îndatoririle mele pe care mi le îndeplinesc de peste 70 de ani în Partidul Naţional Liberal, pe care nu l-am părăsit nici când am fost ameninţat cu moartea sau închis. Când un liberal adevărat mi-ar cere demisia, aş sta să mă gândesc. Pănă atunci să ne vedem de treabă şi fiecare să se aşeze acolo unde crede că îi este rostul şi interesul”.

Mai clar de atât nu se poate.

Tăriceanu primește, cu această ocazie, două calificative (pe merit !): nu este om de onoare și nu este liberal adevărat.

Cu asta ar trebui închisă și ideea că partidul lui Tăriceanu ar fi „liberal”. ALDE nu este liberal. Are ceva „vopsea liberală” fără a merge la liberalism în conținut. În conținut este socialist. Hai, poate social-democrat. Tăriceanu se comportă ca un socialist.

Coana mare de la M10 dă cu vitriol.

Monica Macovei nu vrea să se dezmintă. Este constantă în a scoate pe piață aberații. Practică un fel de „pornografie politică”. Voyeuri politici sunt cu duiumul. Are coana mare clientelă din destul.

În „domeniul” acesta are concurență, de aceeași calitate. O altă „coană mare” la fel de încrâncenată în a da cu vitriol. Se știe ea, nu mai spun cine.

Monica Macovei a aruncat, furioasă, cuvinte grele la adresa candidatului PNL la primăria Bucureștiului, Marian Munteanu. La Bistrița (Agerpres) a luat foc:

„După două nominalizări eșuate la București (...), a apărut a treia nominalizare, care ne-a luat respirația tuturor oamenilor cu logică și care vor ca România să meargă înainte, să facă acel salt istoric de care are nevoie pentru a ajunge la nivelul statelor cu vechi democrații. L-au propus pe Marian Munteanu, care este un anti-european, un anti-american, care încă mai visează la perioada legionară și este urmărit de principiile legionare și care vine dintr-un trecut construit tenebros împreună cu Virgil Măgureanu”.

Ce se poate susține din ce a spus coana mare ? Nimic. Cum mai nimic nu a rămas în picioare din tot ce a susținut de-a lungul timpului. Cucoana asta seamănă tare mult cu Traian Băsescu. Una vorbește și alta face, iar ceea ce vorbește și ceea ce face are, de cele mai multe ori, prea puțin de a face cu realitatea. Indiferent de susținerea pe care o are, cumpărată sau nu.

Astăzi, la Alba Iulia (Mediafax), coana mare are iar accese de „pornografie politică”, afirmând că Bucureștiul va ajunge „în iad” dacă va fi ales Marian Munteanu.

Confuzia din tărtăcuța coanei mari are mai multe șanse să arate că individa este dusă cu pluta decât că este un politician lucid. Dacă ar avea mai multă minte, ar adopta un alt discurs. De exemplu, ar contracara cu lipsa de experiență administrativă a lui Marian Munteanu la nivelul unei comunități și ar contracara cu experiența administrativă a candidatului susținut de M10. Numai că ... din nefericire, candidatul ei este la fel de lipsit de experiență chiar dacă acesta declară că a urmărit activitatea primăriei generale și a criticat unele dintre măsurile luate. Ar putea să combată și cu alte aspecte. Ce a ales ea, este ușor de demontat. Iar limbajul folosit, ei, aici se vede omul.

Coana mare are apucături de „derbedeu cu fustă”. La fel ca „adversara” ei în propășirea neamului dar și la concurență cu „derbedeul” național de la Mișcarea Populară.

A naibii „lume evoluată” !

Când Blaga are dreptate.

Agerpres (aici).

Traian Băsescu se visează în propria epopee. El este eroul legendar, el face doar fapte extraordinare, el este alfa și omega, el ...

Având sprijinul multor pupini din perioada de glorie când se credea egalul somităților lumii, Băsescu continuă să se comporte ca un scandalagiu de port, modelul pirat din epoca medievală.

La Pitești, Vasile Blaga a întărit, ca de fiecare dată, imaginea acestor alegeri pentru PNL. Adversarul PNL este PSD, candidații PNL se înfruntă cu candidații PSD. Punct.

„Bătălia în toată țara e între PNL și PSD. Din loc în loc pot să mai apară anumite partide balama, construite, așa cum am spus în permanență, (...) în general pe căzături din PNL. O fi vreun fost pedelist nemulțumit, e numai bun chiar să candideze la PMP, o avea probleme cu justiția pe la Constanța un vechi penelist, acum este bun și la ALDE (...), chiar perfect. (...) Un partid se construiește greu, știe asta cel mai bine Traian Băsescu, chiar o știe bine de tot”.

Blaga a mai afirmat că o eventuală candidatură a lui Băsescu la București, nu va schimba abordarea PNL.

Afirmațiile lui Blaga au rănit orgoliul lui Băsescu. Orgoliu aflat în mare dilemă azi, după ce PNL a desemnat pe Marian Munteanu să candideze la primăria Bucureștiului. Reacția lui Băsescu confirmă dilema ce l-a cuprins după această desemnare.

Mai spuneam eu că am fost informat de un om că i s-a cerut să semneze într-un tabel pentru candidatura lui Băsescu la primărie. Au apărut și alte informații similare, le-am văzut pe facebook. Este evident că Traian Băsescu își pregătește o eventuală candidatură.

„Din presă înțeleg că Vasile Blaga mă invită în ring pentru alegerile la Primăria Generală a Capitalei. Dragă Vasile, dacă este adevărat, te rog ai grijă ce-ți dorești. (...) Dragă Vasile, dacă vrei să fii sigur că eu intru în competiție (sau în ring cum îți place ție să spui), anunță tu că vei candida la alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei în locul lui Marian Munteanu. Te asigur că atunci voi intra și eu în competiție, doar pentru a-ți administra o bătaie electorală soră cu moartea, muuuult mai rău decât te-a bătut Oprescu în 2008”.

Blaga îl știe bine pe Băsescu. L-a lovit în punctul slab. Orgoliul nemăsurat combinat cu lașitatea. Despre ambele am tot vorbit, în anii din urmă. În disputele cu băsescienii, aprige. Lașitatea și orgoliul l-au „modelat” pe Băsescu de-a lungul timpului și au permis înțelegerea actelor și faptelor lui iresponsabile cu consecințe dezastruoase față de cetățenii țării.

Băsescu nu are curajul să se înfrunte politic cu Marian Munteanu pentru primăria Bucureștiului. De ce ? Este ceva în spate, în timp, ce îi poate fi imputat lui Băsescu vizavi de Marian Munteanu ? Este ceva în spate, în timp, ce poate apare la iveală în mediul public și care îl poate afecta pe Băsescu ? Este cumva periculos pentru Băsescu dar și alții redeschiderea dosarului mineriadei la cererea CEDO ?

Blaga are dreptate însă nu a spus tot. S-a limitat doar la comportamentul PNL pe timpul campaniei fără să intre în unele amănunte pe care bănuiesc că le are și care ar putea asigura candidatului PNL la primăria Bucureștiului un avantaj politic față de posibilul candidat Traian Băsescu.

Declarația lui Băsescu poate fi un pas înapoi. Nu mă interesează „hârjoana” la care cheamă Băsescu. Omul are sufletul negru de supărare pe Blaga pentru că „i-a furat partidul”, iar asta nu mă interesează. Mă interesează să văd ce șanse ar avea ipochimenul în cazul alegerilor locale și parlamentare de mai târziu. Până acum, semnalele sunt în defavoarea lui Băsescu. Partidul lui Băsescu nu trece pragul. Candidații lui Băsescu nu vor fi aleși primari. Rămâne să vedem ce va fi la nivelul consilierilor locali. Dacă nici acolo nu obține locuri în consiliile locale pentru a intra în combinații politice, atunci se poate spune că Băsescu și partidulețul lui sunt „morți politic”.

Nici partidulețul lui Tăriceanu nu se simte mai bine. ALDE este la concurență cu PMP în „lupta” împotriva PNL. Două partide căpușă. Culmea, ambele aliate, în aceste alegeri locale, cu PSD. Unul pe față, ALDE, altul pe dos, PMP. Unul declarat, altul în ascuns. O fi urmarea coabitării dintre Băsescu și Ponta ? Nu este exclus.

Când mă gândesc că și Tăriceanu „studiază cu atenție” o posibilă candidatură la primăria Bucureștiului, îmi vine să râd. Cred că s-a răzgândit deja. Este prea slab.

Băsescu și Tăriceanu ar fi avut posibilitatea să câștige Bucureștiul doar dacă ar fi candidat doar ei. Chiar nu se știe care dintre ei ar fi câștigat. Este totuși imposibil să compari forțele politice mari cu pigmeii politici: Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu !

Postare cu materialul ... clientului.

Alina Mungiu Pippidi a apărut la rampă cu o atitudine „explozivă”. Vorba românului, s-a „umflat tărâța'n ea” ! Este plină de adrenalină, este surescitată, este nemulțumită, este gata-gata să treacă peste oricine și orice.

Nu sunt un admirator al persoanei, nu am fost niciodată chiar dacă, uneori, am comentat pozitiv poziții exprimate de ea. Oamenii au și părți bune, măcar în afirmații dacă în viața de zi cu zi nu se văd.

Presa și persoanele cu acces la informații „speciale” au știut că Alina Mungiu Pippidi are proiecte politice personale. Nu au comentat prea mult în public, au văzut că are susținere financiară de te miri unde și s-au gândit că poate-poate le pică și lor ceva dacă îi cântă'n strună. Nu prea tare și nu prea des pentru că o publicitate a „crezului Pippidi” nu garanta și succesul. Așa că susținerea a fost „mai moale”.

Societatea Academică Română, România Curată și alte ONG-uri „de bine” au lucrat, uneori în tăcere (chiar prin omisiune !), la construcția unei „fundații sociale” pe care mai apoi să se ridice o altă clasă politică. Chiar așa, o altă clasă politică care să înlăture partidele cu vechime - istoria, reputația, realizările istorice urmând să fie consemnate în dosare și depozitate în arhive. Un fel de revenire la metodele de forță ale PCR (Partidul Comunist Român, pentru cei care nu știu acest lucru). Când PCR a luat puterea în România după al II-lea Război Mondial, cu ajutorul URSS, au aruncat „istoria României” de până atunci la gunoi și au construit o altă istorie a României care avea în centru anul 1921, anul înființării PCR (aici). Normal, în noua istorie, PCR era prezent în toate evenimentele politice ale vremii ca „forță călăuzitoare”. Ei bine, SAR și RC par să practice exact același scenariu.

Poate greșesc, dar eu am impresia că un ONG este un moderator între Stat (prin organele sale reprezentative) și societatea civilă pe care ONG-ul o reprezintă pentru a atenua asperitățile care pot apare, inevitabil, în actul de guvernare dar și în actele normative (consultarea publică are acest rol). Am tendința să cred în rolul de moderator însă trebuie să mă opresc atunci când ajung la Alina Mungiu Pippidi și ONG-urile pe care le patronează sau asupra cărora are influență.

Am citit materialul acesta scris de Pippidi (aici) și mi-am amintit și alte materiale scrise de ea. Odată, povestea cum a încercat ea și un grup de bine să îi facă programul de guvernare la Președinția României lui Traian Băsescu, cum acesta a acceptat, cum a folosit ideile mărețe din programul „Mungiu Pippidi” și cum mai apoi, încântat de cântecele unor „sirene politice” a renunțat la colaborare. Cum s-a apucat de treburi „neaoșe” cum ar „nepotismul” punând odrasla să candideze la Parlamentul European și cum a obligat PDL-ul, partidul „susținător”, să îi asigure numărul de voturi pentru investitură (momentele acelea au avut ca rezultat o condamnare pentru Ridzi de 5 ani cu executare !).

Mi-am amintit și de anul 2014, când Mungiu Pippidi avea de ales între „brânză și slănină”, cum „mișca ea capul” când într-o parte când în alta, când spre Iohannis, când spre Macovei, când spre alte orizonturi. Probabil că pe undeva, la orizont, a apărut un tenculeț de verzișori așa că s-a apucat să îi dea sfaturi lui Iohannis cum să conducă România spre „viitorul luminos și globalist al libertarienilor”. Dacă a fost refuzată, probabil că direct, i-a cășunat pe PNL și a continuat cu „turnarea fundației” noii clase politice.

Acum tună și fulgeră pentru că propunerea PNL pentru București îi strică planurile. Fie în totalitate, fie în parte. Articolul scris de ea este semnificativ. Nu uit nici faptul că, de exemplu, declarația de integritate pe care a propus-o pentru candidați a fost acceptată de PNL.

Ca imagine generală, azi, după atâtea lecturi și vizionări de emisiuni Tv unde Mungiu a fost prezentă, am ajuns la concluzia că individa este nu un moderator, cum a fost odată, este un om politic. Conturat. Ea își dorește cu disperare să cucerească puterea politică. Nu cu un partid politic, este foarte greu să aibă succes într-un partid politic pentru că acolo, între sute de mii de membri, vocea ei se pierde. Propunerile ei sunt supuse judecății membrilor și în mod sigur îi vor fi respinse. Dacă nu toate, atunci o mare parte. Ea nu este obișnuită sau nu acceptă să fie refuzată.

Pun un paragraf din articol pentru a arăta că am dreptate:

„De angajamentele de integritate luate de formă s-a ales praful, iar noul președinte crede că totul e branding și tras în poză și ca atare că e nevoie de oameni noi, nu de oameni altfel, astfel că PNL a fost reîmpachetat cu Alina Gorghiu sau Cristi Bușoi. Cât de nouă era abordarea nouă ne-au arătat în 2015, când au traficat lejer un singur tur la primari și nu ne-au permis să eliminăm pragul sau să introducem liste de societate civilă la locale. Dacă acest lucru era permis nu ar mai fi înscris nimeni niciun USB, partidul lui Dan. La Iași de altfel liberalii au blocat un partid alternativ la tribunal și societatea civilă de acolo va încerca să prezinte independenți în alegeri (vezi aici). Trebuie să îi sprijinim”.

Trimiterea din paragraf se referă la acest articol (aici) în care PNL este acuzat că a împiedicat înregistrarea Partidului societății civile din Iași !

De noaptea minții !

Încep să mă întreb cine sau ce este „societatea civilă” promovată de Alina Mungiu Pippidi ? Mai are caracteristicile unei societăți civile ? Aceste organizații mai sunt grupuri de interese cetățenești care au grijă ca statul că nu comită abuzuri în domeniul lor de interes ? Nu cred. Cred, mai degrabă, că sub acoperișul „societății civile” acționează grupuri politice „clandestine”,

M-am dus la Constituție. La art. 8, Pluralismul și partidele politice, se statuează:

(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor , respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.

Invenția lui Pippidi, „liste de societate civilă” la alegerile locale, este ciudată din moment ce Constituția stabilește în art. 8 că partidele politice „exprimă voința politică a cetățenilor”. Alegerile, de orice fel, sunt exprimările voinței politice ale cetățenilor. Avem, potrivit legii, candidaturile independente care, având în vedere finalitatea lor, tot politice sunt. Pippidi propune, nici mai mult și nici mai puțin un fel de candidaturi independente „pe liste” ! Măi fată, multă minte își mai trebuie !

Încet-încet ajung la concluzia că Pippidi nu mai are răbdare și forțează în orice fel accederea la putere. Încălcarea prevederilor Constituției se pare că nu este o problemă. Negarea statului de drept iar nu este o problemă. Ea are hambâțul de a pune mâna pe puterea politică să conducă România pe drumul glorios al „sorosismului”.

Și comuniștii au „luptat” în ilegalitate. Pippidi se pare că este o demnă urmașă a lor. Ca să ajungă la obiectiv încearcă, după părerea mea, să provoace anarhia. Altă cale nu are. Din cele legale.

Pe acest site sunt evidențiați asociații lui Pippidi. Apar peste tot. Inclusiv la Gazeta Sporturilor. La Tv, îi văd mai des la Digi24, B1Tv și Realitatea Tv. Cine știe pe unde naiba mai apar ?!

Meandrele concretului interpretate de Mungiu Pippidi, Nicușor Dan, Monica Macovei ...

Am luat imaginea asta de pe pagina unui prieten (Marius Mitea). O pun aici pentru că este cea mai bună „imagine” pentru campania construită și dusă de Alina Mungiu Pippidi, Nicușor Dan și Monica Macovei împotriva PNL dar mai ales împotriva candidatului PNL la primăria Bucureștiului.

Trebuie să îmi cer scuze pentru că nu i-am pomenit pe toți ceilalți, participanți activi la campania de înfierare cu mânie proletară a adultului Marian Munteanu în timp ce își exprimă admirația sau satisfacția față de tânărul Marian Munteanu și Piața Universității din 1990 !

A, să nu uit, am citit și articolul lui Pora din „22” ! Intră și ea în „gașca” de mai sus.

Cea mai interesantă idee este lansată de cei ai lui Nicușor Dan: Marian Munteanu este un socialist naționalist !

A, Marian Munteanu este acuzat că promovează țărănimea, ca practică „etnocrația”, că extremism, că atacă rădăcinile antisemite ale poporului român (?!) afirmând că în popor sunt mai degrabă atitudini mai degrabă xenofobe ...

Bine-bine, din atâtea cuvinte „complicate” pentru oamenii mai simpli nu poate ieși decât o imagine catastrofală. Să ne amintim de „meandrele concretului” care au cucerit poporul iubitor de Iliescu, care au făcut istorie post-decembristă.

Cum naiba se face că Pippidi, Macovei și adulatorii îl copie pe Iliescu ?

Vorba aia veche: meandrele concretului !

Apelul PNL în susținerea lui Marian Munteanu.

Scrisoarea deschisă a PNL către contestatarii dlui. Marian Munteanu sau Apelul la adevăr

În puținele zile trecute de la desemnarea dlui Marian Munteanu drept candidat al PNL la Primăria Generală a Municipiului București, membrii PNL au constatat faptul că în spațiul public au început din nou să circule aceleași acuzații lipsite de temei care acum un sfert de secol încercau să păteze imaginea Pieței Universității.

De această dată, aceste acuze nu mai vin din partea partidului condus de Ion Iliescu și nici din partea presei feseniste, ci din partea unor organizații și persoane care aparent consideră că dețin monopolul asupra ideii de scietate civilă. De fapt, aceste persoane sunt cei mai noi politicieni ai României și susțin în mod deschis acțiunea unui partid politic care participă la alegerile locale din București.

Un mit care a fost cultivat cu multă migală în primăvara anului 1990 a fost cel al așa-zisei apropieri a dlui. Marian Munteanu de extrema dreaptă. Referitor la acest aspect, PNL nu poate să nu constate că și acum, ca și în zilele triste ale mineriadelor, lipsesc probele care să susțină aceste acuzații. Oricare ar fi acestea. De aceea, PNL solicită acum oficial tuturor celor care întrețin acest discurs plin de neadevăr să aibă decența și deontologia de a-și proba spusele în mod concret, prezentând opiniei publice vorbe și fapte ale dlui. Marian Munteanu care ar putea, eventual, să susțină acuzele pe care i le aduc domniile lor.

Pentru a evita din capul locului orice fel de tentație în acest sens, le comunicăm de pe acum că, spre deosebire de liderii FSN din 1990, PNL nu consideră în niciun fel că participarea dlui. Marian Munteanu la Revoluția din decembrie 1989 și la organizarea Ligii Studenților, faptul că a fost primul președinte al Alianței Civice sau rolul său de lider al Pieței Universității reprezintă dovezi ale unui eventual extremism de dreapta al dlui. Marian Munteanu.

Venind acum către anii mai recenți, îi asigurăm pe toți cei care urmăresc scena politică românească în aceste zile că nu există nimic în activitatea dlui Marian Munteanu care să justifice alte acuze ce i se aduc, anume acelea de a fi anti-occidental. Din contră, prin tot ceea ce a făcut în ultimii 25 de ani, ca lider respectat al societății civile și ca antreprenor, dl Marian Munteanu a fost și este un susținător consecvent al cursului României către modelul democratic de dezvoltare a societății și către economia liberă de piață.

Dl. Marian Munteanu a susținut mereu și susține cu consecvență integrarea europeană și euro-atlantică a țării noastre. În ultimii ani domnia sa a avut multe ocazii de a călători în țări occidentale unde a fost un avocat al României și al colaborării țării noastre cu marile țări democratice ale lumii.

Dacă cineva poate dovedi că lucrurile stau altfel, îl rugăm să o facă.

Până atunci, cât timp dl. Marian Munteanu este acuzat fără nici un fel de dovezi de a avea anumite convingeri politice care, de fapt, nu îl reprezintă, PNL apreciază că aceste acuzații nu pot fi privite altfel decât ca fiind parte a unui discurs propagandistic des întâlnit în jocul politicianist. De fapt, nici partizanatul vădit pentru un candidat și pentru un partid politic și nici susținerea de acuzații fără dovezi la adresa altor candidați și altor partide politice nu ar trebui să facă parte din activismul specific societății civile.

În săptămânile care vin, PNL va fi deschis către colaborarea cu societatea civilă în cazul în care vor apărea inițiative fără culoare politică de a se organiza dezbateri între candidați, de a se aduce pe agenda campaniei electorale probleme ale comunității locale din București sau de a se monitoriza desfășurarea campaniei electorale. Cu privire la acest ultim aspect, PNL chiar îndeamnă asociațiile neguvernamentale cu expertiză în domeniu să dea atenție problemei atât de importante a finanțării campaniilor electorale ale candidaților din București, cu atât mai mult cu cât deja apar diferențe vădite între potențialul real al unor partide politice și abundența de mijloace de campanie etalate pe străzile Capitalei.

PNL solicită tuturor liderilor societății civile să țină cont de faptul că o campanie electorală locală deschisă și corectă, care să ajute cu adevărat cetățeanul în formarea deciziei de vot, nu poate fi organizată decât dacă organizațiile aflate în afara jocului politic își vor asuma în mod corect rolul lor.

Încheiem această Scrisoare deschisă lansând un apel la adevăr. În cursul vieții sale dl. Marian Munteanu a mai văzut ce înseamnă să fie acuzat fără dovezi și chiar să fie ținut în închisorile regimului fesenist din motive politice, sub acuzații false. Acele timpuri ar fi trebuit să rămână mult în urmă. Acum România este în anul 2016, dar iată că adevărul rămâne la fel de important. Apelul PNL de astăzi are tocmai acest înțeles: haideți să facem o campanie electorală în care să putem dovedi tot ceea ce spunem despre contracandidații noștri! Altfel, arătăm lipsă de respect față de electorat și față de noi înșine.

Aici nu este vorba numai despre dl. Marian Munteanu, ci despre modul în care trebuie să facem și să înțelegem politica. În ceea ce îl privește pe candidatul PNL este o realitate istorică faptul că adevărul a învins mereu.

Departamentul de Comunicare al PNL

14 aprilie 2016

Îmi doream acest apel. Asta nu înseamnă că mă mulțumesc cu el. Am niște „clienți” din zona indicată la începutul apelului care merită niște întrebări și, mai ales, merită popularizați cu ziceri ale lor mai noi dar și mai vechi. Respectivele ziceri evidențiază nu atât impostura respectivelor personaje ci și comportamentul anti-social ascuns atât de mult timp sub avalanșa vorbelor frumoase și chipurile „înțelepte”.