Antonescu la RTv

La emisiunea RTv moderată de Miruna Munteanu (09.01.20100, ora 19.15), „România Politică”, s-au spus „cuvinte grele”. Trec peste partea de emisiune care l-a avut ca invitat pe sinistrul Funeriu, poate fi urmărită, destul de interesantă pentru cei care sunt în domeniul învățământului, eu pun accentul pe a doua parte a emisiunii, de la minutul 45', când invitatul a fost Crin Antonescu și când Hurezeanu a dat dovadă de calități neobișnuite. Fața pupincuristului băsescian se „colora” după cum veneau răspunsurile lui Antonescu. Alături, Iosif Boda, la fel de interesant, jubila (părerea mea).

Nu pot prelua emisiunea de la RTv, însă lincul va ajuta.

„România Politică”. Foarte interesantă.

În scripturile de la RTv, sunt preluate doar „glumițele”. De ce oare ?

Alianța PNL + PC

PNL, prin Crin Antonescu și PC prin Daniel Constantin, președinții de partide, au anunțat că au convenit să constituie o alianță de centru-dreapta. Pe undeva, acest lucru este normal iar eu unul m-am așteptat ca, la un moment dat, alianța să se înfăptuie. Îmi amintesc că în 2005, după ce PC (soluția imorală) a asigurat Alianței D.A. majoritatea care a permis investirea Guvernului Tăriceanu, deputații parlamentari ai PC în PE au lucrat, cu rezultate remarcabile, împreună cu cei ai PNL în grupul ALDE.



Evenimentul a născut, normal, „o căruță de vorbe”. De la aprecieri la critici dure, cu trecerea prin „dicționarul” insultelor a unora dintre „protestatari”.

Tonul a fost dat de presă. În special de presa aservită puterii, se știe ea, dar și presa „independentă”. Aici mă refer, în special, la Realitatea Tv și trustul media de care aparține. Pentru că asocierea Crin Antonescu/Dan Voiculescu, deși aparent „normală” în context, este totuși forțată. PC a acționat prin conducerea legală a acestuia, Daniel Constantin, președintele cu acte al acestei formațiuni politice. Pedalând cu vioiciune doar pe „partenerul” Dan Voiculescu, trustul media al lui Vântu a început să facă jocurile politice ale portocaliilor. Iar portocalii nu s-au lăsat invitați de două ori. Băsescu, paiața cotrocenistă, a atacat cel mai virulent prin formularea „Felix cu Porumbacu, Porumbelul, sau cum, cu ... nu ştiu...aaa, cu domnul Crin Antonescu, da". Prin această formulare, Băsescu vrea să inducă ideea că de fapt s-au aliat „securiștii” între ei. Și, în plus, ca un bonus, paiața nu a pierdut ocazia să afirme că PNL se duce către „stânga”, primele semne fiind date odată cu înlăturarea de la guvernare a PD în 2007 ! Afirmația vine să ajute postacii portocalii să rămână în siajul băsescian. Iar „reacțiile” nu au întârziat să apară. Intelectualii cu simbrie portocalie, de la cele mai sonore nume, cum ar fi Andrei Plesu și Mircea Cărtărescu, până la jurnaliștii iubitori de Băsescu din toate publicațiile, au scris și scriu cu „mânie proletară” împotriva noii alianțe dar, în special, împotriva alianței ce se întrevede a se realiza între PNL+PC (ACD, pe stil nou) și PSD. Presa este plină de aceste reacții.

Eu cred că această alianță este bună. Acum, pe termen foarte scurt, „deranjul” unor liberali pentru asocierea PNL cu „Felix” se poate exprima. De fapt, după părerea mea, acum vor ieși în evidență cârtițele din PNL. Iubitorii de Băsescu și PD-L își vor exprima indignarea. Indivizii uită că, de fapt, Băsescu este la rându-i unul dintre securiști, cu nimic mai prejos de Dan Voiculescu, bașca faptul că PD-L a atras și promovat foștii securiști. Eu am convingerea că PD-L este, prin excelență, partidul foștilor securiști.

Mă alătur explicațiilor date de Dan Mihalache, postate pe blogul său și preluate de Realitatea Tv. Și, pentru că tot sunt în zonă, preiau recomandarea lui Dan Mihalache spre lectura blogului lui Codrin Scutaru, unde se află o interesantă analiză a social-liberalismului.

Alianța asta și urmarea cu PSD va da mari dureri de cap lui Băsescu, avertizează PD-L că timpul trece și nu va mai avea parteneri politici, dă un semnal UDMR că vremurile frumoase ale participărilor udemeriștilor la guvernari au apus. Cu privire la UDMR, inclin să cred că în acest an și, mai cu seamă, în 2012, se va sparge. Liberalii vor merge la liberali, social-democrații se vor duce la PSD iar popularii lui Marko vor acoperi o parte din găurile din trupul PD-L pe care le dă această guvernare dezastruoasă.


Actualizare

Ziua de Constanța, din 13 februarie 2010, ziarul care, preluând de pe bloguri informații face articole de presă, aduce în discuție „colaborările” cu securitatea ale politicienilor. Titlul este, semnificativ, îndreptat spre ținta principală a portocaliilor, Crin Antonescu.: „Nume de cod Porumbacu”.

Reacția lui Antonescu la măgăria lui Băsescu mi se pare normală și de efect abia acum, după ce am văzut articolul de la Realitatea.net

Un caz patologic. Andrei Pleșu.

Sunt în 2011. Este anul în care pentru mine dar și pentru alte câteva milioane de români se va concretiza „guvernarea” băsesciană. Pentru motive diverse. Sărăcia și sărăcirea populației „lacome” care s-a imbuibat din „creditele cu buletinul”, din voința lui Mugur Isărescu cu executant Traian Băsescu, sunt principalele motive pentru care anul acesta va deveni „anul apocalipsei românilor”. Acum nu voi analiza și critica/condamna pe cei doi corifei ai apocalipsei anului 2011, deși ar cam trebui să vedem ce a făcut BNR pentru a sancționa politica de credit a băncilor care activează pe piața română, politică vădit îndreptată spre confiscarea patrimoniului celor care s-au împrumutat. Aici, statul, prin BNR, a devenit garantul jafului național prin părăsirea poziției de garant al siguranței financiare a cetățenilor României și în final, al statului român. Mai pe șleau spus, BNR a devenit parte a unui sau unor grupuri de crimă organizată în sistemul bancar. Dacă sunt indivizi care contrazic această afirmație sunt dispus să parcurgem legile în vigoare și să vedem drepturile și obligațiile BNR după lege. În orice caz, eu afirm că sistemul de monopol în sistem instaurat de BNR prin complicitatea politicienilor care s-au perindat pe la guvernare din 1990 încoace își arată „roadele” azi, când buzunarul și proprietățile românilor urmează a fi golite în urma executărilor silite. Mai fac o afirmație. Ar putea părea ca fiind „cumplită”. Românii își pierd țara. Iar exemplul este în secolul trecut când, în Palestina, evreii au cumpărat de la palestinieni terenurile astfel că la un moment dat, proprietarii evrei au cerut și obținut de la statele interesate recunoașterea statului Israel. De peste 50 de ani în zonă se poartă o luptă cumplită între cei care, din lăcomie sau nevoie și-au vândut pământul și cei care l-au cumpărat. La noi vor fi mai multe state, probabil. În Transilvania cumpărătorii au fost ungurii de peste Tisa, dincoace, sunt rușii și austriecii, colo sunt alții. Iar mie îmi pute. Eu fiind, în esență, un naționalist. Nu radical. Totuși, sunt prea multe lucruri care se leagă.

Dar să revin la Andrei Pleșu, ultimul „postac” portocaliu. Cuvântul și noțiunea „ultimul” m-a dus cu gândul la cărțile copilăriei. Prima, în ordine cronologică, ar fi „Ultimul din Undeghe”, o poveste a ultimului undeg în trăitor în imperiul roșu numit URSS. A doua ar fi „Ultimul mohican”. În prima, ultimul undeg avea, datorită „politicii URSS”, un viitor, în cea de a doua, mohicanul murea glorios. Andrei Pleșu a ales calea mohicanului. Vrea să „moară” glorios pentru „nația portocalie”.

Ce este stupid aici, ce mă deranjează în mod deosebit, este faptul că în nenumărate rânduri Andrei Pleșu a declarat că el este, fundamental, un om de stânga ! Să înțeleg că filosoful nu recunoaște sau nu înțelege declarațiile politice ale PD-L prin reprezentanții săi semnificativi ?! Să înțeleg că ori Pleșu ori pede-leprele au vederea politică confuză ? Dar dacă nu mai folosesc acest „ori” și apelez la cumulativul „și” ?! În acest caz se pare că sunt mai aproape de realitate.

Numesc ceea ce a făcut Andrei Pleșu în Adevărul filosofie de două parale. De aceea consider că reacția celor de la Cotidianul este normală. Dar ce face Pleșu în fond ? Păi face ce au făcut politrucii portocalii imediat după „evenimentul” Adrian Sobaru în Parlament. Combate politizarea evenimentului de către partidele de opoziție. De parcă, vezi Doamne, Adrian Sobaru ar fi un alienat mintal exploatat politic de către opoziția politică a iubiților, pentru Pleșu, băsescieni.

Este adevărat că, printre rânduri, Pleșu critică actuala guvernare însă mesajul care rămâne cititorului, este acela de inutilitate a actului de protest al lui Adrian Sobaru. În logica filosofică a postacului portocaliu Andrei Pleșu se cuvenea ca Adrian Sobaru să facă un memoriu la cel mai mic premier de pe mapamond din ultimul mileniu sau la paiața care ocupă, le fel de temporar ca premierul în discuție, fotoliul de președinte al României. Concluzia asta se impune mai ales că filosoful, dacă mai poate fi numit așa, formulează, la rândul lui, următoarea concluzie asupra stării financiare a „electricianului de la TVR”: „omul nu era dintre cei „catastrofați” economic” !

Nu știu dacă Pleșu este jenat de afirmațiile pe care le-a făcut. Eu însă, ca cetățean care s-a îmbrăcat cu haina liberală, haină care impune respectul omului și a libertăților fundamentale ale acestuia, una dintre libertăți fiind și aceea a dreptului de proprietate, a dreptului proprietarului de a exercita asupra proprietății sale dreptul de folosință și dreptul de dispoziție, constat că filosoful Andrei Pleșu neagă lui Adrian Sobaru, „electricianul de la TVR”, dreptul de dispoziție și dreptul de folosință asupra proprietăților sale (creanțele statului față de cetățeanul Sobaru) și consideră că statul portocaliu băsescian are „dreptul” la fel ca pe timpul comunismului lui Ceușescu, să dispună asupra persoanei și a proprietăților acesteia în virtutea unor „interese” mai presus de aceasta, cum ar fi în accepțiunea lui Mugur Isărescu, echilibrul bugetului de stat.

Reacțiile, majoritare negative, ale internauților de la Adevărul și Cotidianul, sunt semnificative. Pot fi dur în afirmația ce urmează însă am mâncărimi în buricul degetelor: Andrei Pleșu trebuia să rămână în comunism. Locul lui nu este într-o democrație. Este ca și cum ai strica orzul pe gâște.

Actualizare

Am primit, prin intermediul unui „Anonim”, o adresă unde am găsit o analiză mai bună ca a mea asupra subiectului. Alexandru Petria dezvoltă subiectul cu mai multă aplecare asupra demersului politrucului portocaliu Andrei Pleșu. Din acest motiv fac trimiterea la acest material și preiau, pentru exemplificare, o parte din text.

„Un caz de vinovatie generala” continua ideatia din „Spiritul critic in supradoza” si, asemenea unei sepii care arunca cerneala in apa, imprastie confuzia si urmareste sa acrediteze generalizarea vinovatiei colective, particularizat pe cazul Adrian Sobaru.

Nu inteleg nicicum pentru ce este de vina opozitia si presa. Ele si-au facut doar treaba, chiar cu profesionalism. Numai ca Andrei Plesu intentioneaza, prin disiparea raspunderii, sa albeasca PD-L-ul, sa abata atentia spre tinte false. Ce se intampla daca opozitia nu lua atitudine? Nu merita criticata? Dar daca presa nu relata incidentul din Parlament? Acuzand opozitia si presa pentru comportamentul lor in ce-l priveste pe Sobaru, Andrei Plesu se infunda in ridicol, condamnand de fapt niste mecanisme ale jocului democratic .

La mulți ani !

La mulți ani !

Tututor celor care mi-au fost alături în anii de viață străbătuți până acum le urez, sincer, „La Mulți Ani !” și le doresc multă, multă sănătate, împlinirea dorințelor ce și le pun azi (sau chiar ieri ori chiar de mai demult) cu privire la noul an, 2011.

Eu ... eu îmi doresc ca liberalii să devină principala forță politică a țării, îmi doresc să scăpăm de ambiguitatea doctrinară, chipurile „liberală”, promovată de Băsescu și ai lui din PD-L, îmi doresc ca militarii și polițiștii (grupuri profesionale cu care am afinități profunde) să aibă puterea de a deveni ceea ce în cultura organizațiilor noastre se spune că sunt: cei care prin sacrificiul suprem, la nevoie, asigură apărarea și securitatea cetățenilor români.

Și, îmi doresc enorm, ca anul care vine să însemne și anul în care România se va despărți de ultima ei dictatură. Dictatura băsesciană și a „partidelor unice” PD-L și UDMR.

Mulțumesc tuturor celor care mi-au transmis tradiționala urare.

Crăciunul

Azi este Crăciunul. Imaginea de alături este cea pe care milioane de copii o visează. Acolo, în sanie, în spatele moșului, este sacul cu jucăria sau jucăriile preferate. Tot acolo însă sunt și speranțele noastre, ale oamenilor maturi pentru un an mai bun decât cel care se încheie.

Crăciun fericit, tuturor ! Hmmm ... poate cu mici excepții.

Am primit multe urări și am transmis. Nu am avut cum răspunde tuturor, fie din nepricepere fie din alte motive.


Ce ne dorim acum ? Un an fără guvernarea dezastrului național. Sper să avem această dorință împlinită. Unii au scris că acest „Crăciun” este cel mai trist și mai șters din viața lor. De la revoluție până la acest fatidic an 2010 nu au mai avut sărbători atât de cenușii și triste. Există însă speranța. La anul, fără Băsescu și PD-L+UDMR+UNPR la guvernare, este posibil să avem un „Crăciun” normal. Un „Crăciun” al speranțelor ce se pot împlini.

Nu pot trece mai departe fără să mă gândesc la „Crăciunul” copiilor familiei Sobaru ! Tatăl a făcut gestul de protest în Parlament și pentru viitorul lor. El a fost singur. Noi, cei care am văzut protestul în toată puterea lui ar trebui să îl ducem mai departe. În formele care să împlinească voința tuturor românilor.

Schengen. Probleme la aderare.

S-a ratat aderarea la Spațiul Schengen la termenul prevăzut. Ideea este anunțată peste tot. Comentarii, păreri, aiureli, tot tacâmul.

În primul rând este vorba despre intenția unor state vest-europene de a întârzia accesul României și Bulgariei la Spațiul Schengen până când aceste state își revin din grava criză politică în care se complac. Nu știu ce este în Bulgaria, însă acolo se pare că este mai mult vorba despre crima organizată și corupție. La noi, pe lângă cele două „probleme”, se adaugă grave aspecte politice. România nu mai respectă, ostentativ, criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană. România are un nou dictator, gen Ceaușescu sau Lukașenko, care le știe pe toate și care are alte valori în tărtăcuță, contrare valorilor europene unanim acceptate.

Este corectă afirmația potrivit căreia aderarea la Spațiul Schengen este, în special, o problemă tehnică. Ce nu pricepe Băsescu și gașca lui de mafioți este faptul că rezolvarea tehnică a supravegherii și controlului frontierelor nu rezolvă problema. Organizarea instituțională, dotarea cu tehnică și mijloace moderne trebuie însoțită de eficiența activităților la frontiere. Iar aceasta este „plecată cu sorcova”. Cu privire la regimul frontierelor (supravegherea frontierelor terestre, aeriene, fluviale și maritime și controlul la trecerea frontierei a persoanelor, mărfurilor și bunurilor), s-au făcut pași importanți însă nu suficienți. Dacă suntem în regulă cu supravegherea frontierelor avem probleme la controlul la trecerea frontierei. Iar aici este o problemă serioasă, pentru că migrația, traficul de persoane, contrabanda și corupția sunt prezente azi în evaluările oficialilor europeni cu privire la România atât din datele interne (rezultate ale acțiunilor organelor de ordine publică naționale ale acestor state) cât și în media (în special română).

Prin aderarea României la Spațiul Schengen celelalte țări membre ale Spațiului Schengen transferă o parte din obligația lor față de cetățenii proprii la securitate internă autorităților competente din România. Este foarte important ca noi să înțelegem îngrijorarea legitimă a acestor state cu privire la capacitatea României de a asigura securitatea internă a celorlalte state membre cu privire la migrație, crimă organizată, contrabanda cu droguri, mărfuri și produse, terorism internațional etc. Acesta este conceptul de bază al sistemului Schengen. Iar noi nu suntem capabili, azi, să îl îndeplinim.

Este semnificativ faptul că scrisoarea către Comisie este semnată, în numele Germaniei și Franței, de miniștrii de interne. Aderarea României la Spațiul Schengen a devenit un risc instituțional pentru cele două țări. Unele informații spun că și alte țări europene se alătură acestui demers. Ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, a explicat, într-un interviu pentru "Le Figaro", de ce se opune Parisul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în martie 2011, interviu preluat în parte de cei de la Adevărul. Printre cauzele care au determinat cele două țări să devine ostile aderării se numără și aceasta "România a redus cu 40 la sută salariile vameşilor: aceasta nu este cea mai bună garanţie că sunt total impermeabili corupţiei". Precizez că formularea „vameși” se referă la întregul personal al autorităților române cu atribuții la controlul la trecerea frontierelor. Dar se poate extinde la întregul personal cu atribuții la securizarea frontierelor, ba și la organele de control din interiorul statului care contribuie la această securizare. În plus, adaug eu aici și personalul din consulatele României din statele terțe care, potrivit acquis-ului Schengen, ar putea emite vize Schengen pentru resortisanții statelor în care reprezintă, azi, România iar după aderarea la Spațiul Schengen chiar Uniunea Europeană.

Pentru că vorbim despre securitatea internă europeană, nu pot trece peste o Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22.11.2010, COM(2010) 673 final, din care o să preiau unele pasaje care vin să susțină cele de mai sus.

Intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură”, comunicarea ne ajută să înțelegem ce vrea UE să facă și să comparăm cu ce facem noi, în România, sub conducerea aiuritoare a lui Băsescu și găștii care îl înconjoară.

Pentru că documentul este destul de mare pentru o postare, voi selecta doar principiile alese de autori pentru a da valoare celor „cinci pași”.

În primul rând, evidențiez un concept care în România a fost înlăturat de Traian Băsescu atunci când a declarat că statul nu trebuie să răspundă de soarta fiecărui cetățean. Vă mai amintiți ?

Să vedem cum gândește Comisia:

„Strategia de securitate internă a UE în acțiune” propune un program comun pentru statele membre, Parlamentul European, Comisie, Consiliu, agenții și alți actori, inclusiv societatea civilă și autoritățile locale. Acest program ar trebui să fie susținut de o industrie de securitate solidă a UE, în care producătorii și prestatorii de servicii conlucrează cu utilizatorii finali. De asemenea, eforturile noastre comune de a formula răspunsuri la provocările în materie de securitate cu care ne confruntăm în prezent vor contribui la consolidarea și dezvoltarea modelului european de economie socială de piață, prezentat în strategia Europa 2020.”

Se pare că Europa vrea altceva. Auzi la ei, industrie de securitate a UE ! În timp ce noi cumpărăm de la SUA sau alții tehnica și tehnologia necesară instituțiilor publice. Total aiurea. Am distrus cercetarea proprie, producția proprie, nu suntem capabili să ne aliniem la marii producători europeni (de ex. EADS) s.a. Dragostea față de „licuriciul cel mare” a portocaliilor băsescieni se opune însăși aderării noastre la UE. Băsescu, își dovedește incompetența în funcția de demnitate publică în care a fost cocoțat de cei mai nepregătiți români, aducând România cu „curul în două luntre” iar prin acțiunile de politică externă desfășurate a reușit performanța de a îndepărta cele două luntre una de alta. Suntem practic cu „curul” în apă.

Să iau o altă formulare din Comunicare.

„Strategia de securitate internă a UE în acțiune”, precum și instrumentele și acțiunile pentru punerea în aplicare a acesteia, trebuie să se bazeze pe valori comune, inclusiv pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum se prevede în Carta drepturilor fundamentale a UE . Modul în care abordăm gestionarea crizelor trebuie să se caracterizeze prin solidaritate. Politicile noastre de combatere a terorismului ar trebui să fie proporționale cu amploarea provocărilor și să se concentreze asupra prevenirii unor eventuale atacuri. Atunci când aplicarea eficientă a legii în UE este facilitată prin schimbul de informații, trebuie să protejăm, de asemenea, viața privată a persoanelor și dreptul fundamental al acestora la protecția datelor cu caracter personal.”

Noi suntem total aiurea. Pe considerente de buget și de prioritate a principiilor economiei în fața principiilor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, înscrise în Carta drepturilor fundamentale a UE, în celelalte documente internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului actuala guvernare pedelisto-udemeristo-uneperistă plus minoritățile naționale altele decât cea maghiară (de fapt reprezentanții tuturor etniilor minoritare din România) se opune, cu înverșunare, alinierii țării la UE și normele acesteia. Iar aici există mulți „autori”. Mugur Isărescu și mulți, mulți economiști afiliați lui susțin și acum, în media, că actualul Guvern a fost împiedicat în acțiunile economice de CCR prin declararea ca neconstituțională a tăierii cu 15% a pensiilor ! Pensiile și cuantumul lor fiind în jurisprudența internațională un drept de proprietate, modul în care gândesc Isărescu și dobitocii care îl secondează ne arată că indivizii sunt împotriva unui principiu fundamental al statului de drept: dreptul la proprietate. Practic, acești economiști ne propun întoarcerea la socialism.

Undeva, cineva, comentând la o postare pe un blog, a afirmat că Franța și Germania ar fi de acord cu aderarea României în secunda doi după ce Băsescu și gașca de mafioți cu care s-a înconjurat vor părăsi puterea. Înclin să îi dau dreptate. Problema României este Băsescu și Guvernul mafiot care îi pune în aplicare tâmpeniile.

Nu sunt de acord cu Băsescu. România nu este discriminată. România a (re)devenit un stat nesigur pentru UE și, în consecință, pentru fiecare stat membru al Uniunii.

Bugetul controversat.

Bugetul de stat și celelalte bugete pentru anul 2011 au devenit subiectul principal al zilelor din urmă. Normal. Din modul cum au întocmit bugetul vedem cum gândește Guvernul. Se pare că nu prea gândește.

Principala preocupare a liberalilor, și nu doar a lor, a fost să propună măsuri de relansare economică pentru a crește numărul contribuabililor și valoarea contribuțiilor la bugetul consolidat al statului bașca creșterea numerică a persoanelor ocupate în economie. Adică revenirea la bunăstare. Nu s-a putut. Guvernul este dependent de FMI. Mai bine zis, este dependent de prostiile cu care s-a angajat în fața FMI. Așa că, bugetul, cu unele amendamente care au fost acceptate la comisiile de specialitate ale Parlamentului urmează să ajungă în plen. Unde nu este exclus să se revină la forma inițială a Guvernului în caz că Băsescu își manifestă „preocuparea” iar Boc trece la executare.

Aseară, la televiziunile neagreate de Băsescu, se vorbea despre câteva mii de amendamente depuse de parlamentari pentru construirea de biserici sau lucrări la acestea. Se pare că au fost respinse în totalitate însă, la Antena 3, la emisiunea lui Radu Tudor se vorbea despre banii lăsați la dispoziția premierului Boc cel mic, bani ce se pot duce, ca de obicei, acolo unde campania electorală a PD-L o cere.

Iau de la „Gândul” articolul de bază. Se vorbește despre modificările aduse bugetului prin amendamentele acceptate de la opoziție. Dar ... este vorba doar despre comisii. Azi este plenul.

Mihai Voicu are o expunere succintă a propunerilor liberale. Ideile sunt foarte bune. Dar sunt în contradicție cu (ne)gândirea băsesciano-portocalie privind guvernarea. O altă analiză o pune Horea Uioreanu pe blogul său. Concluziile lui Uioreanu au fost puse și de alții, fie din PNL sau din PSD, chiar unii analiști din societatea civilă și au fost exprimate pe la televiziuni sau ziare.

Acțiunea opoziției o interpretez în sensul „dacă nu putem schimba bugetul așa cum este construit, măcar să obținem amendamentele care să îl facă mai transparent”. Slabe speranțe, mai ales când este vorba de Băsescu, Udrea, Boc, UNPR și UDMR. Ciolaniada portocalie are cursul ei, neabătut, spre realizarea deplină a jafului național.

Eu conchid că bugetul acesta este o aiureală portocalie, care are ca obiectiv îndeplinirea unor angajamente către FMI și alte entități internaționale cu care Băsescu și ai lui au niște înțelegeri oculte, că oprimă cetățeanul contribuabil și face favoruri acelor cetățeni care nu au contribuit și nici nu vor contribui la realizarea lui. Unii plătesc iar alții beneficiază. Nu pot interpreta altfel alocațiile către proiecte de infrastructură cu termen lung sau foarte lung de finalizare de care vor beneficia o parte dintre cetățenii țării în timp ce contribuabilii reali rămân cu veniturile micșorate substanțial. Sunt de principiul potrivit căruia infrastructura locală să fie bugetată de cei care au nevoie de ea. Operatorii economici care pe plan local au nevoie de drumuri, să facă bine și să le facă. La nivel național, dezvoltarea unei căi de comunicații la nivelul unei autostrăzi este un interes pentru transportatorii mari. Să facă bine să o finanțeze. Iau banii prin taxe și impozite, mai „modern” prin reducerea salariilor bugetarilor și a pensiilor militarilor și polițiștilor ca să fac drumuri pentru unii iar cei care dau banii, în realitate, rămân să înnoate prin gloată !

Bugetul actual confimă gravele nedreptăți ale anilor 2009 și 2010 săvârșite de actuala guvernare băsesciano-pedelisto-udemeristă împotriva românilor. Salariile bugetarilor vor mai scădea, după severele amputări din acest an, câteva mii de bugetari primesc de sărbători drept cadou darea afară din serviciu pe analize de sistem total aiurea, pensionarii își văd drepturile patrimoniale serios ciuntite, măcelărite chiar, în baza unor principii total aiurea guițate de propagandiștii portocalii peste tot în media. La fel ca în în cei doi ani ai coșmarului portocaliu se continuă și în 2011 guvernarea băsesciano-pedelisto-udemeristă.

În expectativă

De ceva vreme sunt în expectativă. Ca mai toți consumatorii de informație sunt bombardat de media, de prieteni, de rude, de cunoștințe. Aștept. Aștept să vină momentul în care să acționez pentru a-mi apăra drepturile.

Așteptarea este însă activă. Particip la diferite acțiuni. Politice, sindicale, sociale ...

Azi vreau să merg la ceai. La Ceainăria Tabiet, str. Ionescu Gion nr. 9, la orele 5 p.m. O întâlnire față în față a prietenilor din blogosferă. Va fi interesant.

Mâine merg la colegii de breaslă, la SCMD, unde are loc o întâlnire a juriștilor militari. Merg ca invitat. Nu sunt membru al sindicatului. Sunt membru al PNL și nu cred că pot fi și membru de sindicat. Nu pot fi dual.

Preocuparea mea majoră rămâne pensia. Pensia de serviciu pe care o am acum atacată de Traian Băsescu și gașca de mafioți din PD-L, UDMR, UNPR și minoritățile naționale altele decât cea maghiară care se joacă de-a puterea. Iar legile care îmi vor produce daune sunt în vigoare. Legea pensiilor promulgată de Băsescu, în rolul de Președinte, îmi arată că am de luptat pentru dreptul meu. La art. 171 îmi spune că „am dato'n bară”.

Art. 171. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înţelesul prezentei legi.

Despre „furtul calificat”

Ieri, mai pe după masa de prânz, după o ședință de Guvern așteptată de întreaga suflare românească, fiind vorba despre mame, concediile de maternitate și contribuția statului pentru încurajarea maternității, micul Boc „cel viteaz” ne anunță, triumfal, că Guvernul condus de el, plin de „înțelepciune”, a hotărât să reducă birocrația. În loc de cinci declarații privind obligațiile fiscale, firmele vor depune o singură declarație urmând ca MFP să transmită celorlalte agentii interesate (pensii, șomaj, asigurări sociale) datele necesare acestora. Na, zic eu, uite o treabă bună. Se pare că ăștia nu sunt chiar tâmpiți. Ei aș, de unde ! Nu sunt doar tâmpiți, sunt și hoți. Dar hoți, hoți calificați.

Acum, pentru a ajuta pe cei care citesc pe aici, voi arăta cum micul Boc „cel viteaz” și Guvernul de panarame pe care îl conduce a furat.

Inițiativa aparține deputatului liberal Diana Tușa. Alături de alți deputați din PNL, PSD și PD - Sulfina Barbu, de ex. Aici este expunerea lor de motive. Aici este propunerea lor legislativă. Iar aici este punctul de vedere al Guvernului micul Boc „cel viteaz” prin care se solicită respingerea acesteia.

Hoție pe față. Iar Băsescu ... oooof, Băsescu vine la postul public de televiziune și felicită Guvernul de panarame portocalii și alte culori trădătoare pentru această ... mare realizare.

Hoție, hoție pe față !

Se clarifică poziția PNL

Acum două zile am avut satisfacția de a primi, din partea PNL, garanția că partidul meu nu va avea nici o colaborare cu PDL. Iar motivarea este suficientă.

,,Așa cum a fost consecvent încă din 2006, spre deosebire de alții, Partidul Național Liberal nu negociază cu teroriștii. Nu există niciun fel de punte de legătură şi nicio posibilitate de alianţă între PNL şi PDL, între PNL şi Traian Băsescu. De ce? Pentru că noi suntem un partid al cărui proiect politic major constă în reconstrucţia din temelii a statului român, în sensul transformării din stat duşman, cum este acum, în stat partener al cetăţeanului."

Este din textul unei rezoluții al Biroului Politic Central al PNL ca răspuns la valul de bârfe comunistoide lansate pe piață de PDL și PSD și, în special, de mai mulți jurnaliști de pe la Realitatea Tv, Antene, B1Tv bașca ziarele situate de o parte sau de alta a orientărilor politice.

Prima oară am citit rezoluția la Lilick. De la care preiau și textul integral pentru blog. Pentru calculatorul meu am preluat textul în format pdf de la PNL.

REZOLUTIA_BIROULUI_POLITIC_CENTRAL_AL_PARTIDULUI_NATIONAL_LIBERAL_-_PNL_nu_negociaza_si_nu_încheie_intelege...

Acest mesaj era necesar. Ca aerul. Media a multiplicat campania de aburire a consumatorilor cu mesajele portocalii potrivit cărora PDL ar negocia cu lideri ai PNL, cei din PSD au speculat și au lansat și ei „analize” potrivit cărora liberalii „ar trăda cauza comună” (?!) iar unii „analiști” au speculat că UDMR ar fi în pericol să piardă guvernarea ... Totul cu parfum de credibilitate. Iar în capul acelora care se uită doar la Tv sau a acelora care citesc doar gazetele gratuite rămâne informația falsă că PNL ar cam face și cam drege lucruri necurate cu PDL.

Acum este clar. Rezoluția nu mai lasă loc de întors. Știu, se poate spune că politicienii una spun și alta fac însă nu toți. Până acum nu sunt motive întemeiate pentru a arăta cu degetul la PNL.

Rămâne să se continue munca de la om la om pentru a demasca acțiunea de propagandă portocalie și roșie (da, dusă de PSD pentru a denigra PNL !).

Pentru că am ajuns la PSD, se cuvine să arăt că la aceștia este mare vânzoleală iar parte dintre liderii lor îl acuză pe Geoană că ar avea niște negocieri secrete cu PNL (Crin Antonescu) și PC (Dan Voiculescu) în defavoarea lui Victor Ponta și a actualei conduceri a partidului. Știrea este peste tot. La Gândul, Puterea, EvZ, JN și la televiziuni. La Ioșka știrea are și un fel de răspuns al lui Crin Antonescu: „Și eu cu cine mă mai aliez ”?

Știrea cu și despre pesediști mă face să mă întreb. Ce vor pesediștii ? Care le este poziția ? Pentru că de aici, de la știrea cu Geoană la știrea cu votul lor în apărarea Monicăi Iacob Ridzi la Comisia Juridică a Camerei Deputaților se vede că au o poziție anti-PNL (Crin Antonescu) și pro-PDL (Traian Băsescu). Întrebarea este și la Lilick, ca să pomenesc doar blogul ei.

Se pare că PNL rămâne singurul partid care luptă împotriva guvernării dezastruoase a PDL+UDMR+UNPR+minoritățile naționale altele decât cea maghiară. Trist.