Jurnaliști pe caz de ... „boală”

Am citit interviul luat de Ioana Ene Dogioiu grl. Florian Coldea. Interesant dar, am senzația, că jurnalista a adunat în timp cam tot ce ar putea să dorească a fi clarificat, dacă asta i-a fost intenția. Mai cred că nu îi plac răspunsurile. Sunt absurd de simple. Pentru cei familiarizați cu instituțiile publice cu anumite competențe vor înțelege răspunsurile lui Coldea și îi vor da dreptate.

Coldea semnalează faptul că cei care se folosesc de individul Daniel Dragomir pentru a ataca instituția SRI sunt aceiași care atacă instituția Justiție. Poate că aici ar trebui să ne uităm cu mult mai multă atenție. Poate că nu ar trebui să folosim metoda jurnalismului românesc, să ducem în cârca instituției problemele angajatului. Vorbind despre un jurnalist care participă cu mult patos la denigrarea țării sau a instituțiilor sale nu trebuie să acuzăm publicația sau postul Tv. Chiar dacă publicația sau postul are mai mulți jurnaliști „plecați cu sorcova”. La fel, nu trebuie să punem în cârca partidului politic comportamentul membrului, chiar dacă acel membru are o funcție însemnată.

Principalele declaratii ale generalului Coldea in exclusivitate pentru Ziare.com:

- Exista forte interne si externe care si-ar dori servicii romanesti inhibate si retrase in cazarma, pentru ca unii sa isi realizeze planurile si obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele Romaniei

- Nicio persoana nu este absolvita de vreo vina si nimanui nu i se ofera scut de protectie in fata legii

- Reamintesc tuturor celor care considera ca detin date si dovezi despre presupuse abuzuri sau incalcari ale legii, ca au obligatia legala sa se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice alta institutie competenta

- SRI este obligat sa puna la dispozitie datele cerute de orice structura a Ministerului Public, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate nationala exploatate in trecut, chiar si pe profil de antiterorism

- Dragomir nu a fost niciodata adjunctul meu si nici consilierul meu. Era unul dintre zecile de ofiteri cu functie, grad si pregatire similare care nu a mai interactionat profesional in mod direct cu mine

- Ceea ce am vazut public nu sunt nici dezvaluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a facut deja precizarile necesare. Am vazut un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confrunta.

- Nu am avut birou la DNA. Am fost implicat in activitati de cooperare cu procurori ai Ministerului Public, deci inclusiv cu DNA, in limita atributiilor noastre legale. Nu am ordonat arestari. La mine in birou nu au fost ofiteri acoperiti

- Nu exista rechizitorii scrise de vreun ofiter SRI

- Nu stiu nimic despre arhiva SIPA, iar continutul acesteia nu a interferat in vreun fel cu activitatea Serviciului

- Afirm din nou, cu toata taria, cu toata responsabilitatea functiei pe care am avut-o si cu intreaga raspundere legala, ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie. Nu exista ofiteri acoperiti in politica

- Nu am nicio legatura cu Hotnews si Digi

- In perioada mandatului meu, nu a existat nicio firma acoperita sau care sa fi contribuit vreodata la bugetul SRI

- Sebastian Ghita este un om de afaceri care a facut lucruri nepermise si continua sa faca greseli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte

- Presedintele Basescu a fost informat permanent, potrivit atributiilor functiei. Daca oricine spune altceva e un fals

- Cei care il folosesc azi pe Dragomir in jocurile lor josnice vor sfarsi prin a constata ca au fost ei insisi folositi

Interviul este bun. Mie mi-a clarificat unele informații. Limbajul îmi este accesibil. Am înțeles și mesajul militarului și al persoanei care s-a ocupat de culegerea, prelucrarea și exploatarea informației. Cât despre personajul devenit, din dorința lui, dintr-o ambiție oarbă, un subiect de presă, nu am o impresie bună. Constrâns de anumite reguli ale serviciului în SRI, având, probabil, niște contacte speciale cu mediul de afaceri, avid de bani, doritor de „puterea banilor” (munca cu informația i-a oferit multe exemple), a plecat să se îmbogățească. Nu a fost nici primul și nu este nici ultimul. Majoritatea însă, nu au reușit. Calea aleasă nu era cea bună. Nu au putut concura cu cei care s-au pregătit pentru o viață în afaceri.

Ieri (parcă) am citit la GSP, blogul lui Tolontan, o „băgare în seamă” a acestuia pe considerentul că jurnaliștii care au fost pe la SRI erau „ai SRI”. Una dintre legendele contrazise de Coldea în interviu. Ce m-a deranjat mult, este afirmația lui Tolontan că „jurnaliștii nu au treabă cu siguranța națională”. Nu îi interesează siguranța națională. Și a dat un exemplu din SUA unde niște jurnaliști au dat publicității informații care pot afecta siguranța națională a americanilor. Ceva merituos, după părerea lui Tolontan. Numai că mintea lui exaltată nu a judecat mai departe. Mai poate avea cineva încredere în Tolontan ? Legitimația de jurnalist nu îi deschide ușile fără acceptul „gazdei”. Pot judeca cititorii lui Tolontan (dar și alte persoane) că el urmărește discreditarea securității naționale a României în favoarea unei puteri străine ostile, pentru bani ? Înțelege Tolontan că securitatea națională privește pe toți cetățenii României dar, prin parteneriatul cu NATO și UE, pe toți cetățenii statelor partenere ?!

Avem o problemă cu presa din România. Este descalificată de prestația celor care obțin o legitimație de „jurnalist”. O mare parte dintre ei au ales calea „distrugerii adevărului”. Pentru că adevărul este „anost”, știrile care cuprind adevărul nu au priză la public, nu aduc rating, nu aduc bani. Publicul care caută adevărul în informația de presă este minor. A devenit neglijabil. Astfel că cele mai urmărite posturi Tv sunt cele care denaturează adevărul, cele care aduc informații fabricate, cele care organizează „senzaționalul”: România Tv, Antena 3, ProTv, Jurnalul Național, Evenimentul Zilei etc.

Nu mai este mult până când o să avem o reacție de reținere când vom afla că persoana din fața noastră își declară profesia „jurnalist”. O fi „bolnav”, săracul!