Am găsit un articol interesant pe „contributors”, scris de Valentin Naumescu (aici).
Scenariul 6: Juncker se spală pe mâini şi îşi pregăteşte o ieşire „romantică” din scenă
Plec de la premisa „toată lumea are dreptate”.
Are dreptate și Naumescu. Are dreptate și Juncker. Am dreptate și eu. Ai dreptate și tu, cel care citești presa, studiile, comentariile.
Da, Juncker a vorbit despre „starea Uniunii Europene”. Are acest atribut ca anual să prezinte starea Uniunii și să spună care sunt intențiile Comisiei Europene pentru anul care urmează dar și în anii următori. El este „șeful executivului” Uniunii, cel care aplică legislația Uniunii. Normal că discursul lui are elemente tehnice mai mult decât poziționări politice. Asta nu înseamnă că „omul politic” Jean-Claude Juncker nu poate avea „viziuni” politice cu privire la Uniunea Europeană. Mai ales că el este cel mai înalt reprezentant al Luxemburgului în instituțiile europene.
Scenariul 6, cotat ca „viziune”, ca părere personală, a plăcut statelor mai puțin dezvoltate și a displăcut statelor dezvoltate. Juncker își dorește o Uniunea Europeană închegată politic, astfel încât să devină un tot economic, în avantajul tuturor statelor membre. El gândește la „întreg” pentru că altfel nu se poate asigura securitatea întregii Uniunii în fața riscurilor „asimetrice” cu care timpurile actuale ne provoacă, nu se poate merge mai departe cu proiecția „apărării comune” și nici cu o poziție unitară a tuturor statelor în fața competitorilor economici mondiali: SUA, China, Rusia, India etc.
Reacțiile Olandei, Austriei și Germaniei reflectă faptul că liderii sau unele personalități ale acestor țări sunt încă tributare intereselor naționaliste și mai puțin dispuse să accepte închegarea Uniunii Europene. Chiar și liderii europeni care „au tăcut” sunt mai aproape de cei care s-au opus viziunii. Macron are propria viziune pe care vrea să o impună altfel va suferi politic. S-a angajat mult dar nu prea obține.
Lecturile din presa străină, franceză și engleză, îmi arată că viziunea lui Juncker este foarte departe de realizare. Le Monde, Independent, Daily Express etc. sunt pline de articole care reflectă preocupările din acele țări dar, de bună seamă și corect în același timp, se uită în curțile vecine cu mare atenție.
Brexit-ul este mai puțin tratat la noi însă în presa engleză este o temă de bază. Este normal ca Theresa May să încerce, împreună cu miniștrii cabinetului său să obține cele mai bune condiții pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Este normal ca briții să spună că fac progrese. Este absolut normal ca Barnier, negociatorul șef al UE, să spună că nu s-a făcut nimic până acum. Interesante sunt însă alte aspecte legate de Brexit, aspecte legate de interesele economice ale industriilor din statele europene.
Pescarii danezi au atras atenția asupra faptului că ieșirea Marii Britanii din UE trebuie să permită pescarilor din UE accesarea, pe viitor, a apelor britanice, pentru pescuit. Cererea pescarilor danezi are sens. Economia daneză depinde de acest segment economic. Practic, danezii cer ca UE să ofere UK un acord de liber schimb. Cum-necum, acest acord să existe.
Am citit că un reprezentant al industriei germane a făcut niște afirmații mai dure cu privire la viziunea lui Juncker. Germania va putea face o uniune politică cu Franța sau alte state dezvoltate, în nici un caz cu statele din estul Europei, cum ar fi Polonia sau Ungaria. Cum ar fi!
Tot industriașii germani sunt la capătul firului prin care se încearcă, după părerea mea, din rațiuni pur și simplu „egoiste”, ca Brexit-ul să nu aibă loc sau dacă va avea loc, Marea Britanie să primească un acord de liber schimb cu favoarea de a refuza libera circulație a lucrătorilor din UE, în special al celor din estul Uniunii Europene. Am citit că industriașii din Erfurt (Turingia) au scris Angelei Merkel ca acordul cu Marea Britanie pentru Brexit să nu le afecteze afacerile, regiunea fiind dependentă de comerțul cu Regatul Unit! Probabil că nu sunt singurii.
Brexit a scos în față protecționismul statelor din Uniunea Europeană. Olanda are anumite interese în blocarea integrării depline a României și Bulgariei în Uniunea Europeană. Nu are nici un interes în atragerea către Uniunea Europeană a Ucrainei sau R. Moldova. Nu mai spun de accederea Turciei la Uniunea Europeană. Nu este singura. Franța și Germania vor cade la consens. Fără România și Bulgaria în Schengen, deocamdată. Sărăcia celor două state crează condiții pentru acte de corupție. Cât privește aderarea la Zona Euro, ehehei, mai este. Nu mai spun de Ungaria, Polonia, Cehia, Italia ...
Avem dorințe mari dar nu avem putință. Sunt de acord cu Naumescu că liderii politici români au fost „naivi” în interpretarea discursului lui Juncker. Aplauzele ar fi trebuit să nu existe. Președintele Iohannis a fost cel mai ponderat. Bănuiesc că a discutat cu Juncker la telefon și chiar am impresia că a știut conținutul discursului înainte de a fi rostit. Nu sunt de acord cu Naumescu asupra concluziilor lui. A dat cu „bâta” nu doar în căruță, a mai nimerit și niște oale!
Juncker atrage atenția celorlalte state membre ale Uniunii Europene, mai mari sau mai mici, că valorile Uniunii trebuie să folosească tuturor, toți sunt egali, toți cetățenii Uniunii. Însăși tratatele de bază ale Uniunii au ca scop o viață mai bună pentru cetățenii uniunii. Pe măsură ce procesul de integrare în Uniunea Europeană are loc, ies la suprafață „minciunile” politicienilor din unele state membre care au clamat respectarea lor. Protecționismul agresiv practicat de statele fondatoare, unele dintre ele fiind în conflict deschis cu privire la „domeniile „strategice” din industria lor - Franța a blocat Italia să preia o societate franceză constructoare de nave -, expansiunea prin achiziții de terenuri și industrii cu folosirea șantajului - Olanda în România, Ungaria în România etc. -, desfigurează valorile care au stat la baza creerii Uniunii Europene.
Să notăm, în concluzie, că fără o dezvoltare economică sustenabilă nu avem nici o șansă să fim luați în seamă în Uniunea Europeană. Iar de aici să mergem la actuala guvernare și să vedem că hei-rupism-ul nu are nimic comun cu productivitatea, cu sustenabilitatea, cu dezvoltarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu