Între „justiția” PSD și Justiția României

La „ziare.com” este un interviu luat senatorului liberal Daniel Fenechiu. I-a fost luat de Ioana Ene Dogioiu. Concluzia jurnalistei este clară, ca rezultat al declarațiilor senatorului Fenechiu:

„Dragnea si Tariceanu folosesc comisiile parlamentare de ancheta pentru scopuri personale: sa loveasca si sa subjuge Justitia, sa scape de persoanele care ii deranjeaza din Justitie. Daca lucrurile nu se opresc, vom ajunge la situatia in care Justitia va trebui sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, ceea ce poate fi mai rau decat in epoca Stanoiu, afirma senatorul PNL Daniel Fenechiu.”

Voi „ciupi” din declarațiile senatorului Fenechiu, sunt concluziile la care el a ajuns activând în Parlament, activând în celebra Comisie specială condusă de Oana Florea (se pare că numită nelegal în fruntea respectivei comisii), apelând la instrumentele pe care profesia de jurist i le oferă (este avocat). Una peste alta, sunt confirmate toate aprecierile oamenilor de bună credință care s-au exprimat cu privire la acțiunile PSD și ALDE împotriva Justiției. El, din interiorul sistemului parlamentar, vine și întărește impresiile celor care văd acțiunile celor două formațiuni politice agresive cu statul de drept. Și da, arată și autorii: Dragnea și Tăriceanu.

1. Infractorul Liviu Dragnea, cel care conduce de fapt și Parlamentul și Guvernul, „a recomandat” Guvernului să sesizeze Curtea Constituțională pentru un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern pentru că procurorii de la DNA au avut tupeul, obrăznicia să deschidă o acțiune penală legată de emiterea a două hotărâri de guvern prin care un domeniu public al statului, protejat prin Legea apelor, a fost dat în administrarea Consiliului Județean Teleorman pentru ca imediat, acest consiliu, să îl dea în administrarea unei firme private - Tel Drum. Infractorul Dragnea și toți slugoii care îl acompaniază, în frunte fiind ministrul Justiției, Toader Tudorel care face niște interpretări absolut aberante ale legii și stărilor la care legea se aplică, acuză DNA că face o cercetare asupra „oportunității și legalității” HG-urilor, ceea ce CCR a stabilit că nu poate face într-o decizie discutabilă dată în speța OUG nr. 13/2017. Daniel Fenechiu are însă un punct de vedere pe care și eu l-am susținut mai mereu.

Se mai pegateste o sesizare la CCR, tot pe conflict intre institutii, pe tema dosarului Belina. Din punctul dvs de vedere, procurorii au dreptul sa ancheteze fapte legate de emiterea unei HG?

• Opinia mea ferma este ca da. Mi-e greu sa cred ca, indiferent cum s-ar pronunta, Curtea ar putea restrange aceasta posibilitate. Ei pornesc de la doua premise false. Prima se refera la efectele precedentei decizii a CCR privind OUG 13.
• Procurorul nu cerceteaza legalitatea emiterii OUG, cum nu cerceteaza nici legalitata emiterii unei HG. Cerceteaza daca au fost savarsite infractiuni in procedura emiterii unei OUG sau HG. Lumea a inteles prost ca in virtutea deciziei CCR procurorii nu ar avea dreptul sa cerceteze asemenea infractiuni, pentru ca PSD si presa care ii sustine asa au vandut-o.

Totusi, CCR a admis existenta conflictului in privinta anchetarii imprejurarilor OUG 13. Decizia merge in directia versiunii PSD.

• A admis conflictul printr-o fortare, in opinia mea, o atitudine care nu este doar contraproductiva, dar de care cred ca peste o vreme le va fi jena.
• Al doilea aspect tine de faptul ca HG este diferita de ordonanta sau OUG, care sunt date in baza delegarii legislative, fac parte din legislatia primara si devin legi prin aprobare. HG este un act administrativ politic, indiferent daca normeaza la general sau individual, cum e in cazul Belina.
• Daca propunerea ar trebui rezolvata doar in contencios administrativ, ce facem daca un ministru decide, sa zicem, ca orice persoana cu venituri lunare mai mici de 500 lei va primi cu doua zile inainte de alegeri de la stat cate 1.000 de lei?
• Daca instanta de contencios va fi sesizata de cineva, poate constata dupa un an si jumatate ca a fost ilegala. Cum recuperezi prejudiciul? Protectia de care trebuie sa beneficieze un decident deliberativ trebuie sa fie strict raportata la prevederile legale. Daca o iei pe aratura, nu se poate sa nu raspunzi.
• Daca lucrurile nu se opresc, vom ajunge la situatia in care Justitia va trebui sa ceara permisiunea de la politic ca sa faca ceva, ceea ce poate fi mai rau decat in epoca Stanoiu, cand nu trebuia sa ceara voie, dar putea fi blocata.

Fără echivoc ! Interpretarea situației este absolut corectă. Dacă CCR dă o altă interpretare, suntem în fața unei catastrofe de natură constituțională, România devine un stat la „mila” infractorilor !

2. Comisia specială a Parlamentului pentru investigarea alegerilor prezidențiale din 2009 are probleme. Și-a depășit mandatul, de fapt mandatul ei este o înșiruire de obiective care nici nu au fost urmărite, scopul comisiei fiind clar explicat de Daniel Fenechiu: sancționarea și schimbarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi și a lui Augustin Lazăr, deveniți „dușmanii” corupților din PSD, ALDE, PMP, UDMR etc.

Ce rost mai are Comisia de ancheta a alegerilor din 2009, dupa ce si-a prezentat raportul? Ce mai face?

• Dupa prezentarea raportului intermediar, la inceputul lui septembrie, activitatea a mai fost prelungita cu doua luni, pentru ca scopul ei este sa faca harcea-parcea Justitia si sa pregateasca toate conditiile pentru schimbarea din functie a dlui Lazar si a dnei Kovesi.
• In momentul de fata, singurele activitati vizibile pe rolul Comisiei au ramas:

1. audierea dnei Kovesi sau propunerea unei masuri impotriva ei.
2. primirea dosarului clasat de la Augustin Lazar sau recomandarea unei sanctiuni impotriva lui.

• Va dau si dovada. CCR urma sa se pronunte marti (pe cele doua sesizari privind conflictul de natura constitutionala intre Guvern si Ministerul Public - n.red.) si atunci a fost preconizata o sedinta a comisiei la ora 16:00.
• A venit comunicatul despre amanarea deciziei CCR pentru 3 octombrie, sedinta a durat 10 minute si s-a amanat pentru 3 octombrie. Daca atunci se va amana din nou decizia CCR, se va amana din nou si sedinta comisiei.

Si daca va veni decizia CCR?

• Depinde cum va veni. Daca sesizarea va fi admisa, se va reveni cu adrese catre Kovesi si Lazar, dupa care va incepe un intreg mecanism impotriva celor doi. Daca CCR va decide ca nu exista conflict, comisia va fi in mare impas si va trebui sa constate ca nu mai are ce sa cerceteze.

3. Comisia „problemă” lucrează „fără cap”. Oana Florea (creație Grivco), conduce o comisie pentru așa vor mușchii celor din PSD. Procedura legală pentru înlocuirea lui Fifor care a fost ales de Parlament, nu a mai fost urmată, Oana Florea fiind pur și simplu „numită” de PSD.

Exista suspiciunea ca aceasta comisie functioneaza in ilegalitate de la plecarea fostului ei presedinte Mihai Fifor. Este adevarat?

• Da. Cand dl Fifor a devenit ministru, potrivit hotararii de infiintare a comisiei si regulamentului acesteia, ar fi trebuit sa se intruneasca plenul comun pentru desemnarea unui nou presedinte, pentru ca Parlamentul este titularul dreptului de desemnare.
• PSD a propus in Biroul Permanent ca atributiile dlui Fifor sa fie preluate de dna Florea, propunerea a fost acceptata. In opinia mea, activitatea comisiei are un viciu de legalitate, toate invitatiile, toata corespondenta au fost semnate de o persoana care legal nu putea angaja raspunerea comisiei.

Pot fi atacate in justitie?

• Da. Colega mea, Iulia Scantei, a trimis o adresa in care a cerut reintrarea in legalitate, analizarea efectelor in legatura cu actele efectuate in aceasta perioada de dna Florea. Evident ca Biroul Permanent comun nu a luat nicio decizie.

4. Dosarul clasat de la Parchetul General are o clarificare juridică din punctul de vedere al lui Fenechiu.

Fiind clasat, dosarul alegerilor din 2009 ar trebui trimis comisiei, deci exista un conflict intre Parchet si Parlament?

• Procedura de ancheta este nepublica, deci anchetatorul are obligatia sa pastreze dosarul nepublic. Dar mai toate actele care au venit la comisie au ajuns in spatiul public, pe canale dedicate, aceleasi trei, inainte de a le vedea noi. Eu aflam despre ele din spatiul public. Deci protejarea dosarului are si o ratiune practica.
• In plus, dupa cum spunea procurorul general, clasarea unui dosar nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat, in interiorul termenului de prescriptie, dosarul sa fie redeschis.
• Deci inclin sa consider ca dl Lazar are argumente. E foarte adevarat ca la modul in care decide Curtea in ultima perioada, putem avea si alt tip de solutie.

5. Prezența lui Kovesi la Comisie.

Din punctul dvs de vedere, dna Kovesi ar fi trebuit sa se prezinte in fata comisiei?

• Exista doua decizii ale CCR, din 2004 si 2005, care statuau ca un magistrat nu trebuie sa se prezinte in fata unei comisii. Exista decizia din iunie care vorbeste de principiul colaborarii loiale si arata, nu extrem de cert, ca si magistratii ar putea fi invitati si ar trebui sa se prezinte.
• Eu cred ca s-a ajuns aici si din cauza unei lipse de inspiratie a dnei Kovesi. Regulamentul spune ca persoanele invitate pot raspunde in scris. Dnei Kovesi i s-a adresat in scris o singura intrebare. Domnia sa a raspuns ca nu stie niciun detaliu si a insirat obiectivele comisiei. Un raspuns simplu ar fi rezolvat chestiunea.
• In comisie, deciziile se iau politic si in raport cu ceea ce exista la dosar, concluziile facute de dl Nicolicea sunt halucinante. A depasit orice imaginatie.

Am comentat, toți cei care umblăm pe rețelele de socializare, în fel și chip. Acest interviu vine și confirmă toate punctele de vedere de bun simț ale celor care au sesizat că PSD și ALDE lucrează împotriva statului de drept având ca țintă Justiție. Ne mai aduce și mici detalii care pot fi exploatate în viitor. Ne arată cum funcționează de fapt clica roșie care a ajuns la putere datorită unei defecțiuni grave a democrației în România, absența de la vot a cetățenilor în anul 2016.

Avem un Parlament în care activează persoane condamnate penal, persoane urmărite penal, persoane protejate de camerele Parlamentului pentru a nu fi urmărite penal, persoane care nu mai au integritate. Toate aceste persoane sunt cele care decid, având funcțiile cele mai înalte în Parlamentul României. Ce mai, fără nici o îndoială, în Parlamentul României suntem reprezentați de infractori sau persoane certate cu legea !

Avem un Guvern, la „a doua mână”, care duce țara spre dezastru pentru că în 2016 cei care au preluat puterea au fost cei care ar fi trebuit să stea după gratii. Două obiective majore au cei certați cu legea: să dea pomeni electorale și să îngenuncheze Justiția. Iar pomenile electorale vor fi date în continuare pentru că imaginea opoziției la alegerile viitoare, fără ca Justiția să fie îngenuncheată, este de neacceptat pentru ei. În opoziție fiind, nu vor mai putea respinge cererile procurorilor pentru începerea urmăririi penale a celor care astăzi sunt protejați. Și sunt o mulțime de parlamentari care au acest beneficiu, al locului unde pot fi protejați de Justiție. Au și prieteni pe măsură. Vorba aia „corb la corb nu-și scoate ochii” !