Mafia din sistemul național de sănătate

Agerpres (aici) și DNA (aici) prezintă acțiunea DNA de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva unor „mafioți” (nu le pot spune altfel) din sistemul național de sănătate. O mafie a „halatelor albe” sprijinită de o parte a unor funcționari publici la „solicitarea” unor „confrați” din „mediul privat”.

Fiind vorba despre punerea în mișcare a acțiunii penale, înseamnă că suntem în fața faptelor cu caracter infracțional dovedite dar și a autorilor acelor fapte. Este evident că cercetările vor continua și în fazele superioare ale procedurii penale, a judecății.

Capul de afiș este Marian Burcea, șeful CNAS pus în funcție de prim-ministrul Grindeanu la propunerea ministrului sănătății, Florian Dorel Bodog, ministrul și pe timpul primului guvern PSD-ALDE condus de Grindeanu și pe timpul actualului guvern PSD-ALDE condus de Tudose. Ministru merituos, desigur !

Pe un site de la Mediaș am găsit o parte a CV-ului lui Burcea.

Marian Burcea (60 de ani), de specialitate medic oftalmolog, este general de brigada medic (rez.) si conferentiar universitar doctor la la U.M.F. „Carol Davila” din Bucuresti.

El a fost director in cadrul Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.) din 2004 si pana in prezent.

Pana de curand, Burcea ocupa si functia de director medical la Spitalul de Oftalmologie din Bucuresti.

Poate că nu ar strica ca DNA să facă și o cercetare pe la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., cine știe ce mai este și pe acolo !

Dar, să pun comunicatul DNA. Fac precizarea că voi căuta să văd cine sunt cei care au participat la mizeriile descoperite de procurori.

01 septembrie 2017
Nr. 868/VIII/3

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 866/VIII/3 din 31 august 2017, ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Concret, au fost reținuți următorii inculpați:

1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite

2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal

3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- abuz în serviciu,
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- fals informatic, în formă continuată
- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),

10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),

14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Din descrierea faptelor de către procurori, suntem în fața unei forme grave de crimă organizată. Toate sunt periculoase pentru societate însă extraordinar de periculoasă este această situație: În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Înfiorător ! Acești indivizi „au condamnat la moarte” pe cei care le erau dați, prin atribuțiile de serviciu, în grijă, în atenție ! Iar o mare parte dintre autorii infracțiunilor au calitatea de medici ! Jurământ ca medic, jurământ ca funcționar public sau demnitar ... frecții la picioare de lemn !