Cu spaima în suflet, cuplul format din infractorul Liviu Dragnea și inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu, fiecare șef la câte un partid politic aflat la guvernare, au declanșat atacul furibund asupra Justiției. Ajutoare au. Destule. Niște juriști români și străini, niște specialiști în dezinformare și manipulare publică din Israel (evreii sunt buni la așa ceva), niște parlamentari care ridică mâna „la ordin” și nu după cunoașterea problemei supuse votului etc.
Acțiunile coaliției disperării, PSD-ALDE, sunt contrare spiritului Constituției, sunt contrare angajamentelor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, sunt contrare democrației. Subordonarea politică a Justiției elimină „puterea judecătorească” din componența puterilor statului așa cum a statuat Constituția în art. 1 alin (4).
Partidul Național Liberal vrea să împiedice degradarea statului român prin eliminarea, de facto, a unei dintre puteri. De aceea își exprimă tranșant punctul de vedere cu privire la „problemele Justiției”.
„PSD-ALDE se află în mijlocul celei mai agresive campanie de punere sub control politic a Justiției, astfel încât liderii acestor partide să nu mai răspundă pentru ilegalitățile comise.
Pentru a-și servi interesele personale, feriți de răspunderea în fața Legii, liderii PSD-ALDE sunt dispuși să sacrifice interesele strategice ale întregii țări, fără a fi preocupați în mod real de o guvernare eficiență și corectă.
Este o obsesie patologică a se așeza deasupra Legii, de a-și atribui dreptul suprem de a nu fi egal cu ceilalți cetățeni și de a considera respectarea Legii ca fiind un lucru facultativ.
PNL, în mod consecvent, susține egalitatea în fața Legii pentru toți cetățenii României, independența Justiției și combaterea corupției la toate nivelurile.
PNL consideră că cercetarea penală a unor membri ai Guvernului nu trebuie blocată, prin vot politic, în Parlament, întrucât instituția care decide asupra vinovăției/nevinovăției unei persoane este doar instanța de judecată.
PNL este un apărător ferm al prezumției de nevinovăție! Pentru ca acest principiu să poată fi aplicat dosarul care face obiectul anchetei trebuie să poată ajunge pe masa judecătorilor, singurii îndreptățiți să decidă.
Sabotarea Justiției de către PSD-ALDE, în ciuda recomandărilor sistematice ale Comisiei Europene prin MCV, are consecințe grave asupra tuturor românilor, inclusiv din punct de vedere economic. Aceasta întrucât generează reticența investitorilor de a-și dezvolta afacerile în România, implicit de a crea noi locuri de muncă și de a ridica astfel nivelul general de bunăstare.
Dosarul Belina & solicitările de încuviințare a urmăririi penale împotriva unor miniștri
Biroul Executiv al PNL a luat decizia ca parlamentarii partidului să fie prezenți și să voteze favorabil și „la vedere” solicitările pentru încuviințarea urmării penale în cazul miniștrilor Rovana Plumb și Viorel Ilie.
Decizia de principiu a PNL, luată în mod consecvent, este aceea de a vota favorabil continuării anchetei în orice caz supus atenției Parlamentului.
De subliniat: în cazul miniștrilor Rovana Plumb și Viorel Ilie este vorba doar de solicitarea procurorilor de a li se permite continuarea anchetei penale, respectiv de a se ajunge la faza urmăririi penale.
Spre deosebire de solicitările privind reținerea și arestarea unor parlamentari, unde dosarul își continuă parcursul în fața instanței de judecată chiar și în situația respingerii solicitării procurorilor în Parlament, în acest caz un vot negativ echivalează în mod direct și nemijlocit cu închiderea anchetei penale.
Astfel, un vot negativ din partea majorității parlamentare PSD-ALDE va determina blocarea efectivă a anchetei în cazul Rovanei Plumb și a lui Viorel Ilie, situație în care dosarul nu va putea ajunge pe masa judecătorilor – adică a celor îndrituiți să decidă asupra vinovăției/nevinovăției persoanei în cauză.
Prevalarea de principiul prezumției de nevinovăție pentru a bloca un dosar prin votul politic al Parlamentului înseamnă, în fapt, renunțarea la prezumția de nevinovăție.
Acest principiu este aplicabil doar atunci când o anchetă judiciară își urmează cursul în fața instanței, până la momentul pronunțării unei sentințe, ca fiind o protecție a celui acuzat. Așadar, prezumția de nevinovăție nu poate fi atribuită politic.
PNL a cerut demisia/demiterea celor 3 miniștri anchetați penal (Sevil Shhaideh, Rovana Plumb și Viorel Ilie), întrucât este inadmisibil să menții în funcție, în Guvernul României, persoane față de care sunt asemenea suspiciuni.
Rațiunea pentru care se impune demisia celor 3 miniștri privește responsabilitatea față de demitatea publică deținută și necesitatea de a nu compromite credibilitatea unei instituții fundamentale în statul român.
Este conduita normală a unui demnitar al statului care ține la România, care ține la imaginea publică a României. Acesta trebuie în acțiunea sa ca lider politic sau ca om care exercită o funcție înaltă în statul român să aibă în atenție interesele fundamentale ale României.
(Obsevație): În cazul Sevil Shhaideh ancheta nu poate fi blocată de Parlament, întrucât nu este necesară încuviințarea acestuia pentru că faptele pentru care este acuzată au fost realizate în calitate de secretar de stat. Spre deosebire de Sevil Shhaideh, Rovana Plumb a avut calitatea de ministru, fapt care impune avizul Parlamentului.
Exemplu de conduită: Ludovic Orban s-a retras din prim-planul politicii, din toate funcțiile deținute, nu a candidat în alegeri, până la momentul în care o instanță de judecată a decis achitarea sa. De altfel, spre deosebire de PSD, PNL a asumat în mod real criteriile de integritate, pe care le-a respectat întocmai.
De observat: liderii PSD-ALDE se pronunță în mod direct și abrupt asupra vinovăției/nevinovăției persoanelor din acest caz, atribuind implicit anchetei începută de procurori valoare de sentință, înainte ca dosarul să fi ajuns măcar pe masa unei instanțe, singura abilitată să decidă.
Spre deosebire de PSD, PNL a luat act de acuzațiile formulate de procurori și cere ca dosarele respective să-și urmeze cursul normal în Justiție, ca în cazul oricărui alt simplu cetățean aflat într-o situație similară. PNL pledează pentru ca Justiția să fie făcută în instanță, și nu la televizor! Sentințele sunt atributul judecătorilor, și nu al politicienilor.
Reacția liderilor PSD-ALDE față de anchetarea miniștrilor în cazul Belina și încercarea de a falsifica realitatea, doar pentru a justifica astfel decizii politice vădit ilegimitime:
1. Teza „loviturii de stat”. Liderii PSD-ALDE pornesc de la premisa falsă potrivit căreia votul obținut la alegerile parlamentare le-ar da dreptul să facă orice, să afecteze însăși fundamentele statului. Istoria recentă (episodul OUG 13) a arătat că acest lucru nu este acceptat de societate și nu este în acord cu valorile democratice. Ori, ideea de „lovitură de stat” presupune preluarea pe căi nedemocratice a puterii de un anumit grup organizat – ceea ce în situația de față este absurd pentru că toate forțele politice respectă principul potrivit căruia decizia este luată de o majoritate parlamentară (fapt care, însă, nu limitează dreptul Opoziției de a contesta corectitudinea unei decizii)
2. Teza potrivit căreia „PSD nu e lăsat să guverneze”. Nimic nu a împiedicat PSD-ALDE să se preocupe de guvernare, în mod serios, de la momentul preluării Puterii. Chiar acesta a fost îndemnul repetat al președintelui Klaus Iohannis în Parlament. Însă, problema PSD-ALDE nu este aceea că cineva exterior coaliției ar împiedica actul guvernării, ci însăși PSD-ALDE au adus în situația absurdă de a-și demite propriul guvern – moment unic al penibilului politic în istoria României. De altfel, după ce și-a demis propriul Guvern, PSD-ALDE a fost cel care a format noul Guvern (Tudose), în virtutea majorității parlamentare deținută.
3. Teza „hărțuirii liderilor PSD-ALDE de către Justiție” și victimizării. Ar fi fost valabilă în cazul în care doar politicienii PSD-ALDE ar fi făcut obiectul cercetărilor penale ale procurorilor. Ori, evidența arată exact contrariul, existând dosare instrumentate în întreg spectrul politic. În plus, pot fi constatate atât condamnări, cât și achitări, fapt pentru care nu poate fi aplicată o dublă măsură: unele sentințe judecătorești să fie considerate îndreptățite și corecte, iar altele nu.
Reprezentanții PSD sunt veșnicele victime ale conspirațiilor imaginate, ale dușmanilor nevăzuți, ale ocultelor mondiale orchestrate cu dedicație împotriva unor lideri politici total necunoscuți pe plan internațional... – orice, mai puțin faptul că trebuie să se supună rigorilor legale, ca orice alt cetățean, și să suporte dacă e cazul consecințele faptelor lor.
4. Teza minimalizării și mistificării acuzațiilor. În dosarul Belina, acuzațiile procurorilor indică încălcarea legislației în vigoare pentru transferul de proprietate către CJ Teleorman. Procurorii indică schimbarea clasificării domeniului astfel încât să poată fi realizat transferul prin Hotărâre de Guvern, și nu prin lege organică, așa cum au semnalat avizele formulate de Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe. Proprietățile în cauză (Insula Belina și Brațul Pavel) fac parte din albia minoră a Dunării, zonă de graniță a României. Această proprietate nu este o „baltă”, așa cum susține Dragnea! Conform Codului Civil (Art. 860) și Legii 213/1998 (Anexa 1, pct 3), această proprietate putea fi transferată doar prin lege organică. În acest sens, sunt nenumărate exemple/precedente de proprietăți transferate prin lege, întrucât ele fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului. Proprietățile transferate prin HG pot fi doar cele care nu sunt prevăzute în mod expres ca fiind proprietate a statului într-o lege organică.
De amintit faptul că exact în acea perioadă, noiembrie 2013, avea loc promovarea Legii privind descentralizarea, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Ponta (22 noiembrie). Legea în cauză includea tranferuri de proprietate similare cu cele din cazul Belina (adică aflate în administrarea Apele Române). În mod surprinzător, în ciuda observațiilor experților MJ și MFP, transferul Belina s-a făcut prin HG (prin modificarea clasificației), în condițiile în care putea fi inclus în legea descentralizării.
2. Legile Justiției promovate de Tudorel Toader, instrument de punere sub control politic a judecătorilor și procurorilor. Recomandările Comisiei Europene, sfidate în mod fățiș!
Rapoatele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare au atras atenția în mod sistematic în ultimii 10 ani, asupra voturilor din Parlament prin care sunt blocate anchetele penale.
Acesta este, de altfel, una dintre principalele condiționalități pentru MCV, care i-a fost reiterată recent inclusiv lui Tudorel Toader.
În plus, Comisia Europeană a subliniat ca imperativ principiul conform căruia reformele în domeniul Justiției și luptei împotriva corupției trebuie să fie ireversibile.
Comisia Europeană a condamnat atacurile politice la adresa procurorilor și judecătorilor, adică exact ceea ce întreprind în acest moment PSD și ALDE.
Mai mult, PSD-ALDE au încercat să se folosească de numele Comisiei Europene pentru a manipula opinia publică atunci când a susținut că Legile Justiției prezentare de Tudorel Toader ar fi avut girul CE. Ulterior s-a dovedit că această teză a fost totalmente falsă.
Contrar retoricii PSD-ALDE, Comisia Europeană a apreciat constant pozitiv activitatea DNA în toate rapoartele de țară, evidențiind procentul de condamnări de 90% din inculpări.
În contradictoriu cu poziția Comisiei Europene, abordarea PSD-ALDE și a ministrului Justiției, Tudorel Toader, este de a realiza o restaurație! Adică, de a readuce sistemul judiciar la momentul de dinainte de aderarea la UE, adică epoza Năstase – Stănoiu.
Legile Justiției, promovate de Tudorel Toader, trădează un plan roșu de punere sub control a judecătorilor și procurorilor prin:
1. Desființarea autoguvernării Justiției și scoaterea CSM din joc, căruia i se ia Inspecția Juridiciară (instituție care căpătase un grad de autonomie) pentru a fi trecută sub controlul politic al Ministrului Justiției.
2. Eliminarea președintelui României din mecanismul de numire a procurorilor șefi, sub pretextul depolitizării Justiției. Ori, dintre președintele României și ministrul Justiției, doar președintele României are interdicția de a fi membru al unui partid politic, nu însă și ministrul Justiției. În plus, CSM este cel care a pledat pentru menținerea președintelui României în mecanismul de numire, iar propunerile să vină din partea CSM, și nu a MJ ca în prezent. Președintele României, prin Constituție, se află deasupra mediului politic, jucând rolul de arbitru între instituțiile statului.
3. Instituirea posibilității ingerinței politice în dosare, întrucât i se atribuie procurorului ierarhic posibilitatea de a cenzura pe fond dosarele procurorului de caz. Astfel, este eliminată independența procurorului în a da soluții. În prezent, procurorul ierarhic poate verifica doar respectarea procedurilor legale în instrumentarea unui caz, dar nu se poate pronunța asupra temeiniciei actelor din dosar.
4. Înființarea unui secții speciale menită să ancheteze magistrații, procurori și judecători, în mod disctinct de DNA, care în prezent poate face astfel de anchete. O astfel de secție, unde conform propunerilor anterioare numirea va putea fi controlată politic, este un instrument extrem de puternic de intimidare a magistraților.
În ciuda scandalului mediatic desfășurat de PSD-ALDE pe tema Codurilor și punerii în acord a acestora cu deciziile CCR, se poate observa faptul că în mod concret prioritatea politică a fost cu totul alta, adică cea privind modificarea mecanismelor din Justiție în scopul politizării sistemului.
Astfel, se observă o fractură logică între retorica PSD-ALDE asupra Codului penal și acțiunile concrete, scopul nefiind acela de a corecta unele aspecte ca urmare a unor decizii ale CCR, ci tocmai de a menține situația în același punct. Aceasta întrucât au constatat Opoziția pe care au întâmpinat-o atunci când au vrut să mistifice modificările necesare, folosindu-le ca pretext pentru diluarea legii.
De altfel, majoritatea covârșitoare a deciziilor CCR asupra Codurilor au survenit asupra unor articole modificate în Parlament, în cadrul comisiei speciale condusă la acel moment de Victor Ponta. 40 de articole, din cele câteva mii ale Codurilor, au fost declarate neconstituționale. Dintre acestea, 33 au fost redactate în Comisia Ponta din Parlament. Per total, procentul este de 0,4%, care este remarcabil comparativ cu reforme similare din alte țări europene.”
Aceste informații au credibilitate pentru că pot fi verificate de către oricare persoană. Inclusiv de către membrii PSD sau de către cei ai ALDE. Ca să nu mai spun de membrii UDMR.
Informațiile de mai sus au fost mereu și mereu puse și spuse în media. De la ziare și televiziuni (nu chiar la toate televiziunile !), pe bloguri sau pe conturi de pe rețelele de socializare.
Concluzia nu poate fi decât cea din titlu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu