Osama a plătit cu viața

Este știrea de ultimă oră, va fi știrea ultimei săptămâni, a ultimei luni, a anului dar nu va mai fi a secolului. Osama bin Laden a fost prins de potera americană și executat ca în filme. Ca în cele americane. Spectaculos. Urmează filmul artistic ? Sigur. Un film despre dreptatea americană care este mereu și mereu învingătoare. Două gloanțe băgate în capul teroristului pentru ce a gândit acesta și s-a executat împotriva americanilor. Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. O regulă sfântă, biblică chiar, pentru creștini și musulmani. Americanii au intrat în „sărbătoare” spontană. Oameni pe străzi plini de bucurie. Se simt răzbunați. Au un președinte care și-a asumat riscul și, nu este exclus, îl vor mai alege odată în funcția supremă. Asta este viața.

Execuția are dezbateri pe măsură. Multe dintre discuțiile purtate sunt vorbe goale. Altele sunt mai așezate, mai aplecate către realitatea de pe pământ de când a apărut specia umană. Pentru noi nu ar trebui să fie cine știe ce importante, doar dacă nu cumva, puterea noastră politică se va folosi de prilej pentru a găsi un inamic extern care să motiveze niște cheltuieli suplimentare pentru serviciile de informații și completarea, dacă mai este cazul, a unor prevederi legale care să justifice intratul cu bocancii prezidențiali băsescieni în viața noastră privată mai mult decât o face până acum. Iar motive se vor găsi pe baza „drobului de sare”. Dacă ...

Eu gândesc că americanii au hotărât să pună capăt unei „amenințări” erodate, pe cale de a deveni dăunătoare prin „nefolosire”, concomitent cu înlocuirea ei cu ceva mai aproape de zilele noastre. Cei mai documentați știu probabil care este noua „amenințare” la viața americanilor și securitatea Americii. Noi vom afla, mai mult sau mai puțin. Oricum, terorismul islamic va continua să fie un pericol real pentru SUA și statele europene, se va manifesta sângeros în statele asiatice și africane fără să ne deranjeze prea mult (ce naiba, ăia nu sunt americani !), americanii vor mai avea astfel de succese împotriva „urmașilor” politici ai lui Osama bin Laden, urmași ce vor suporta niște execuții după modelul aplicat deja, lumea va mai cheltui sume imense pentru „securitate”, noi ne vom da ochii peste cap urmărind „înfometați” senzaționalul ca niște neputincioși ce ne aflăm. Suntem „mici” dar batem tare din palme.

Osama și locotenenții lui își merită soarta. Pentru astfel de oameni justiția oamenilor atacați, măcelăriți doar pentru motivul că nu sunt de aceeași religie sau că sunt cetățeni ai altui stat, nu se mai face în sălile tribunalelor. Se face pe teren, cu arma. Așa cum s-a făcut în cazul lui Osama bin Laden. Ei sunt în afara legii omenirii, nu spun de lega unui stat sau altul. Aducerea lor în tribunale înseamnă să fie sfidat omul obișnuit, să îi fie sfidate acestuia drepturile și libertățile civile. Ei nu sunt infractori de rând. Nici nu sunt infractori. Sunt peste acest nivel. Pentru că infractorul este omul pe care îl pedepsesc în vederea recuperării lui sociale. În cazul lui Osama bin Laden și a asociaților lor, la fel ca în cazul membrilor altor organizații (cu caracter terorist) care folosesc aceleași metode de exterminare a oamenilor nevinovați, nu există posibilitatea de a fi recuperați social. Pentru că ei neagă societatea aceasta pe care noi, majoritatea oamenilor de pe pământ, am construit-o în folosul nostru. Răspunsul la agresiunea lor se poate da doar cu arma. Suntem în fața unei alegeri: ori noi, ori ei. Iar eu am ales. EU. Nu ei. De aceea sunt de acord cu modul de acțiune.

Inițial am folosit în acest comentariu cuvântul „asasinat”. Mi-am dat seama că mai aproape de realitate este cuvântul „execuție” deși, dacă mă gândesc mai bine, chiar și acest cuvânt este depășit. Execuția este ceva uman, privește infractorul devenit criminal. Iar Osama nu este un criminal. Este mai mult decât atât.

Băsescu contra Armeniei

Armenia este o țară care a suferit „corecturile teritoriale” făcute de Stalin pentru a obține anumite avantaje în relațiile imperiului bolșevic Rus cu Turcia. Nagorno-Karabah, o enclavă din teritoriul actual al vecinului Azerbaidjan a devenit nu doar o problemă a relațiilor tensionate dintre cele două țări ci și una a relațiilor care se strică între România și Armenia.

Președinția a fost relativ deschisă dând o serie de comunicate cu privire la vizita lui Băsescu în zonă, comunicate ce nu reflectă în întregime cele declarate și surprinse de presă. Dacă în comunicatul oficial tonul este ponderat, în paralel au fost reținute de presă și luări de poziție care confirmă o anume poziție a lui Băsescu și a celor apropiați lui față de Armenia și Azerbaidjan, o mai mare apropiere a acestora de pungulița cu arginți a potentaților azeri. Armenia a reacționat, normal, imediat. La fel, avem o reacție și a unei părți a comunității armene din România, prin Varujan Vosganian, către blogul căruia mă îndrept pentru a-i vedea poziția.

Personal consider că Traian Băsescu ar fi trebuit să se abțină de la a adăuga problema Nagorno-Karabah în discursul său. Există o poziție oficială a organismelor internaționale suprastatale din care România face parte, organisme care nu au o poziție categorică în privința acestei enclave. Pentru că la nivel internațional se cunoaște modul în care URSS sub conducerea lui Stalin a tranșat teritoriile statelor ocupate. România este, la rândul ei, una dintre victimele stalinismului, Basarabia fiind luată printr-un ultimatun și împărțită apoi de bolșevici între RSS Moldova și Ucraina. Astfel că azi suntem în fața unei anomalii teritoriale care face din Ucraina un agresor față de România prin „semnalele” politice și diplomatice pe care le emite cu privire la „pretențiile teritoriale ale României față de Ucraina”, semnale amplificate de Rusia, prin declarația unui oficial militar rus potrivit căreia flota rusă din Marea Neagră are misiunea de a apăra Ucraina de agresiunile României !

Adaug încă o mare gafă de politică externă la catastiful băsescian. Sunt convins că oficialii armeni au suficientă înțelepciune să observe că vorbele lui Băsescu nu sunt și vorbele poporului român. Băsescu nu știe pentru că nu are suficientă carte însă noi, ceilalți, știm despre armenii care ne-au fost domni, învățători, comandanți militari, artiști și oameni de cultură, oameni față de care avem admirație și prețuire. Și mai știm că Armenia, așa ciuntită cum este acum, este țara lor mamă.

Nu închei mai înainte de a atrage atenția asupra ciudățeniilor teritoriale actuale dintre cele două state, ciudățenii care confirmă abuzurile bolșevicilor sub conducerea lui Stalin și menținute până azi. Armenia are ca vecin în vest un teritoriu autonom azer, țara fiind ca o pană în trunchiul teritorial al Azerbaidjanului. Iar situația este tare ciudată.

Teama de suspendare a lui Băsescu

Ieri, butonând pe telecomandă, ba după campionatul mondial de snoker, ba după informații, am văzut pe bandă la emisiunea lui Mihai Gâdea enunțul lui Ion Iliescu: „Traian Băsescu se teme de suspendare”.

Raționamentul este cât se poate de corect. Iar acțiunile lui Băsescu sunt în motivarea acestuia. El joacă politic pentru menținerea actualei majorități parlamentare mai mult și cu mai mult succes decât PD-L prin liderii acestuia.

Iar formațiunea cea mai curtată este UDMR. Nu că este apreciată, Băsescu nu are capacitatea de a aprecia altceva decât propria persoană. Iar afirmația lui Lăzăroiu, potrivit căreia UDMR este o formațiune politică „tolerată”, afirmație în urma căreia au sărit de fund în sus Marko Bela și Kelemen Hunor, plus alți lideri ai maghiarilor, afirmație care a dus la încetarea concubinajului sociologico-politic a acestuia cu Băsescu, ne oferă dimensiunea disperării lui Băsescu și a PD-L pentru faptul că sunt la mâna unei formațiuni care acționează naționalist, iredentist, o formațiune care a preluat din politica Budapestei în relațiile cu Bucureștiul ce nu se mai poate face direct în relațiile dintre state. Budapesta nu mai poate emite pretenții teritoriale oficiale cu privire la România, statul maghiar semnând în 2004 Tratatul privind frontierele de stat cu România, tratat care confirmă și întărește frontierele româno-maghiare stabilite prin Tratatul de la Trianon. Pentru că oficial nu se mai poate face nimic, tratatul fiind depus la ONU, UDMR a preluat, din timp, sarcina de a forma pe teritoriul României un teritoriu sub control maghiar. Nu sunt mulțumiți cu teritoriul fostei Regiuni Autonome Maghiare construită sub presiune sovietică și dispărută imediat ce comuniștii din România au văzut că au apărut tendințe de secesiune și revenire în forță la teritoriul stabilit prin Dictatul de la Viena. Pe atunci erau constituite formațiuni paramilitare maghiare cu care securitatea română a ajuns să ducă adevărate lupte. Acum, UDMR încearcă să obțină teritoriul stabilit prin Dictat prin procesul de regionalizare a țării, propunerea lor, trecută de Senat fără dezbatere (?!), fiind un adevărat factor de risc pentru securitatea României, pentru integritatea națională și unitatea statului. Dezbaterile sunt mai mult pe net, în anumite cercuri intelectuale însă, din nefericire, nu este în stradă. Istoricul Dinu C. Giurescu pune punctul pe „i”. Actuala putere dorește să realizeze destrămarea României ? Iar prof. Andrei Marga preia semnalul și trage niște concluzii - „Încotro se îndreaptă România ?” - ce ar trebui să trezească la realitate pe cei care conduc dar și pe cei care doresc să înlăture de la putere pe Băsescu și șleahta lui. Sunt sigur că Băsescu și ai lui știu aceste lucruri. Iar comentariul lui Lăzăroiu, care a iritat atât de mult, are cumva, și aceste judecăți la bază. Totuși, teama lui Băsescu de a fi suspendat l-a determinat să îi cheme pe cei din UDMR la discuții imediat și să îi tămâieze cu promisiuni financiare și legislative pentru ca aceștia să nu facă pasul către USL.

Liderii USL au dat un mesaj clar privind soarta lui Băsescu. Obținerea unei majorități parlamentare înainte de alegerile la termen va duce, fără discuție, pentru motive anterioare sau pentru motive ce se vor naște imediat după obținerea respectivei majorități, la procesul de suspendare a lui Traian Băsescu din funcția de Președinte al României. La referendumul ce va urma, Băsescu știe că nu va mai fi susținut. Nici chiar de ai lui. Fricțiunile cu Blaga ne confirmă acest lucru. Cu consecințele de rigoare. Înlocuirea actualului guvern cu unul al USL, organizarea alegerilor locale și parlamentare fără „contribuția” PD-L, dispariția de pe scena politică a UNPR etc.

Băsescu se teme. Cred că are coșmaruri noaptea. Nu are siguranța zilei de mâine.

Alegeri ... de spaimă

Jeffrey Franks este pesimist. Când este el cumva este și FMI. Acum are teama că România, țara lui de suflet „profesional”, va părăsi calea „reformelor” și o va lua pe „arătură”, adică anapoda.

La o discuție cu autoritățile guvernamentale, Franks și-a manifestat preocuparea că actualul Guvern o va lua pe alte căi imediat ce rezultatele din economie vor arăta că ne merge ceva mai bine. Reforma. În special reformarea unor companii de stat care sunt pline de datorii și care au un management prost. Ca la orice companie care este condusă politic, normal. Iar riscul este provocat de programul alegerilor din 2012 când PD-L are, ca obiectiv, cucerirea a cât mai multe primării, Consilii - județene și comunale -, cucerirea sau măcar prezența în Parlament.

Reforma în companii înseamnă, după mintea lor, concedieri masive, reducerea cheltuielilor de administrare, schimbarea managementului etc. Adică, mai pe românește, pierderea voturilor celor concediați, pierderea banilor celor care erau abonați la „laptele și mierea” din comenzile companiilor pentru bunuri și servicii, pierderea unor funcții pentru clientela de partid ș.a. Va avea puterea PD-L să își mai tragă un glonț în cap ?

Și Traian Băsescu, incompetentul Președinte al României are o astfel de preocupare. Chiar s-a exprimat la TVR în acest sens. Formularea lui este aceasta:

„Nu e suficientă doar reforma în justiţie, cu codurile, doar reforma în educaţie, doar reforma pe piaţa forţei de muncă cu Codul Muncii şi reglementările Dialogului Social, ci trebuie să continuăm. Şi trebuie să continuăm în zona regiilor, pentru că sectorul privat s-a ajustat pe perioada crizei, sectorul guvernamental s-a ajustat - peste 100 de mii de locuri de muncă au fost reduse, s-au redus salarii, din păcate astea au fost soluţiile, dar marile regii nu. Şi vă pot spune că va fi obiectiv major al programului - restructurarea regiilor. (...) Arieratele au crescut galopant. Singurul sector din economie care n-a vrut să se restructureze în perioada crizei”.

Problema mea este că acolo unde spune el că s-a făcut reformă nu convinge. Nu este reformă, este doar o ajustare administrativă a structurilor din sistemele „măcelărite” pentru a reduce cheltuielile de administrare și de personal. Iar reducerea cheltuielilor nu este reformă, indiferent ce vor spune unii și alții. Reforma nu înseamnă a desființa, mai ales în sectorul public, ci a adăuga în funcție de nevoile populației servicii pe care statul le poate angaja sau pe care este obligat să le angajeze potrivit legii fundamentale. Confirmarea o avem zi de zi: zone mai slab populate fără școli și unități sanitare, măsurile administrative luate de Guvernul incompetentului Boc sub oblăduirea incompetentului Băsescu obturând accesul la învățătură și sănătate unei mari părți a populației. Unii dintre cei în cauză fiind și plătitori de taxe, banii lor mergând, potrivit intereselor partidului portocaliu la alții, pentru mai binele altora. În acele zone nu ajung nici drumurile lui Udrea, astfel că dezvoltarea respectivelor comunități românești pentru a ajunge din urmă restul țării (măcar !), nu mai spun de restul Europei, este lăsată pentru guvernările viitoare, dacă nu cumva vom ajunge ca prin ce își propune bețivanul de la Cotroceni să nu avem un Președinte și un Guvern etern (o eternitate sancționată sever de speranța de viață a cotrocenistului șef).

De sectorul care nu a vrut să se restructureze a răspuns „vărzarul șef”, devenit mai apoi „borduristul șef” Videanu. Să vedem ce anume „restructurează” nașparliul marinar. Dacă le-ar privatiza, ar fi ceva. Dar nu o face. Interesele partidului portocaliu cer altceva.

Alegerile astea sunt de spaimă pentru FMI. Pentru alte motive sunt de spaimă și pentru partidul portocaliu.

Acum și după 2012 ... ?!

La Ploiești, acolo unde s-a dus să își prezinte „platforma” de guvernare a PD-L, micul Boc a atacat, iar și iar, PNL. Acum, după mintea creață a ipochimenului, PNL „ ... continuă politica lui Iliescu din ultimii 20 de ani ”. Ipochimen, pentru că din cei 20 de ani pomeniți de retardat, Iliescu are abia ... 10. Ca președinte cu două mandate de câte 4 ani și 2 ani (așa, la grămadă) ca președinte al FSN - transformat, ulterior, în PD și mai apoi în PD-L.

Poți face politică într-un anumit sens, dacă însă nu ai puterea de decizie pentru a o impune poți să te ștergi la fund cu respectiva politică. Nu este mai puțin adevărat faptul că dacă politica pe care o impui are rezultate dezastruoase, te poți șterge la fund cu ea. Normal, fundul trebuie să fie din granit, ca bordurile lui Videanu, pentru că altfel ... adio viață.

Normal, la Ploiești, a fost însoțit de susținătorii săi de bază: Elena Udrea și Roberta Anastase. Două fufe date nouă, românilor, să ne conducă, de către cel mai incompetent Președinte dela înființarea statului român: Traian Băsescu.

Boc trăiește într-o altă lume. Vorbește anapoda. De fapt, își continuă cariera de utecist fruntaș al PCR.

De fapt este disperat. PNL confirmă, pentru mulți români și pentru alții, că este singurul partid care respectă proprietatea ca singura valoare economică reală într-un stat de drept. Iar PD-L se afirmă, din ce în ce mai mult și mai tare ca singurul partid capabil să reinstaureze o dictatură similară cu cea comunistă, că este singurul partid care ridică pe noi culmi concepțiile iliesciene potrivit cărora „proprietatea este un moft”, este singurul partid care încearcă să treacă „clasa” guvernării copiind de la alții iar acolo unde își prezintă propriile creații dă dovadă de prostie notorie. Nu degeaba Andrei Marga califica legea învățământului ca fiind o copie după alte legi similare din Europa iar acolo unde și-a adus contribuția Guvernul Boc și Băsescu cu ai săi consilieri cuvintele scrise „țipă” a prostie.

Măi Boc, măi. PNL nu are nici o legătură cu Iliescu. Ia mai scormonește pe la tine prin partid, chiar la Ploiești. Ia vezi, nu găsești acolo niște iliescieni ? Afirmațiile tale sunt politicaniste, adică nu au legătură cu realitatea. La portocalezi ține. În lipsă de valori și idei progresiste merge și așa. Dar, atenție piticanie, doar în cercul vostru strâmt de portocalii retardați. Știu, s-au adunat acolo și niște maghiari din UDMR și niște oportuniști din UNPR însă ... după mai toate sondajele, nu este exclus să adunați, la grămadă, în jur de 10-15% din voturile românilor pentru alegerile parlamentare. Ca să intrați în parlament va trebui să formați și voi o uniune. O uniune a idioților patentați. Că nu puteți fi calificați altfel.

Botiș și art. 253 indice 1 din Codul Penal.

ANI a trimis dosarul lui Botiș „colegilor” portocalizați de la DNA. Mare minune ! Dar și mai mare este minunea concluziei inspectorilor ANI : Botiș este culpabil. A încălcat legea. Se încadrează în prevederile art. 253 indice 1 din Codul penal care prevede „conflictul de interese” pe care îl incriminează.

„Conflictul de interese
Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

 Iau știrea de la Mediafax. Sec, fără nuanțe gazetărești, știrea ne „deschide” ochii. Botiș, „eminentul” ministru al muncii în Guvernul Boc este un infractor ordinar. Presa a întors pe toate fețe cazul, informațiile obținute de jurnaliști au forțat, cred eu, ANI să meargă până la capăt. Acum mingea este în curtea lui Morar și Koveși. Cred că speranța portocaliilor este în procurorii portocalizați ce vor fi desemnați să finalizeze cercetările. De nu s-o putea da un NUP măcar să facă un dosar penal care să fie întors de nu știu câte ori de instanță pentru completare astfel încât să treacă și guvernarea asta și, dacă este posibil, următoarea guvernare până la obținerea unei soluții legale.

Botiș este prins cu „ocaua mică”. Nu doar el, ci și scumpa lui soție, Ligia Adina Botiș, mai mult, încă două „prietene” de prăduială din banii europeni.

Proiectul denumit pompos „Șansa la demnitate” a fost aprobat și semnat la o dată ulterioară numirii lui Botiș ca ministru ! Adică, după ce individul a devenit gestionarul fondurilor structurale din care respectivul proiect urma să tragă banii. Iar agenția județeană de ocupare a forței de muncă, parte a proiectului, reprezentată de Ioan Botiș (?!) era parte a proiectului. Dacă succesiunea asta de acțiuni „eu centrez, eu dau cu capul” nu înseamnă premeditare, atunci premeditarea nu există. La Realitatea Tv cazul Botiș este dezbătut pe toate părțile. Soviani îl face zob pe „infractorul” portocaliu.

Mă întreb, așa ca omul, nu cumva Băsescu a căutat pentru funcții de miniștri doar indivizi certați cu legea sau capabili să se certe cu ea imediat ce ajung la „cașcaval” ? Că prea i-a găsit. Este guvernarea cu cei mai mulți infractori doveți până acum ! Calitate portocalie, ce mai !

Se pun, obligatoriu, niște întrebări. De ce ANI nu a constatat conflictul de interese la numirea lui Botiș ca ministru ? Pentru că avem un caz Botiș datorită presei, celor de la Realitatea Tv și nu de la Guvernul României sau de la mult mediatizata ANI. De ce nu s-au sesizat funcționarii ministerului muncii că ministrul lor este în conflict de interese ? Nu cumva, acolo, între portocalii, o mână se spală pe alta și amândouă au încercat să spele obrazul ? Na, că nu au reușit. Treabă de novici.

Sunt curios să văd reacția tartorului de la Cotroceni. Apoi să văd reacțiile deontologilor portocalii. Știu, vor recunoaște hoția însă vreau să văd cum în vor scoate pe Băsescu și, posibil, pe Boc din cauză. va fi interesant.

Eurostat vs. România

Eurostat s-a sesizat că ceva nu este în regulă cu datele comunicate de România. A comunicat aceasta și a născut discuții. Vorbe, vorbe, vorbe ... Peste tot. Nu vorbesc doar de presă. Iar vorbele duc la concluzii. Principala concluzie este aceea că Guvernul Boc minte.

Faptul că minte, știm. Se adaugă doar încă o minciună la celelalte cu care ne-au otrăvit viața până acum. Problema este că minciuna asta are alte consecințe. Dacă nu cumva minciuna a fost spusă cu acordul BNR și al unor bănci cu care Guvernul Boc lucrează pentru mai buna îndatorare a țării. Dacă este așa, iar eu înclin să cred că așa este, atunci situația este tristă. Iar noi, „beneficiarii” minciunilor isăresciene, băsesciene, bocciste etc. vom fi și mai triști. Nu pentru un an, nu pentru doi ani, nu pentru cinci ani, ci pentru mult mai mulți ani. Pentru că va trebui cu alte guvernări să „coasem” petice la sacul bugetar atât de jefuit de Elena Udrea și hăndrălăii care o acompaniază (inclusiv soțul) iar după „reparații” să ne apucăm să adunăm, încet-încet, atât cât să nu dăm colțul, ca țară. Vom trăi greu, foarte greu, vom trăi din resturi, vom trăi ca boschetarii, din pubelele de gunoaie ale bogaților europei și ale băncilor care participă la jaful României într-o veselie.

Nu sunt economist. Acum sunt unul dintre românii care citesc presa. Iar Mediafax mă informează, onest, cu ce spune Eurostat:

"Eurostat îşi exprimă rezerva faţă de calitatea datelor raportate de România din cauza incertitudinilor privind impactul anumitor companii de stat asupra deficitului bugetar, a modului de raportare în sistemul ESA 95 a categoriei "alte conturi de încasări şi plăţi", cât şi a naturii anumitor tranzacţii financiare şi consolidării fluxurilor intra-guvernamentale"

 Este groasă. Dacă mă gândesc mai bine, înseamnă că adevărul a fost măsluit cu paravanul „societăți comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat sau regii autonome” după care s-au ascuns banii aruncați anapoda pentru mai binele slugoilor PD-L, UDMR sau UNPR care s-au evidențiat în lipitul afișelor electorale și în pupatul papucului prezidențial băsescian. Ce o fi după paravan ? Dumnezeu știe. Că, nu, doar El le știe pe toate. El și Băsescu plus Isărescu, plus Tănăsescu plus liota de lingăi și oportuniști avari care îi acompaniază pe aceștia din urmă. Pe Dumnezeu nu. Pe Dumnezeu l-au „vrăjit” în ziua de Paște, apărând smeriți în fața poporenilor și aducând lumina sfântă. Trist.

Acum aștept. Nu îi cred pe nici unul dintre corifeii politici și financiari ai momentului. Toți mint. Au interesul. Când sunt întrebați de subiect au placa pregătită. Că Marea Britanie a fost la rândul ei atenționată că nu a luat în calcul cheltuielile cu războiul, că ăilalți de pe nu știu unde au făcut ... Bă nemernicilor. Nu ce au făcut alții ne interesează. Voi. Voi sunteți subiectul zilei pentru minciună, pentru propagandă cu dezinformare, pentru toate măgăriile pe care noi le suportăm în numele unei „reforme a statului” gândită de Băsescu, Avramescu și restul de pe la Cotroceni.

Ce va urma ... Dumnezeu cu mila.

Actualizare

A început „scăldătoarea”. Ialomițeanu bântuie între INS și BNR. Secretarul de stat Gherghina (eternul Gherghina - mare libidinos și scârbos personaj) dă tot felul de explicații. Până la urmă vom vedea că de vină sunt „bețivanii” de la sate sau seceta din Australia.

Sărbătorile de Paște

Suntem în pregătiri pentru a întâmpina Paștele după datină. Soția este „dirijorul” și Stăpânul absolut în materie. De fapt, ea muncește cel mai mult. Eu și copiii suntem beneficiarii. Cei din casă mai ajutăm, pe ici pe colo pe unde nevasta dispune.

Pentru că mai toți românii sunt în pregătiri pentru această sărbătoare le urez, din inimă, Paște fericit !

Interlopii SOV și S. Ghiță

Amândoi sunt spălați, parfumați, bine hrăniți, pricepuți în a face bani și a accepta orice aranjament pentru a câștiga. Dar sunt interlopi. Este periculos să ai o relație cu ei și, mai ales, să rămâi în acea relație.

Au ceva în comun. Traian Băsescu. De unul s-a folosit, de celălalt se folosește, încă.

Acum SOV este prioritatea numărul 1. Realitatea Tv atât de critică la adresa lui Băsescu și a PD-L în ultimul timp - pentru că mai înainte a fost pro-Băsescu până „în prăsele” - trebuie controlată de PD-L. Iar controlul se poate realiza doar printr-o cumpărare a stației Tv și a trustului lui SOV de către unul dintre susținătorii înfocați ai lui Băsescu și ai PD-L. Soluția este Sebastian Ghiță. Băiat tânăr, de viitor, cu bani, dispus să mai câștige ceva.

Sorin Ovidiu Vântu este o jigodie de om. Asta este imaginea lui publică și nu am nici un interes să cred altceva. Însă am un interes ca Justiția din România să fie imparțială și să îmi dea încredere că de voi ajunge în fața ei cu o problemă îmi va face dreptate așa cum spune legea și nu așa cum hotărăște partidul politic de la guvernare. Iar ce pățește SOV în aceste zile mă pune pe gânduri. Justiția este folosită pentru a-l determina să renunțe la o proprietate a sa în favoarea altui interlop, iubit de putere. Ceea ce este grav. Asta este impresia mea.

SOV s-a mai procopsit cu un dosar. Reclamat de „partenerul” Ghiță. Iau de la Mediafax informația. Îmi pun întrebarea: înregistrarea făcută de Ghiță este legală ? Vorbesc în sensul probei în justiție. Pe baza ei este arestat SOV ? Dacă este legală și este făcută cu ajutorul sau concursul sau complicitatea procurorilor înseamnă că undeva, în timp, când libertatea va coborî și asupra României, procurorii complici la toate mașinațiunile puterii portocalii ar cam trebui duși în fața unor instanțe judecătorești independente și imparțiale (or mai fi ?), judecați și condamnați pentru abuzuri. Pentru că am ajuns în situația în care vorbele, ele singure, au devenit probe ! Concluzia vine de la informația făcută publică cu largul concurs al procurorilor. În acest caz, până și vorbele mele de pe blog pot deveni, după acest mod de a judeca lucrurile, probe împotriva mea în caz că bețivanul de la Cotroceni și lingăii lui din PD-L au cumva de gând să își regleze „conturile” cu cei care au scris negativ despre ei.

Cei doi nu merită compasiunea publică. Sunt două jigodii care se luptă pentru un ciolan. Acum Ghiță este favorizat de Cotroceni și PD-L. Mâine va avea soarta lui SOV, pentru că în obiceiul casei Băsescu se poartă renunțarea la cei care nu mai sunt de folos, indiferent ce au făcut până atunci. Chiar dacă va pune mâna pe stația Tv, Ghiță o va da. Din jaf o „câștigă”, prin jaf o va pierde.

Prea de tot !

Reformă în sănătate ? Aiurea. De unde ? De la PD-L+UDMR ? Să fim serioși.

Idiotul din imagine este așa-zisul ministru al sănătății. La Iași a desființat Institutul de Gastroenterologie, făcându-l secție al unui spital aflat în criză financiară iar la Cluj ridică la rangul de Institut de Gastroenterologie o clinică cu același obiect de activitate.

Iau informația de aici, de la ziarul de partid și de stat portocaliu Evenimentul Zilei.

Nu știu cum va motiva cretinul din imagine fost, până la a ajunge demnitar și ministru un fel de secretar parohial, însă este prea gogonată mânăria verde-portocalie. De, este vorba despre Cluj și simte Boc cel neînsemnat că pierde alegerile la el acasă.

Dacă medicul de la Iași a considerat că la Cluj se cuvine a exista un astfel de institut, având în vedere profesionalismul medicilor de acolo, medicul clujean nici gând să răspundă eleganței colegului cu aceeași monedă. Ce este prost ? Este clujean, ce naiba.