Am ajuns la liman. Avem o scenă politică clară. De o parte PSD, de cealaltă parte PNL.

USL și-a trăit traiul și-a mâncat mălaiul. A murit urât iar la înmormântare cei prezenți s-au bătut. A murit un concept politic rezultând „morți” politici. A fost păcat de concept, pentru că de ar fi continuat cu bună credință măcar până în 2016 ar fi fost bine. Nu a fost să fie.

USL a fost infestat de lăcomie. Evidentă, agresivă, subversivă. Lacomii din PSD au fost mai mulți, mai organizați, având experiență îndelungată. Aducerea lui Victor Ponta în fruntea PSD a permis revenirea la sferele de influență din timpul „domniei” lui Adrian Năstase. Perioada Geoană a fost un accident. Ion Iliescu a fost reconsiderat, repus în drepturi iar adulatorii lui au primit suficient pentru a considera că pagubele le-au fost acoperite. Manechinul politic Victor Ponta a devenit doar o marionetă politică. Gabriel Oprea cu partidul lui UNPR, format ca reacție la abuzurile lui Mircea Geoană se poate întoarce liniștit la matca comunistoidă a PSD. Dan Voiculescu, alt combinagiu celebru, nu a suportat rigorile relațiilor cu PNL așa că s-a reorientat către PSD atunci când a văzut cine conduce PSD de fapt. Sunt mai vechii lui prieteni așa că se simte bine, politic, ca peștele în apă. Lăcomia PSD, cea care este sursa tuturor abuzurilor în relațiile contractuale de orice natură, inclusiv în contractele politice, este cauza majoră care a determinat ruperea USL. Alte evenimente mai mult sau mai puțin mediatizate sunt doar condiții care au favorizat ruperea.

Plecarea PNL din USL are în spate momente supărătoare. De la eșecul, cumva, al referendumului datorată implicării perverse a lui Ioan Rus în blocarea actualizării listelor electorale permanente astfel că votul a 7,4 mil. de români a devenit inutil, la pactul de coabitare a lui Ponta cu Traian Băsescu, trecând pe la măsurile guvernamentale care au blocat inițiativele liberale pentru stimularea economiei deschizând în schimb cutia pandorei cu măsuri de reparare (financiară) a abuzurilor guvernărilor Băsescu-Boc astfel încât România a stat pe loc și va mai sta și va intra în deficit financiar pentru că nu mai produce suficienți bani pentru o bună guvernare, neuitând cârdășia Ponta-Băsescu pentru împiedicarea măsurilor de reformă destinate realizării independenței reale a Justiției - împiedicarea Monei Pivniceru de a promova actele normative în cauză, aranjamentul Ponta-Băsescu pentru împărțirea procurorilor în funcție de simpatiile politice ale acestora etc. -, legile cu dedicație împiedicate de PNL pentru RMGC și Chevron, legea amnistiei și grațierii care dintr-o lege cumva necesară a ajuns prin intervențiile pesediștilor, a uneperiștilor și a peciștilor o lege cu dedicație ce își propunea să salveze de la închisoare proprii politicieni sau persoane care au asigurat finanțarea lor etc. În multe dintre momente USL se putea rupe. A culminat cu abuzul incalificabil al PSD de a permite partenerului PNL să își exercite dreptul de a numi în funcțiile de demnitate publică proprii membri după cum au hotărât organele de conducere ale partidului. Așa numitul caz Johannis.

Fondul problemei este acesta. USL a dispărut. Scena politică s-a reașezat. Acest moment ar fi trebuit să se petreacă în 2016. Se petrece mai devreme și va avea consecințe. Pentru unii dureroase. Și-au dorit ruperea însă vor ajunge să sufere din cauza ei.

UNPR nu are vise. Au acceptat, de mai mult timp, că sunt o parte a PSD așa că va urma, probabil după alegerile europarlamentare, fuziunea cu PSD. PC are însă vise. Colosul PSD îi va pune unghia în gât și nu îi va mai permite să vorbească singur la public. PC are trei variante la dispoziție. Se lasă înghițit de PSD, se separă de PSD încercând să „prostească” altă formațiune politică să îl ia la remorcă - înclin să cred că de va fi așa, va încerca din nou la PNL -, fie va rămâne singur-singurel iar din 2016 nu va mai exista.

Alți doritori de rupere a USL sunt cei din PDL, PMP, PNȚ-CD, PFC, NR ... partide care sunt foarte tulburi astăzi. Intrarea PNL în opoziție le ridică probleme existențiale. Le este pusă în pericol existența. PDL este sever canibalizat de PMP. Dacă până acum, PMP făcea nazuri cu primirile din PDL, de azi în colo treaba se schimbă. Dovadă este prima acțiune comună a celor două de sesizare a CCR cu privire la neîndeplinirea procedurii constituționale cu privire la votarea guvernului. Iar Traian Băsescu tocmai profită de gestul PDL, pentru că doar PDL poate iniția o astfel de cerere, PMP nefiind partid parlamentar. Potrivit legii. Este evident că PDL și PMP vor căuta o iubire comună, în caz contrar, ambele se vor afla la limita supraviețuirii. PNL va face presiuni asupra PDL astfel că acesta va avea de ales. Ori la bal, alături de PNL, chiar și printr-o fuziune, ori la spital, alături de PMP, membrii de frunte ai PDL urmând să părăsească scena politică. Nici PMP nu se va simți bine. Chiar de loc. Cu toți cei care lucrează cu Băsescu, PMP nu are anvergură. Nu are notorietate. Personalitățile PMP sunt cele mai hulite personalități politice ca urmare a legăturii lor ombilicale cu Traian Băsescu. Nu știu unde vor merge după prima înfrângere electorală. Celelalte formațiuni sunt prea mici și prea prost alcătuite pentru a constitui o forță. Nu trebuie neglijate. Au personalități care pot avea un anume rol în viața politică. De aceea vor fi vânate de partidele mai mari. Sunt sigur că PMP s-a înscris deja pe linia canibalizării lor. PMP trebuie să crească repede, urgent, ca dinozaurii, pentru a evita să fie la rândul lui mâncat. PNL la rândul lui trebuie să fie mai agresiv. Trebuie să distrugă liliputanii aceștia care pot produce necazuri politice când îți este lumea mai dragă.

Ieri, în Parlament, s-a produs un act semnificativ. Încercarea disperată a lui Victor Ponta de a credita ideea că el și cei ce îi stau alături duc mai departe USL a fost sever sancționată de PNL și Crin Antonescu. Pentru a nu mai exista dubiu, Crin Antonescu și-a dat demisia din demnitatea de președinte al Senatului în plenul Parlamentului, într-un moment de maximă audiență. Astfel că toți telespectatorii alături de parlamentarii nedeciși au asista la gestul de final. USL în moarte clinică a fost deconectat de la aparatele care mimau supraviețuirea. Toată pledoaria lui Ponta că guvernul lui este al USL s-a prăbușit ca un castel din cărți de joc. Toată minciuna a ieșit la iveală. Toți cei care constituie aparatul de propagandă al PSD au fost prinși, de către telespectatori, cu chiloții în vine. Momentul culminat a fost la Cotroceni unde Ponta s-a grăbit cu miniștrii de strânsură, adunați de pe miri unde, pentru a fi unși de Președintele României în demnitățile publice obținute imoral în Parlament. Băsescu a refuzat. Procedura parlamentară a aprobare a guvernului Ponta III este viciată constituțional. Nu poți să duci mai departe un guvern al unei alianțe care nu mai există. Așa că Victor Ponta va fi obligat să prezinte Parlamentului un program de guvernare al noii alianțe politice cu obiective ale acestei alianțe. Obiective înscrise în protocolul PSD, UNPR și PC cu UDMR. Protocolul cu UDMR devine astfel parte a programului de guvernare, minciunile lui Victor Ponta potrivit cărora ideile din protocol nu au finalitate decât din punct de vedere al convenției politice (de parcă acest protocol ar fi doar un memorandum - de ce nu l-au numit memorandum ?!) pică. Sunt curios cum va mai aplica aparatul de propagandă al PSD atunci când populația care a votat USL va afla că tot ce a votat ea să nu se întâmple va fi pus în practică de PSD în cârdășie cu UDMR.

Dacă s-a tot bătut toba pe ideea că alianța între PSD și PNL este una contra naturii, cum este să se considere o alianță de guvernare între PSD și UDMR (membru al PPE) ? Sunt curios cum va mai predica Mihai Gâdea la Antena 3 pentru UDMR. Tare curios. Asta înseamnă că voi urmări ce se spune la Antena 3 fără însă a urmări emisiunile.