Printre modificările prezentate de ministrul Tudorel Toader figurează câteva care extind și întăresc atribuțiile acestuia, precum și unele cu potențial de a afecta grav sistemul judiciar.
Prevederea care îl ajută pe Liviu Dragnea
Una dintre cele mai criticate și periculoase prevederi este cea care crește, de la la 10 ani, vechimea necesară pentru a deveni procuror la DNA, DIICOT și Parchetul General.
Ce se va întâmpla imediat după ce OUG va fi publicată în Monitorul Oficial:
“Problema e dacă respectă cerințele legale (cei delegați – n. red.). Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit”, a declarat luni ministrul Tudorel Toader.
Cum îl ajută pe liderul PSD: Printre cei afectați de această decizie este și Alexandra Lăncrănjan (foto), care are o vechime de opt ani, nu de 10 ani, cum a stabilit Tudorel Toader limita minimă la DNA, prin această OUG.
Procurorul Lăncrănjan instrumentează dosarul Tel Drum în care Liviu Dragnea este acuzat de constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, fapte ce ar fi fost săvârșite când era președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Cum afectează întreg sistemul și, mai ales, marile dosare, precum cel al Revoluției:
Toate cele trei parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) vor pierde numeroși anchetatori, care se vor întoarce la parchetele inferioare de unde au fost detașați, ceea ce va crește deficitul de anchetatori.
Pe de altă parte, procurorul general, Augustin Lazăr, a explicat că dosare importante vor fi afectate de aceste modificări, întrucât majoritatea anchetatorilor care lucrează în ele sunt delegați special pentru aceste cazuri, întrucât nu există personal suficient în structura centrală:
Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs.
De exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public și sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe.
Ei bine, în aceste situații vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate.
Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluționate aceste dosare, despre care toată lumea susține că se dorește să fie finalizate, pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO.
În dosarul Revoluției și în cel al violențelor din 10 august ale Jandarmeriei Române, aproximativ jumătate din colectivul de procurori nu va mai mai putea participa la aceste anchete, conform unor surse.
Acțiunea disciplinară împotriva procurorilor exercitată de ministrul Justiției
De asemenea, a fost reintrodusă prevederea care îi permite ministrului Justiției, om politic, să exercite acțiunea disciplinară asupra procurorilor. Tudorel Toader a invocat decizia CCR care impunea demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, decizie care recunoaște, fără nuanțe, că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiției.
„Ministrul justiției poate sesiza Inspecția Judiciară în cazul procurorilor. Cercetarea disciplinară se va face de către Inspecție.”
De ce am considerat necesară această soluție? Unu, prin raportare la art din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic.
Apoi, avem decizia CCR care clarifică raportul dintre ministrul justiției și procuror, dintre ministrul justiției și președintele republicii în procedura de numire.
Am un an și jumătate de când sunt ministru și n-am utilizat niciodată acest instrument”, a explicat ministrul Tudorel Toader, la finalul ședinței de guvern de luni.
Alte prevederi din OUG prezentate de ministrul Tudorel Toader:
Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci același lucru, același eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferență de abordare subiectivă de înțelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanții ai CSM-ului.
Pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate se mână până la 31 decembrie 2019, nu până la sfârșitul anului 2022, așa cum se stabilise săptămâna trecută. Este una dintre recomandările Comisiei de la Veneția și ar fi dus la blocarea sistemului judiciar, pentru că ar fi devenit imediat pensionabili numeroși magistrați. Deficitul din Parchetul General ar fi putut ajunge la aproximativ 40% din schema de personal.
În cazul detașării magistraților pe funcții de demnitate publică se aplică principiul căruia o prevedere nu se aplică retroactiv, astfel încât cele aflate în curs nu trebuie să înceteze imediat. “Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi sa subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an. Vreau să vă exemplific prin faptul că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotărâre de dată recentă în acest sens, în care se stabileşte potrivit a ceea ce am enunţat şi eu, faptul că detaşările în curs se menţin până la data expirării lor. Secţia de procurori a CSM a dat aceeaşi interpretare că de altfel nici nu se putea altcumva”.
Crește vechimea necesară în profesia în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani.
Textul este preluat de la cursdeguvernare.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu