Preşedinţia suedeză intenţionează să înceapă pregătirile în vederea unei redresări economice pe termen lung a Uniunii Europene
 |
| Fredrik Reinfeldt, Prim-ministrul Suediei |
Principalele chestiuni cu care se va confrunta Preşedinţia suedeză sunt gestionarea crizei economice şi financiare şi schimbările climatice, a declarat prim-ministrul Fredrik Reinfeldt într-un interviu în exclusivitate pentru site-ul internet al Consiliului.
Domnule prim-ministru, care sunt principalele priorităţi ale Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene?
Ne vom asuma multe provocări în cursul preşedinţiei noastre. Trebuie să facem faţă în continuare celei mai grave crize economice şi financiare din anii 1930 până în prezent. În toamna acestui an, Europa se va confrunta cu o creştere a şomajului şi a excluderii sociale. În acelaşi timp, schimbările climatice reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare. Consider că trebuie să căutăm soluţii la chestiunea schimbărilor climatice împreună, în Europa şi pe plan mondial. Prin urmare, Conferinţa ONU privind schimbările climatice, organizată la Copenhaga în decembrie, la care Suedia va reprezenta Uniunea Europeană, este de o importanţă deosebită.
Care sunt iniţiativele prin care ţara dvs. intenţionează să sprijine UE să facă faţă crizei economice, să relanseze economia şi să consolideze competitivitatea Europei pe plan mondial?
Primul obiectiv economic al Preşedinţiei suedeze va fi acela de a gestiona eforturile UE de combatere a încetinirii creşterii economice. În toamna anului trecut, când criza financiară s-a extins în întreaga lume, UE a făcut faţă cu succes situaţiei critice. În cursul preşedinţiei noastre trebuie să continuăm gestionarea crizei şi, în acelaşi timp, să începem pregătirile în vederea unei redresări pe termen lung.
Trebuie să consolidăm sistemul de supraveghere a pieţelor financiare în cadrul UE şi să restabilim funcţionalitatea pieţelor financiare şi încrederea în acestea. De asemenea, se impune să redefinim mecanismele de stimulare astfel încât comportamentele iresponsabile să nu mai fie recompensate. Totodată, trebuie să iniţiem discuţii cu privire la politicile fiscale în statele membre şi să convenim asupra unei strategii de ieşire comune prin care să revenim la normele prevăzute de Pactul de stabilitate şi de creştere.
Preşedinţia suedeză va aborda, de asemenea, situaţia cu care se confruntă în prezent populaţia întregii Europe. Milioane de europeni şi-au pierdut locurile de muncă în ultimele luni, iar alte milioane sunt îngrijorate pentru viitor. Şomajul este o consecinţă dură a crizei economice şi trebuie să căutăm soluţii fără a lua calea protecţionismului. Trebuie să reformăm, să adaptăm, să modernizăm şi să găsim o strategie revitalizată pentru creştere durabilă şi ocuparea deplină a forţei de muncă. Cred că o astfel de strategie va spori competitivitatea Uniunii Europene pe termen lung.
Cum va fi influenţată eficienţa acţiunilor preşedinţiei dvs. în domeniul economic de faptul că Suedia nu face parte din zona euro?
A deţine preşedinţia Uniunii Europene înseamnă a acţiona în cel mai bun mod în interesul tuturor statelor membre: cele care fac parte din zona euro şi cele care nu participă la această formă de cooperare. Criza economică şi financiară reprezintă o provocare pentru întreaga Europă. În cursul preşedinţiei noastre vom face tot posibilul pentru a călăuzi toate statele membre ale UE în depăşirea acestei perioade dificile.
Ce rol va juca Preşedinţia suedeză pentru a asigura nu numai faptul că Uniunea Europeană caută soluţii la ameninţarea schimbărilor climatice, dar şi că devine lider în dezvoltarea noilor tehnologii necesare?
Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o chestiune deosebit de importantă pentru Suedia, la fel ca pentru UE şi pentru întreaga lume. Este o chestiune care ne afectează pe toţi. În condiţiile în care calota glaciară se topeşte şi nivelul mării creşte, schimbările climatice au devenit o chestiune de supravieţuire. Se poate vedea, totodată, cum informaţiile din partea comunităţii academice sunt din ce în ce mai alarmante.
Intensificarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice este crucială dacă dorim să ne consolidăm competitivitatea la nivel mondial. Cu alte cuvinte, soluţii durabile pentru mediu înseamnă mai multe locuri de muncă şi o mai mare recunoaştere economică pe termen lung. Incorporarea unei perspective durabile în noua Strategie de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă este esenţială - atât din punct de vedere climatic, cât şi din punct de vedere economic şi concurenţial.
Ţara dvs. este ferm în favoarea continuării extinderii UE. Ce iniţiative veţi adopta în ceea ce priveşte negocierile de aderare cu Croaţia şi cu Turcia şi ambiţiile europene ale ţărilor din Balcanii de Vest?
Continuarea progreselor în negocierile de aderare cu Turcia şi cu Croaţia va reprezenta o prioritate pentru preşedinţia noastră, dar va depinde în principal de eforturile acestor ţări pe calea reformelor. În cursul preşedinţiei noastre, progresele înregistrate de Turcia în punerea în aplicare a aşa-numitului Protocol de la Ankara vor fi, de asemenea, monitorizate şi revizuite. Desigur, o soluţionare a chestiunii Ciprului ar avea un efect pozitiv asupra procesului de aderare a Turciei, precum şi asupra regiunii respective şi a Uniunii Europene în ansamblu.
Prin extindere, s-au consolidat stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în UE şi a crescut influenţa noastră pe scena mondială. Prin urmare, continuarea extinderii este importantă pentru întreaga Uniune. În acest context, Preşedinţia suedeză va acţiona în sensul consolidării în continuare a perspectivei aderării ţărilor din Balcanii de Vest, pe baza progreselor înregistrate de fiecare dintre acestea.
Care sunt propunerile prin care preşedinţia dvs. ar dori să sporească siguranţa, deschiderea şi securitatea Uniunii Europene?
În cursul preşedinţiei noastre vom elabora o nouă strategie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, care se va numi Programul de la Stockholm. În opinia mea, cooperarea în acest domeniu trebuie consolidată şi dezvoltată, în vederea adaptării la noile circumstanţe din Europa. O Uniune Europeană cu 27 de state membre şi 500 de milioane de cetăţeni este foarte diferită de Uniunea întemeiată acum cincizeci de ani. Trebuie să avem capacitatea de a garanta cetăţenilor noştri siguranţa şi statul de drept, indiferent de locul din UE unde aceştia se hotărăsc să studieze, să lucreze sau să locuiască.
Programul de la Stockholm va arăta direcţia în care dorim să ne îndreptăm în acest domeniu. Programul cuprinde o politică mai integrată privind azilul, inclusiv sporirea solidarităţii şi a securităţii juridice pentru refugiaţii care sosesc în statele membre ale UE, precum şi o mai bună coordonare a luptei împotriva terorismului şi criminalităţii transfrontaliere. În acelaşi timp, este foarte important să găsim echilibrul adecvat între combaterea criminalităţii şi protejarea în continuare a drepturilor individuale.
Ce aşteaptă Suedia de la noua Strategie a UE pentru regiunea Mării Baltice?
De la extinderea UE din 2004, opt din cele nouă ţări ale regiunii Mării Baltice sunt membre UE. Cred că este timpul ca ţările din regiune să înceapă să colaboreze mai strâns în vederea abordării aspectelor problematice regionale, precum poluarea şi eutrofizarea. Marea Baltică este cea mai întinsă mare interioară de pe teritoriul UE, fiind deosebit de sensibilă. Prin urmare, este important să acţionăm împreună pentru a salva Marea Baltică de problemele sale de mediu. Strategia vizează însă şi sporirea competitivităţii şi a creşterii economice a regiunii: printr-o mai bună funcţionare a pieţei interne şi prin sporirea cooperării în domeniile inovării şi cercetării.
Un alt obiectiv al strategiei UE privind Marea Baltică îl reprezintă creşterea siguranţei şi a securităţii în regiune prin combaterea traficului de persoane, intensificarea cooperării poliţieneşti, supraveghere navală şi cooperare militară între ţările din regiune.
Sper ca, pe termen lung, regiunea Mării Baltice să poată servi drept model pentru alte regiuni ale UE.
Cum evaluaţi coordonarea din cadrul 'trioului' preşedinţiilor UE dintre Franţa, Republica Cehă şi Suedia?
Franţa, Republica Cehă şi Suedia au o cooperare strânsă şi fructuoasă. Modelul trioului a funcţionat foarte bine - am reuşit astfel să ne cunoaştem atât între noi, cât şi calendarele preşedinţiilor noastre respective. Acest cadru este foarte util pentru o funcţionare mai fluidă a preşedinţiilor prin rotaţie. De asemenea, avem contacte strânse cu Spania, care va prelua Preşedinţia Consiliului din ianuarie.
Romania trebuie să accepte faptul că pentru a reuşi in politica economică trebuie să adopte acele măsuri care să o faca compatibilă cu celelalte state europene. Până acum, Guvernul Boc-poloboc care face poc a acţionat empiric, a creat un talmeş-balmeş în economie umblând ca boul într-un magazin de porţelanuri, reuşind să o distrugă, să o sugrume şi să o devalizeze mai ceva decât o ceată de lotri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu