S-a terminat cu circul lui Ponta-Dragnea-Corlățean PSD. Votul în străinătate a devenit liber.

Maria Ligor, ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, a comunicat, cu detaliile necesare, decizia Guvernului Cioloș: Ordonanță de urgență pentru eliminarea piedicilor tehnice puse de legislația în vigoare exercitării dreptului de vot al românilor din diaspora. Agerpres.

A durat ceva timp, au fost lupte crâncene în Parlament și în presă (presă majoritar în favoarea PSD, normal !). Guvernul Cioloș pe care niște neica nimeni cu pretenții de scriitori, jurnaliști, analiști  politici îl consideră „praf și pulbere” a rezolvat o dilemă existențială pentru mintea îngustă a unor neica nimeni cu pretenții de politicieni din PSD, ALDE și alte panarame politice.

Am adoptat astăzi, prin ordonanță de urgență, modificări aduse normelor de organizare a alegerilor pentru Senat și pentru Camera Deputaților. În esență, am adoptat măsuri speciale pentru organizarea acestor alegeri din decembrie 2016 pentru a rezolva două chestiuni pe care le-am identificat drept obstacole tehnice în calea exercitării dreptului de a alege. Explicit, ne referim la faptul că, pe lângă posibilitatea de a organiza secții de votare la misiunile diplomatice, înțelegând aici ambasade, consulate sau institute culturale, și, de asemenea, secții de votare la solicitarea a 100 de alegători care se înscriu cu această preferință în Registrul Electoral, am creat și posibilitatea de a organiza secții de votare acolo unde au mai fost anterior și unde, în funcție de informațiile de care dispunem, există o prezență semnificativă a românilor. Aceste secții vor fi integrate în lista finală de secții de votare pentru Diaspora, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă

Asta a fost prima. A doua este și mai bună:

Ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni a adăugat că o a doua modificare adusă "vizează posibilitatea ca românii cu domiciliul sau reședința în străinătate să poată vota la orice secție din străinătate".

"Respectiv, posibilitatea să fie înscriși în listele suplimentare, indiferent de secția de votare la care se prezintă. Până în prezent, exista o dificultate în acest sens și am încercat să eliminăm acest obstacol", a precizat Ligor.

Cât privește spaima că vor exista voturi duble, a făcut precizarea că registrul electoral este în format electronic astfel că stabilirea identității înaintea votării va confirma sau infirma faptul că respectiva persoană a votat sau nu.

Îmi place să cred că se va adeveri vorba aia românească: de ce îți este frică, nu scapi ! Să vedem la cine se va aplica.

Președintele Klaus Iohannis despre politica externă a României. Ferm !

Inițial, am avut intenția să extrag din conținutul discursului elemente de interes, să punctez anumite exprimări și poziții. Să fac ce au făcut jurnaliștii la agențiile de presă sau din presa on-line. După ce am citit discursul pe site-ul Președinției, m-am răzgândit. Am observat să am rămas cu altă impresie după ce am citit discursul în original decât atunci când am citit ce au selectat jurnaliștii. Există, poate fără intenție, o distorsionare a mesajelor transmise.

Este evident că se disting liniile directoare pentru reprezentanții noștri din ambasade și consulate dar și pentru administrația publică centrală din România - apărarea și promovarea intereselor naționale ale României. Inclusiv în relația cu statele vecine dar și cu alte state. Indiferent care ar fi acestea. Pe de altă parte, diplomația română trebuie să participe intens la asigurarea securității naționale și a organizațiilor esențiale din care România face parte - NATO și UE. Vorba mea lungă ar duce la sărăcia de timp și de înțelegere a discursului lui Klaus Iohannis. Așa că, mai jos este discursul.

11:30 | 31 august 2016

Palatul Cotroceni, 

„Domnule Ministru,
Doamnă Ministru-delegat,
Domnule Preşedinte al Institutului Cultural Român,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri,
Doamnelor şi domnilor consuli generali,
Doamnelor şi domnilor directori ai institutelor culturale române,
Doamnelor și domnilor,

Este a doua noastră întâlnire în acest format, al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Este un moment important de reflecţie, evaluare strategică şi, mai ales, proiecţie spre viitor.

În anul diplomatic care a trecut, România a continuat pe drumul corect – acela al respectării angajamentelor sale, al unei politici externe care răspunde intereselor și așteptărilor cetățenilor.

Faptul că România este astăzi o țară sigură și predictibilă, într-o regiune nesigură și imprevizibilă, este o realitate tot mai evidentă.

Ne revedem după un an complicat în relaţiile internaţionale, care a adus o dinamică fără precedent a schimbărilor în regiunea noastră, în Europa și pretutindeni.

Astfel, centura de instabilitate din vecinătatea României – adică vecinătatea estică şi sudică a Uniunii Europene şi a NATO – continuă să afecteze securitatea regională şi europeană.

În Est, se menţine, chiar cu tendinţe de amplificare, dezechilibrul de securitate în zona Mării Negre, ca urmare a «îngheţării» implementării Acordurilor de la Minsk, a intensificării periodice a ostilităţilor în estul Ucrainei, a menţinerii ocupării ilegale a Crimeii, cu continuarea militarizării acesteia, a provocărilor legate de peninsulă.

La acestea se adaugă consolidarea forțelor armate ale Rusiei la frontiera sa vestică, încercările de impunere a unor zone de excludere a accesului în Marea Neagră şi utilizarea Mării Negre ca platformă de proiectare a forţei militare în estul Mediteranei.

În Transnistria se intensifică, fără justificare, exerciţiile militare cu participarea forţelor ruse, fără să vedem progrese pe fondul reglementării dosarului transnistrean. Aceasta, în contextul în care Republica Moldova se îndreaptă în această toamnă spre primele alegeri directe, după mult timp, pentru funcţia de Preşedinte.

Lovitura de stat eşuată din Turcia, partenerul nostru strategic, pe care am condamnat-o cu fermitate, adaugă, prin proiecţiile sale, complexitate întregului peisaj securitar din regiunea Mării Negre, şi nu numai.

Din Sud, continuă să vină riscuri şi ameninţări.

Fenomenul migraţionist rămâne o problemă complexă, încă nerezolvată, pentru Uniunea Europeană, chiar dacă Acordul Uniunea Europeană - Turcia a calmat, până acum, fluxul spre vestul Europei.

«Ruta balcanică», cum este numită, produce în continuare migranţi, deşi la scară mult redusă, iar ruta peste Mediterană spre Italia cunoaşte o intensificare.

Fenomenul terorist creşte în amplitudine şi frecvenţă, afectând grav spaţiul european.

În acelaşi timp, crizele Orientului Mijlociu, aflate în mare parte la originea acestor două fenomene, nu reuşesc să facă paşi decisivi spre rezolvare – fie că vorbim despre Siria, stabilizarea Libiei, criza din Yemen, situaţia de securitate din Irak. Procesul de Pace din Orientul Mijlociu are nevoie, şi el, de un impuls pentru ieşirea din actualul blocaj, complicat şi de o acutizare a violenţelor.

În interiorul Uniunii Europene, continuă provocarea găsirii de soluţii pentru efectele încă persistente ale crizei economice.

Atracţia exercitată de forţele politice cu discurs xenofob şi antieuropean este o realitate care nu mai poate fi ignorată. Provocările la adresa statului de drept, a democraţiei liberale, nu mai pot fi lăsate fără răspuns. La rândul său, Brexit-ul generează un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple, fiind încă un test de rezistență pentru Uniune.

Proiectul european însuşi este în cumpănă şi are nevoie de soluţii reale, vizionare.

Toate aceste riscuri, ameninţări şi provocări trebuie să primească un răspuns eficient.

România trebuie să contribuie activ şi efectiv la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al Uniunii Europene şi al NATO, adică al comunităţii de valori căreia îi aparținem.

Interesele României, ca stat aflat la frontiera externă a acestei comunităţi, ne obligă să acţionăm pentru asigurarea securității naţionale şi a organizaţiilor esenţiale, UE și NATO, din care facem parte.

În acelaşi timp, stabilitatea şi creşterea economică a României, dependenţa energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică şi în susţinerea statului de drept, dar şi în derularea acţiunii de politică externă şi securitate, sunt atuuri foarte importante, mai ales în această regiune.

Ele trebuie folosite cu înţelepciune şi viziune, astfel încât România să fie mai puternică şi mai eficientă.

Trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătate, pentru ca România şi românii să fie mai bine protejaţi, să fie în siguranţă.

Prin urmare, doresc ca reuniunea noastră din acest an să fie pusă sub semnul unei «diplomații mai viguroase şi mai eficiente» în apărarea și promovarea intereselor naționale ale României.

Dumneavoastră, ca reprezentanţi oficiali ai României în străinătate, aveţi obligația şi responsabilitatea să duceţi la bun sfârșit acest efort.

În aceşti aproape doi ani de mandat, ca Preşedinte al ţării, am realizat o înnoire substanţială a conducerii misiunilor diplomatice ale României. Am numit, până acum, 58 de ambasadori şi reprezentanţi pe lângă organizaţii internaţionale. Mulți dintre dumneavoastră ați depus azi jurământul. Adică mai mult de jumătate din şefii misiunilor diplomatice ale României.

Mulţi dintre dumneavoastră, numiţi în această perioadă, se află pentru prima dată la conducerea unei ambasade.

Faţă de complexitatea a ceea ce aveți de făcut, considerați că sunteţi, cu toţii, în faţa unui test personal – de profesionalism, rezistenţă intelectuală, de integritate. Voi măsura efortul dumneavoastră în funcţie de rezultate.

În acelaşi timp, vreau să subliniez că, în calitate de Președinte, am asumat să imprim o direcție onestă și corectă politicii noastre externe, din care să rezulte încredere, predictibilitate și, deci, legături mai solide cu partenerii noștri.

Unii cred că, în a fi onest și transparent în politica externă, există riscuri de imagine sau percepția slăbiciunii. Eu nu cred asta. Dimpotrivă, e un semn de seriozitate și o sursă de credibilitate și de putere pe termen lung.

Din această perspectivă, vă pot spune clar ce nu se va întâmpla în mandatul meu.

România nu va face niciodată jocuri netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomației, nu va face compromisuri de la valori și nu va considera acceptabilă încălcarea dreptului internațional.

O diplomație viguroasă presupune şi buna coordonare a instituțiilor statului cu responsabilități de politică externă. Presupune strategie corelată, circulația eficientă a informațiilor, reacție rapidă și bine articulată în crize sau în momente care afectează imaginea şi interesele României în lume.

În același timp, o diplomaţie viguroasă înseamnă o diplomație care îşi gestionează adecvat resursele umane și materiale.

Este nevoie de mai mult efort ca să treceţi, cel puţin pe anumite teme şi dimensiuni, de la o gestiune «mecanică», rutinieră a activității diplomatice, la una care dezvoltă viziune, stabileşte obiective, și prioritatea lor, şi le urmăreşte realizarea în mod consecvent.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam că riscurile, ameninţările şi provocările menţionate au nevoie de răspunsuri specifice şi eficiente.

Pentru România, o mare parte a acestor răspunsuri se regăseşte în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esenţial al politicii externe și de securitate a României, alături de consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Subliniez în mod special soliditatea şi rezultatele practice ale Parteneriatului Strategic.

Am făcut pași însemnați în dezvoltarea lui, mai ales la nivelul excelent al cooperării politice şi militare, cu precădere prin consolidarea prezenţei SUA în România și la Marea Neagră.

Aniversăm în curând, pe 13 septembrie, cinci ani de la adoptarea Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI. Este documentul esenţial care a relansat şi modernizat Parteneriatul nostru Strategic, care anul viitor va împlini 20 de ani de la lansare.

Este o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face, împreună cu partenerii americani, pentru aprofundarea şi extinderea sa.

Vă rog să elaboraţi un plan de lucru în acest sens, care să vizeze – în scopul pregătirii interacţiunii cu viitoarea administrație americană – intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv în aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creşterea cooperării economice şi a investiţiilor, respectiv privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor.

În ceea ce priveşte consolidarea Uniunii Europene, acum, după Brexit, e nevoie, mai mult ca oricând, ca toate cele 27 de state membre să fie unite şi să reconstruiască împreună, solidar, încrederea în Uniune. Este o situaţie fără precedent, dar o vom depăşi dacă vom avea voinţa politică de a relansa, cu viziune, proiectul european.

Putem şi trebuie să lansăm împreună iniţiative cu reală valoare adăugată pentru cetăţenii noştri. Putem şi trebuie să construim o Uniune mai bună, mai eficientă, viabilă şi, mai ales, credibilă.

Construcţia europeană poate şi trebuie să avanseze în domenii de interes direct, concret, pentru cetăţeni: creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai ales pentru tineri, coeziunea economică şi socială, securitatea internă şi externă, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului.

Summitul UE27 de la Bratislava, din septembrie, va fi o primă etapă a dialogului politic la cel mai înalt nivel pe această temă. Voi avea discuţii pregătitoare, înainte de această reuniune, cu Cancelarul german şi Preşedintele francez, dar şi cu alţi lideri europeni.

România, ai cărei cetăţeni sunt cei mai pro-europeni, va contribui pe fond şi activ la reflecţia privind viitorul Europei. Aştept contribuţia dumneavoastră concretă, implicată, în acest proiect.

Faţă de ce se întâmplă în Vecinătatea noastră Estică, în regiunea Mării Negre, NATO a dat, la Varşovia, un răspuns concret și coerent.

Am reuşit să atingem obiectivele strategice pentru consolidarea securităţii României, pe care ni le-am propus pentru acest moment de parcurs, şi felicit componenta diplomatică a echipei interinstituţionale care a gestionat acest proces.

Dar reconfirmarea succesului nostru va fi dată de modul în care deciziile luate de Summit vor fi implementate. De aceea, sarcina pe care ambasadorii României în statele Aliate şi reprezentantul nostru la NATO o vor urmări prioritar, alături de celelalte instituţii implicate – aşa cum am decis în şedinţa CSAT din 26 iulie – este aceea a aplicării integrale a măsurilor hotărâte la Summit.

Mă refer mai ales la operaţionalizarea brigăzii multinaţionale, a prezenţei consolidate aeriene şi navale NATO în Marea Neagră - inclusiv cadrul de cooperare navală pentru exerciţii şi training, a Iniţiativei de Instruire Intensificată.

Vorbind despre rezultatele Summitului de la Varşovia, vreau să apreciez demersurile pe teme de securitate efectuate alături de Polonia.

Avem cu Polonia un dialog foarte bun, având în vedere preocupările şi interesele noastre comune în domeniul securității și privind evoluțiile din regiune.

De altfel, imediat după Summit, am avut o vizită oficială bilaterală la Varşovia, foarte binevenită, ocazie cu care am decis măsuri relevante. Una dintre ele se referă la o nouă întâlnire a șefilor de stat în Formatul București, anul viitor, în continuarea celei pe care am găzduit-o în noiembrie 2015 şi care a avut un rol esenţial în atingerea obiectivelor Summitului.

Vă adresez rugămintea să depuneţi toate eforturile pentru derularea cât mai bună a acestei reuniuni. Ea va evalua stadiul aplicării celor decise la Varşovia de către Alianţă şi va decide noi linii de acţiune, în pregătirea Summitului din 2017, care va fi organizat cu prilejul inaugurării noului sediu al NATO, respectiv al Summitului din 2018.

În acest context, reiterez importanţa Parteneriatului Strategic cu Polonia nu doar în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, unde avem obiective comune.

O apreciere similară o dau Parteneriatului Strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, şi pe al cărui angajament continuu – pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană – contăm. În egală măsură, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia - Turcia este un format valoros, pe care dorim să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Vorbind despre Vecinătatea Estică, dar din perspectiva Uniunii Europene, cred că Parteneriatul Estic trebuie învestit cu viziune proaspătă, care să-i recâştige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene şi pentru a evita riscul de dezangajare a acestora.

Parteneriatul Estic trebuie să depăşească stadiul la care a ajuns la Summitul de la Riga.

Trebuie dotat cu noi mecanisme, care să sprijine eficient şi proactiv reforma din statele partenere, şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

Veţi acţiona în acest scop, la nivel conceptual şi prin demers diplomatic, împreună cu statele membre care au aceeaşi viziune, în continuarea iniţiativei lansate anul trecut de MAE, pentru a pregăti Summitul din 2017, dar şi având în vedere oportunitatea organizării, în 2019, a Summitului Parteneriatului Estic în timpul Preşedinţiei române a Uniunii.

În acelaşi context, vă reamintesc că în noiembrie 2015 revizuirea Politicii Europene de Vecinătate a inclus un concept pe care diplomaţia română l-a promovat cu succes – aşa numitele «Cadre Tematice», altfel spus conceptul «Security Trusts».

Este o realizare importantă, dar este momentul ca diplomaţia română să iniţieze, alături de statele membre interesate, punerea în aplicare a acestui concept. Aştept acțiunea dumneavoastră concretă în acest scop.

Tot în Vecinătatea Estică, România trebuie să acţioneze în continuare, cu prioritate, pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova şi parcursul ei european. Prin abordarea noastră pragmatică din acest an, inclusiv prin măsurile ataşate primei tranşe a creditului de 150 de milioane de euro, am stimulat constructiv repornirea motorului reformelor în

Republica Moldova.

Refacerea credibilităţii față de partenerii externi, mai ales faţă de Uniunea Europeană, este un obiectiv care trebuie urmărit cu prioritate și convingere la Chișinău, fie că vorbim de autorităţile locale, Guvern sau Preşedintele Republicii Moldova, inclusiv după alegerile prezidențiale din toamnă.

Veţi acţiona mai departe în susținerea acestor eforturi, ce presupun continuarea consecventă a reformei în sens european. Pe această bază, reasigur forțele politice pro-europene din Republica Moldova de tot sprijinul nostru.

Este important şi ca Guvernul României să continue activ şi substanţial programul de proiecte bilaterale. Acestea au rolul de a conduce la modernizarea şi conectarea fizică şi la nivelul standardelor a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin asistenţa pentru dezvoltare gestionată de Ministerul Afacerilor Externe, al nostru. Mă refer, mai ales, la finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, la interconexiunile electrice şi de transport, la proiectele de construcţie instituţională a autorităţilor din Republica Moldova şi cele cu impact economico-social, la asistenţa pentru sistemul judiciar şi educaţional.

În relaţia de tip strategic cu Ucraina, am realizat o mult aşteptată relansare, marcată de vizita Preşedintelui Poroșenko la București în aprilie 2016. Va trebui să acţionaţi consecvent pentru punerea în aplicare a deciziilor luate cu acest prilej.

Mă refer inclusiv la operaţionalizarea noii structuri a Comisiei Mixte Prezidențiale, al cărei Protocol de relansare l-am semnat cu acel prilej, la progrese în dosarul Bâstroe, la reluarea neîntârziată a funcţionării Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, instrument esenţial pentru protecţia drepturilor românilor din Ucraina, la continuarea asistenţei pentru reformă în sens european.

În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea şi Donbas, reiterez ferm poziţia României, că suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile şi că Europa nu are nevoie de încă un conflict prelungit.

De aceea, e necesară acţiunea hotărâtă a comunităţii internaţionale pentru proiectarea secvenţialităţii optime a aplicării Acordurilor de la Minsk.

Reafirm poziţia noastră că sancţiunile decise de Uniunea Europeană nu trebuie ridicate – nici măcar parţial – cât timp înţelegerile de la Minsk nu sunt complet implementate. În acest scop, rămâne esențială menținerea nivelului ridicat de coordonare trans-atlantică.

Cu Rusia, dorim o relaţie bazată pe predictibilitate şi pragmatism, cu respectarea intereselor legitime ale României.

Suntem deschiși pentru menţinerea canalelor de dialog, deoarece este nevoie de interacţiune pentru conştientizarea de către Rusia a imperativului predictibilităţii și, mai ales, al respectului pentru dreptul internațional.

Dorim contacte acolo unde este posibil, inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu intră sub incidența regimului de sancțiuni.

Respectarea angajamentelor internaţionale și restabilirea balanţei strategice în regiunea Mării Negre sunt însă premise esenţiale pentru intensificarea dialogului.

Tot pe dimensiunea estică a acţiunii diplomatice, este necesară acordarea de către diplomaţia română a unei atenţii mai consistente relaţiei cu statele Asiei Centrale, o zonă de interes strategic pentru România, mai ales în plan economic şi energetic.

De asemenea în plan regional, vă cer o implicare mai activă în Balcanii de Vest, prin intensificarea contactelor şi promovarea de proiecte de asistenţă din partea României, în scopul sprijinirii reformei pentru aderarea statelor regiunii la Uniunea Europeană şi NATO, pentru a asigura stabilitate şi prosperitate durabile acestei regiuni de importanţă strategică pentru noi.

În afacerile europene, alături de implicarea în consolidarea proiectului european, prioritatea «zero» a MAE trebuie să fie pregătirea Preşedinţiei rotative din 2019.

Nu avem timp de pierdut, mai ales că perioada derulării Preşedinţiei române a fost devansată, din cauza Brexit-ului, pentru primul semestru din 2019.

Vă rog să pregătiţi, în cel mai scurt timp, un plan de acţiune coerent şi consistent, cu un calendar şi responsabilităţi clare, atât pe palier logistic, cât şi pe nivel politic, astfel încât să putem să avem un mandat de succes.

Vă adresez, totodată, rugămintea să finalizaţi cât mai curând detaliile mandatului cu care România va aborda negocierile pe Brexit.

Veţi avea în vedere interesul nostru pentru un parteneriat cât mai strâns cu Marea Britanie, consolidarea cooperării strategice cu Londra fiind importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

În acelaşi timp, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor şi libertăţilor lucrătorilor români.

Astfel, este necesar ca accesul la piața internă să se bazeze pe respectarea deopotrivă a celor patru libertăţi, inclusiv a liberei circulaţii a lucrătorilor.

În ceea ce priveşte migraţia ilegală, vom continua să fim un contributor serios şi consistent la combaterea sa. Această contribuţie nu trebuie să se limiteze la aportul, deja substanţial, la apărarea frontierelor externe ale Uniunii – pe care îl cunoaşteţi şi care trebuie promovat corespunzător.

El este, de altfel, un argument relevant în efortul, pe care trebuie să îl continuăm, de aderare la Spaţiul Schengen.

Dar e nevoie, în egală măsură, să sprijinim activ soluţionarea cauzelor profunde ale fenomenului – printre care se află şi rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, deja menţionate, consolidarea capacităţilor economice, sociale, educaţionale, a politicilor de dezvoltare din statele de origine şi de tranzit.

Acest raţionament este la fel de valabil şi în privinţa combaterii terorismului. Vă veţi implica activ în dezbaterea la nivel european şi internaţional pentru găsirea celor mai bune instrumente de eficientizare a acestui demers.

Aşadar, va trebui să intensificaţi demersurile diplomatice de promovare a iniţiativei româno-spaniole a Curţii Internaţionale împotriva Terorismului.

Doamnelor şi domnilor,

În perioada următoare veţi acorda o atenţie specială şi dezvoltării parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României.

Calendarul din ultimul an al vizitelor pe care le-am efectuat şi al întâlnirilor bilaterale de la Bucureşti a reflectat, de altfel, obiectivul de a da mai multă substanţă dialogului politic cu aceşti parteneri.

Mă refer aici la amplificarea dialogului bilateral, la nivelul meu, cu Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, dar şi cu Slovacia, Lituania şi Luxemburg – parteneri importanţi în plan regional, european și internațional. Aştept cu mare interes vizita pe care o va face în curând Preşedintele Franţei la Bucureşti şi care, sunt convins, va fi una de succes.

Acest efort trebuie continuat, diplomaţia română având responsabilitatea unui follow-up consistent pentru implementarea măsurilor decise, dar şi să facă noi propuneri de dezvoltare a acestor parteneriate.

Doamnelor şi domnilor,

Mă îndrept acum spre altă zonă de interes pentru România – Orientul Mijlociu.

Am atins deja multe teme conexe acestui spaţiu – migraţie, terorism, crize diverse, ceea ce arată cât de importantă este această regiune pentru securitatea României şi a cetăţenilor români – o parte dintre ei locuind în număr consistent acolo.

Dar este şi o zonă cu mare potenţial, unde România trebuie să devină mai activă prin demers diplomatic substanțial în relaţiile politice şi mai ales economice bilaterale.

De aceea, am solicitat la reuniunea CSAT din luna iulie ca MAE să elaboreze o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu țările din această regiune.

Veţi acţiona pentru consolidarea raporturilor de tip strategic cu Israelul, relansate în urma vizitei excelente pe care am făcut-o în martie, şi veţi intensifica relaţiile cu statele arabe din regiune, inclusiv din Golf.

De asemenea, România poate contribui relevant la crearea contextului favorabil reluării negocierilor directe pentru Procesul de Pace.

Totodată, vă solicit să acţionaţi mai hotărât pentru a fructifica oportunităţile pe care soluţionarea dosarului nuclear iranian le-a deschis în plan economic cu această ţară.

În egală măsură, veţi urmări dinamizarea relațiilor cu statele din Asia-Pacific, din America Latină şi Africa, mai ales în plan economic, pentru a valorifica potenţialul uriaș reprezentat de acestea pentru comerţ și pentru investiţii.

După cum vedeţi, o constantă importantă a eforturilor dumneavoastră, ca şefi de misiuni, se referă la diplomaţia economică.

O repet: România este un pol de stabilitate şi predictibilitate într-un context de vecinătate dificil.

Aveţi, deci, plecând de la această realitate, obligaţia permanentă să prezentaţi oportunităţile oferite de economia românească, aflată în creştere substanțială, să atrageţi investiţii şi să semnalaţi oportunităţile de afaceri pentru sprijinirea companiilor româneşti pe pieţele statelor unde activaţi.

Totodată, veţi continua demersurile diplomatice de aderare la OCDE şi de susţinere a realizării coridoarelor şi interconectărilor energetice şi de transport de interes pentru România.

În ceea ce priveşte ONU, vă reamintesc obiectivul nostru privind obţinerea locului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în perioada 2020–2021.

Trebuie mobilizate toate resursele şi demersurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Tot în context multilateral, amintesc şi Președinția românească în curs a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, care reflectă concret angajamentul nostru pentru asumarea trecutului, promovarea educației și cercetării privind Holocaustul și voința de a combate antisemitismul.

Felicit echipa MAE care gestionează acest proiect pentru reuşita recentă de la plenara de la Bucureşti – adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului.

Vă rog să menţineţi aceeaşi implicare până la sfârșitul mandatului şi vă asigur de tot sprijinul meu.

Doamnelor şi domnilor,

Protecţia intereselor şi drepturilor românilor de pretutindeni rămâne o obligaţie permanentă a dumneavoastră, fie că e vorba despre comunităţile tradiţionale din vecinătate sau despre diaspora.

Astfel, este necesar ca MAE – inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni – să susțină un nivel înalt de protecţie a identităţii persoanelor aparţinând comunităţilor românești din afara frontierelor. Mai ales că România a reuşit, pentru minorităţile naţionale de la noi, să creeze un veritabil model de interculturalism eficient, ce depăşeşte – prin nivelul de protecţie acordat – standardul european.

Trebuie, prin urmare, să promovaţi acest model ca exemplu de bună practică şi să faceţi demersuri ca statele unde sunt minorităţi româneşti să asigure un nivel de protecţie similar celui asigurat în România.

Mă refer, mai ales, la folosirea limbii materne, accesul la educaţie, mass-media şi serviciul religios în limba maternă română – elemente fundamentale ale păstrării identităţii.

În egală măsură, MAE trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie consulară cetăţenilor români aflaţi în străinătate.

Apreciez eforturile făcute în acest sens, de multe ori în situaţii complexe de crize consulare – cum am văzut şi recent, în Italia.

Cred că e util ca Guvernul să aloce mai multe resurse pentru creșterea capacităţii de acţiune consulară, inclusiv pentru finalizarea extinderii reţelei de oficii consulare, iniţiată anul trecut.

Nu în ultimul rând, insist asupra chestiunii votului în străinătate.

Au loc modificări legislative pentru îmbunătăţirea unor prevederi. Aveţi datoria şi responsabilitatea prioritare, ca şefi de misiuni – dar este o responsabilitate pentru ansamblul ministerului – de a pune corect în aplicare aceste prevederi, de a pregăti adecvat şi în detaliu alegerile parlamentare din străinătate, în conformitate cu competenţele MAE în domeniu, astfel încât să fie evitate restrângeri inadmisibile ale acestui drept constituţional fundamental.

Şi, pentru că ne apropiem de campania electorală, fac apel de pe acum la echilibru și rațiune.

Politica externă şi de securitate a României trebuie să fie una de consens naţional. Ea trebuie separată de competiția electorală şi privită doar prin prisma intereselor României ca stat și ale cetățenilor noștri.

Spun asta pentru că am văzut în ultima vreme o lipsă de maturitate în raportarea la politica externă din partea unor politicieni – ce-i drept, nu mulţi – dar care au exercitat, unii dintre ei, cele mai înalte funcții în stat.

A rupe consensul de politică externă și a diminua importanța demersurilor noastre externe din motive de campanie internă e o dovadă de iresponsabilitate, ce nu folosește nimănui. Nici măcar acestor politicieni.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam, la întâlnirea de anul trecut, că«performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești». E perfect valabil şi astăzi.

Dar, reciproca e la rândul ei valabilă: şi în plan intern avem nevoie de politici cu viziune, care să conducă la consolidarea profilului european şi internaţional al României și a capacității de a contribui la modelarea viitorului nostru, ca ţară şi societate.

În acest spirit, am considerat necesară, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lansarea unui proces de creare a unui nou proiect de ţară, proiect de țară care să obţină consensul forţelor politice, și la care vă invit să contribuiți, prin evaluări și idei.

Prin acesta trebuie să spunem clar, precis, ce rol dorim să joace România în Uniune şi la nivel internaţional.

Revin, în încheiere, la ideea unei diplomații mai viguroase, mai eficiente.

Îmi doresc ca diplomația română, ca de altfel întregul sistem instituțional al României, să facă un efort mai vizibil, cu mai multă energie şi creativitate, pentru a-și spori eficiența, competitivitatea, pentru a duce performanţa la un nou nivel.

În răspunsul la provocările și oportunitățile care ne stau în față în noul context internațional foarte complicat, contez pe competența, profesionalismul, patriotismul și spiritul dumneavoastră de echipă.

Vă mulţumesc !”

Ziua Limbii Române, o zi a manifestărilor identitare.

Vernisajul expoziției '31 august Ziua Limbii Române', organizată la Biblioteca Academiei Române; 29 august 2014

Astăzi, 31 august,  ca în fiecare an, sărbătorim Ziua Limbii Române. Este o zi stabilită de către Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013.

Voi prelua de site-ul „lege5” textul legii și îl voi pune mai jos. Este o lege scurtă, o declarație politică care a primit caracterul formal prin lege.

Istoria adoptării legii este interesantă. După mine, este logică adoptarea unei astfel de legi în țara în care limba română este nativă doar pentru a sprijini acțiunile culturale legate de limba română în teritoriile în care există vorbitori nativi ai limbii române. În R. Moldova, de exemplu, legea prin care s-a instituit sărbătoarea limbii române, „limba noastră”, are o semnificație deosebită pentru că este o declarație identitară. Este o declarație politică a majorității populației din R. Moldova privind identitatea ei în opoziție cu fostul ocupant rus care a denaturat, prin forță, identitatea culturală a populației de pe teritoriul R. Moldova. În țările vecine, organizațiile românești au stabilit ca ziua de 31 august ca Zi a limbii române și au cerut autorităților de la București, din anul 2011, decretarea Zilei limbii române pentru românii de pretutindeni. Așa a apărut legea de mai jos.

Parlamentul României
Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 22.03.2013
Art. 1.
(1) Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române.
(2) Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
Art. 2.
(1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea manifestărilor prevăzute la art. 1 alin. (2).
(3) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PREŞEDINTELE SENATULUI
VIOREL HREBENCIUC                                         GEORGE-CRIN LAURENŢIU                                                                                                      ANTONESCU
Bucureşti, 14 martie 2013.
Nr. 53.

La Agerpres este prezentat un scurt istoric al adoptării legii, Este interesant de citit și mai ales de înțeles de ce a fost nevoie de o astfel de lege. Pentru că am ajuns, ca români, să avem o diasporă diversă. Pe de o parte sunt nativii etnici români care trăiesc în țările vecine, unii sub diferite denumiri - vlahi, valahi, moldoveni etc. -, impuse prin legislația statelor respective care nu vor să recunoască apartenența acestor populații la identitatea românească, pe de altă parte sunt românii care au emigrat în alte țări din diferite motive dar care vor să își păstreze identitatea românească în procesul de adaptare și integrare în modul de viață și cultura populațiilor din țările respective.

Limba română este ca un act de identitate pentru vorbitorii nativi și „o diplomă culturală” pentru nativii de altă limbă. Pentru nativii români, limba română este unul dintre elementele fundamentale ale identității ca persoană aparținând etniei române. Pentru nativii de altă etnie care vorbesc limba română, aceasta este un element fundamental pentru cetățenia română, cetățenie căpătată ca urmare a unei identități geografice - s-au născut în România, trăiesc în România, au bunii și străbunii în pământul românesc. Asemănător, până la un anumit punct, este pentru cei care au imigrat în România din alte zone geografice și au decis să își continue viața în România.

Pentru străinii care au decis să studieze limba română, Ziua Limbii Române este un moment în care își pot îmbogăți nivelul de cunoaștere al limbii prin participarea la evenimentele culturale dedicate limbii române care se desfășoară în țările lor.

Ziua Limbii Române este o sărbătoare a identității române.

Pe ici, pe colo, mai apare câte un terorist și la noi.

Agerpres. Cetățean pakistanez declarat ca persoană indezirabilă pentru România și pentru care Curtea de Apel București a dispus o perioadă de interdicție de 10 ani de intrare pe teritoriul României pentru propagandă în mediul virtual în favoarea mai multor entități teroriste.

Nu este o glumă. Este o realitate. O realitate sumbră.

Shahzad Ahmed, a intrat ilegal în România la finele anului 2015. Culmea, aproape imediat s-a căsătorit cu un cetățean român ? Rezidența lui în România are ca motivare „căsătoria cu un cetățean român” ! Ce naiba, o fi un „Făt Frumos” ?

SRI l-a luat în colimator imediat cum a ajuns în țară. A făcut bine. Individul era venit cu alte scopuri, nu să întemeieze o familie sau să se integreze în societatea și cultura românilor.

În urma măsurilor informativ-operative derulate, s-a stabilit că respectivul a derulat activități care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri și amenințări la adresa securității naționale. Concret, străinul s-a remarcat prin activități de propagandă în mediul virtual, în favoarea mai multor entități teroriste active în zona de origine, susținând supremația islamului extremist, incitând la jihadul global, fiind, totodată, preocupat de cunoașterea și însușirea modului de fabricare a unor dispozitive explozive improvizate și a componentelor acestora - motivare SRI.

O concluzie se desprinde de aici. Individul avea de gând să provoace și la noi acțiuni „multiculturale explozive” așa cum confrați de-ai lui islamiști radicali au comis prin Franța, Belgia, Germania.

Mai avem extremiști. Avem noi veniți din lumea islamică care promovează islamul radical în „mici lăcașe de rugăciuni islamiste”, aciuite prin apartamente de bloc unde clerici islamici fac propagandă ostilă. Nu o spun eu, o spun musulmanii noștri. Ei sunt cei care ne atrag atenția asupra pericolului promovării islamismului radical prin noii veniți din lumea arabă.

Oare nu se cuvine ca la noi să se promoveze inițiativa cetățenească pentru a preveni răspândirea islamului extremist ? Nu cumva ar trebui să sprijinim instituțiile abilitate ale statului să poată acționa eficient împotriva islamiștilor extremiști înainte de a ne da jertfa pentru gloria unei culturi extremiste, înapoiate ?!

Sancțiunile UE impuse Rusiei scindează UE. România nu este de acord cu ridicarea lor.

Ministrul de externe al României, Lazăr Comănescu a dat un răspuns Slovaciei cu ocazia unei întâlniri cu omologul său slovac, Miroslav Lajcak.

Agerpres.

Noi considerăm că atâta timp cât circumstanțele care au dus la aceste sancțiuni (...) nu s-au schimbat, ele trebuie să rămână. Dacă motivele pentru care aceste sancțiuni au fost impuse vor dispărea, cu siguranță (...) vor exista condițiile pentru eliminarea lor. Nu au fost adoptate sancțiuni pentru că ne place să avem sancțiuni. Considerăm că în momentul de față condițiile pentru o eventuală asemenea decizie nu sunt întrunite

De la preluarea Președinției UE, Slovacia a căutat să își urmărească scopurile proprii. Unul dintre ele este strâns legat de comerțul cu Rusia. Slovacia fiind dependentă de importul de hidrocarburi din Rusia.

Premierul slovac, Robert Fico a făcut o vizită la Moscova de unde s-a întors cu „sarcina” de a obține pe timpul mandatului în fruntea UE o ridicare sau diminuare a sancțiunilor UE către Federația Rusă.

Teren fertil există în statele membre ale UE. Ungaria, altă veche prietenă a Rusiei, este în prima linie a ridicării sancțiunilor UE, președintele ceh Milos Zeman este alt înfocat prieten al Moscovei care reclamă retragerea sancțiunilor, ministrul de externe german, socialistul Frank-Walter Steinmeier este alt mare susținător al ridicării sancțiunilor dar și al retragerii NATO din statele est-europene ca Moscova să nu se simtă amenințată. Nu mai spun de Tsipras din Grecia și Matteo Renzi, premierul Italiei. Nu mai spunem de Bulgaria !

Angela Merkel s-a exprimat ferm. Cât timp acordurile de la Minsk nu sunt îndeplinite, sancțiunile împotriva Rusiei nu trebuiesc ridicate. Tot la fel de fermă este poziția Poloniei, a României, a Marii Britanii, Olandei a altor state. Majoritari sunt cei care vor să mențină sancțiunile împotriva Rusiei până la îndeplinirea acordurilor de la Minsk.

Noi nu trebuie să fim de acord. Toți prietenii Rusiei din UE admit că raptul Crimeei de la Ucraina „este un fapt împlinit”. Toți ! În plus, au început să acuze Ucraina că nu acceptă federalizarea țării după cum a propus Moscova !

Ei bine, comportamentul lor trebuie să nască unele coșmaruri în unele capitale europene. Ce dacă Rusia va invada un stat baltic de exemplu ? O să îi criticăm și apoi putem considera că suntem în fața unui fapt împlinit ! Ce naiba ? Dacă Rusia va invada un alt stat baltic, se va judeca la fel de către prietenii Moscovei de la Sofia, Budapesta, Bratislava, Praga, Atena, Roma și mai știu eu de pe unde.

Mentalitatea prietenilor Rusiei va fi complet la fel în situația R. Moldova, cu teritoriul ocupat de ruși în Transnistria dar și în alte zone din Moldova unde rușii își au prietenii apropiați.

Acceptând comportamentul colegilor din UE, prietenii Moscovei, ne facem un mare deserviciu.

Pe linia României și a Poloniei s-a declarat și ministrul de externe al Lituaniei, aflat în vizită în Norvegia. Agerpres.

Infractorii, „operele știițifice” din pușcărie, plagiatul și dosarele DNA.

Grea viață pentru infractorii deveniți, peste noapte, oameni de știință. Agerpres și Mediafax dau știre: George Copos, un infractor devenit „om de știință” în pușcărie, a fost invitat la DNA ca martor.

Informația dată de Agerpres este succintă:

Pe 12 ianuarie, procurorii DNA au deschis un dosar în legătură cu lucrările scrise de deținuți, în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.
Potrivit DNA, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie eliberate condiționat.

După indignarea generală la aflarea de către public a creșterii exponențiale a numărului de „oameni de știință” din pușcării, după indignarea care a cuprins lumea la aflarea veștilor „bombă” că au primit „certificate” de ”oameni de știință” persoane cunoscute că nu au prea avut treabă cu cartea, pur și simplu analfabeți funcționali, după ce au aflat oamenii că niște poze de la tribune stadioanelor de fotbal și niște declarații culese de presă au devenit „lucrări științifice”, DNA a deschis un dosar penal. Aici intră, evident, infractorii deveniți „oameni de știință” dar și persoanele din mediul academic și religios care au conlucrat pentru a face din niște infractori de drept comun ditamai „oamenii de știință” ai României.

George Copos a fost invitat să dea declarații în calitate de martor, spun sursele. Dar Copos mai are un dosar pe rol, dosar pentru plagiat, procurorii acuzând-ul de „infracţiuni privind drepturile de autor şi cele conexe, fals în declaraţii şi participaţie improprie la abuz în serviciu”.

Păi cum să nu aibă ? Cum poți într-un an și jumătate de executare a pedepsei în penitenciar, cu două ore la dispoziție pe zi pentru timp efectiv de lucru, să scrii 5 (cinci) lucrări științifice ? Ce dracu ?! Abia după intrarea în penitenciar i s-a activat lui Copos „gena științei” ?!

Bine, cei care și-au pus semnătura și au apreciat că respectivele fițuici sunt „opere științifice” sunt vizibili și sunt, evident, suspecte pentru săvârșirea infracțiunii „de favorizare a făptuitorului în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanța de judecată”. Probabil că procurorii încă mai umblă după cei care au făcut legătura între „îndrumători” și infractori. Probabil că procurorii vor să știe cu precizie sumele de bani care au trecut din buzunarul infractorilor în buzunarul „îndrumătorilor” pentru a le confisca - sunt bunuri obținute din acțiunea infracțională. Probabil că procurorii vor să știe și ce sume de bani s-au cheltuit pentru a se ajunge la „alianța” dintre infractori și îndrumători. Și acele sume de bani urmând a fi confiscate de la cei care le-au primit deoarece au fost folosite pentru a permite săvârșirea unei infracțiuni. Încă mai este de cercetat și de luat declarații.

Dacă acum vin la procurori unii infractori aflați în perioada de executare a pedepsei în libertate, înseamnă că procurorii au adunat ceva material și le este pus în față. Copos, infractorul plagiator, dă declarație de martor pentru că subiectul cercetării nu mai este el, este cineva cu care el a lucrat pentru săvârșirea infracțiunii. Sau a mai multor infracțiuni. Vom afla.

Să nu uităm că acele pușcării unde și-au scris „lucrările științifice” infractorii care au beneficiat de clemența Justiției sunt cercetate la rândul lor de MJ, pentru că regimul penitenciar, regulament imperativ, nu se prea pupă cu „capacitatea” infractorilor de a scrie la biblioteca penitenciarului 50-60 de pagini pe oră !

Este clar că mai avem nevoie de penitenciare. Nu de alta, dar după dosarul acesta al procurorilor DNA va trebui să avem un penitenciar rezervat exclusiv pentru cei cu titluri academice dar fără onoare. Iar oamenii trebuie ajutați să își continue cercetările științifice la care lucrează în cadrul universităților, nu ?! Poate că se va numi Penitenciarul Oamenilor de Știință !

Interviu cu Victor-Lucian Ionescu, Prim-vicepreședintele PNL Diaspora

Victor-Lucian Ionescu, PNL Sector 3 București

16 August 2016 - 10:26 

Victor-Lucian Ionescu, ocupă în prezent funcția de Prim-vicepreședinte Coordonator al filialei PNL Diaspora, de asemenea este membru BPN-PNL și Prim-vicepresedinte TNL.

În interviul de mai jos, veți afla informații despre cum a intrat în viața politică, despre alegerea sa de a face parte din Partidul Național Liberal, despre problemele și așteptările românilor din străinătate, dar și despre proiectele și programele pe care le-a inițiat în sprijinul acestora.

1.Când v-ați dat seama că vreți să faceți politică?

Bună ziua și mulțumesc pentru această oportunitate.

Soarta a făcut ca să mă nasc într-o familie cu preocupări sociale și politice – bunicii meu au fost țărăniști și, respectiv, liberali. Așadar am avut ocazia de a împărtăși atât preocuparea pentru cei din jur, cât și mentalitatea ne-comunistă încă de la o vârstă foarte fragedă. În 1997, la o vârstă fragedă, am ales să mă implic (atât cât o putea face un membru al unei organizații de elevi) în viața politică. La acea vreme erau numai două opțiuni valabile pentru mine, deoarece restul eșichierului era ocupat de PDSR (cum se numea la vremea aceea) sau de alte partide care erau fie născute, fie întreținute de laboratoarele care l-au creat pe omul politic Ion Iliescu – personaj cu care nu am vrut niciodată să am de-a face.

2.De ce ați ales să faceți parte din PNL și nu din alt partid?

În primul rând, Partidul Național Liberal a fost o prezență activă în casa familiei mele și, pe cale de consecință, și în copilăria mea. Ideile, principiile și valorile pe care acest partid le propune societății sunt, în opinia mea, cele optime pentru a asigura dezvoltarea unei comunități sau a unui stat în condiții de sustenabilitate, libertate de opțiune, egalitate de șanse a tuturor și, mai presus de orice, garantare de drepturi și libertăți individuale – lucru care a lipsit foarte mult acestui popor.

Acest partid este, fără doar și poate, cel mai prestigios nume rămas activ pe scena politică și spune una dintre cele mai frumoase povești ale istoriei țării noastre: adică făurirea statului modern român, guvernarea țării în vremea cea mai înfloritoare a istoriei sale (alternarea guvernelor PNL – PNȚ din perioada interbelică), renașterea din propria cenușă la 15 ianuarie 1990, contribuția la așezarea României pe traiectoria sa firească (către Vest) din perioada guvernării CDR din 1996 – 2000 sau realizarea boom-ului economic din perioada 2004 – 2008.

Și în momentul de față cred că Partidul Național Liberal are cele mai bune soluții de guvernare a României și este, în același timp, forța politică ce poate garanta cele mai bune relații cu partenerii noștri europeni și nu numai.

3.În momentul de față sunteți prim-vicepreședinte coordonator PNL Diaspora.

Ați avut ocazia să cunoașteți mulți români din diaspora. Care credeți că sunt așteptările lor de la viitorii candidați din diaspora?

În linii mari, așteptările românilor din diaspora de la candidați au același fundament precum și cele ale românilor de acasă: adică vor ca politicienii care îi vor reprezenta să îi asculte, să le preia problemele înspre rezolvare și să se ocupe de ele. Aici, însă, lucrurile devin mult mai variate și complicate, deoarece fiecare comunitate românească are specificul și probleme sale, iar numai în Europa am idetificat cinci mari categorii de comunități românești, iar după Brexit s-a mai adăugat una. Pe de altă parte, mai sunt comunitățile din Federația Rusă și China, din Africa și Orientul Mijlociu, cele din Korea, Japonia și Oceania (inclusiv Australia, unde avem o comunitate numeroasă) și bineînțeles, cele două Americi (incluzând și Canada unde, de asemena se află foarte mulți români).

În oferta mea politică voi aborda și un set de probleme în particular, pentru ca împreună cu colegii mei să găsim soluții adaptate fiecărui specific în parte. Cu această ocazie însă, am identificat și numitorii comuni: aceștia sunt reprezentați de calitatea serviciilor consulare, accesul pe piața muncii, oferta României pentru a-i convinge pe cei din diaspora să revină și să investească în țara - mamă, aportul diplomatic românesc în formalitățile pentru dobândirea cetățeniei statului adoptiv sau, după caz, redobândirea cetățeniei române dacă aceasta a fost pierdută din motive care nu i se pot imputa cetățeanului și, mai nou, discriminarea din ce în ce mai mare și cu tendințe de globalizare.

4.Care sunt proiectele desfășurate de dumneavoastră pentru diaspora?

Încă de la începutul carierei mele politice am interacționat cu românii din diaspora. Având oportunitatea de a urma stagii de pregătire organizate de către instituțiile europene, dar și de către instituții precum Fundațiile Konrad Adenauer, Hanns Seidel sau institutul Robert Schuman am locuit pentru perioade de timp variate în străinătate. Luând legătura cu comunitățile românești am observat că acestea nu erau aproape deloc ascultate la București, iar problemele lor erau ignorate aproape cu desăvârșire. Astfel, am decis să încerc să mă implic în ajutorarea românilor de pretutindeni, iar această conduită mi-a ghidat atât cariera profesională, cât și cea politică.

În domeniul profesional, am activat în componenta de relații internaționale a autorității guvernamentale dedicate tineretului – fie că s-a numit ANT, ANST sau MTS – acolo am reușit să implementez o serie de proiecte și programe concrete pentru românii din străinătate, precum Concursul Naţional de Proiecte cu componentă internaţională, organizarea de tabere și workshop-uri pentru tinerii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, programul de evenimente tematice special destinat tinerilor români rezidenţi în fostele teritorii româneşti, precum şi în terotorii străine „Și eu sunt român”, sau programul de tabere „ARC” destinat tinerilor etnici români din afara graniţelor.

În plan politic, prima mea acțiune concretă dedicată românilor din străinătate a fost acum 15 ani, în 2001, atunci când, împreună cu mai mulți tineri din organizații non-guvernamentale unioniste și partide politice pro-europene din România și Republica Moldova, am organizat un miting de protest pentru drepturile românilor din Republica Moldova și Nordul Bucovinei. În luna ianuarie a anului 2004 am organizat un marș de protest în ceea ce privește cererea de implicare a Instituțiilor din România și din Uniunea Europeană în soluționarea problemei legate de eliberarea detinuților români aflați închiși la Tiraspol.

În cadrul Partidului Național Liberal am coordonat Departamentul de Relații Internaționale al Organizației de Tineret (TNL), am făcut parte din Consiliul de Coordonare al PNL Diaspora, așa cum era definit în Statutul vechiului PNL iar în prezent ocup funcția de primvicepreședinte coordonator al filialei PNL Diaspora. Cu toate acestea, cea mai importantă realizare politică la care mă pot gândi este constituită de sarcina de a coordona pe segment de relații internaționale și relația cu românii de pretutindeni campania electorală a lui Klaus Iohannis, deoarece aceasta a condus la momentul noiembrie 2014, atunci când, prin eforturile noastre conjugate cu dăruirea, tenacitatea și credința în mai bine a majorității românilor, am reușit împreună să dăm țării primul președinte liberal.

Revenind în prezent, două dintre cele mai importante proiecte în care sunt angrenat le reprezintă programul „Suntem români, citim românește” prin care, periodic, sunt donate cărți scrise în limba română și se înființează biblioteci românești în localitățile unde avem comunități numeroase – acest program a intrat deja în al treilea an de desfășurare și este un real succes – și programul de schimb de tineri la nivel politic, prin care periodic tineri români sau de origine română implicați în politica din alte țări vin în țară pentru a face schimb de experiență și de bune-practici.

5.Ce părere aveți despre implicarea românilor din diaspora în politică?

Implicarea românilor din diaspora în politică este esențială atât pentru dezvoltarea politicii românești pe segmentul diasporei, cât și pentru elaborarea programului politic românesc adresat românilor din străinătate. În momentul de față sunt foarte mulți români care sunt implicați în viața politică a țării unde locuiesc, iar unii dintre ei au ajuns chiar consilieri locali sau chiar primari. În același timp, implicarea politică a românilor din străinătate ne ajută și pe noi, enorm deoarece fără participarea lor activă și legătura constantă pe care aceștia o reprezintă între partidele politice românești și comunitățile de români de peste hotare ne-ar fi mult mai greu să elaborăm programe și politici care să răspundă nevoilor diasporei. De când sunt responsabil pe segment de diaspora am avut peste 100 de deplasări externe și vizite de lucru în comunitățile românești, dar acestea nu ar fi fost suficiente pentru a crea o platformă – program serioasă dacă nu ar fi existat mijlocirea legăturii dintre țară și comunitățile din străinătate, iar această mijlocire este făcută prin românii implicați politic

6.Cât de mult contează opiniile și inițiativele politicienilor din afara țării pentru PNL din România?

Politicienii români din afara țării sunt oamenii care cunosc cel mai bine necesitățile comunităților în care trăiesc și sunt în măsură să ofere inițiative potrivite nevoilor acestora. În acest sens, opiniile și ințiativele lor joacă un rol deosebit de important în ceea ce privește linia de acțiune politică pentru diaspora.

7.Ce planuri aveți în ceea ce privește cariera dumneavoastră politică?

Pe termen scurt și mediu, dacă conducerea partidului va aprecia, doresc să candidez pentru un mandat de deputat de diaspora la alegerile din această toamnă. Cred că experiența acumulată în cei aproape 20 de ani de acțiune politică, precum și încrederea de care mă bucur în rândul majorității comunităților de români din străinătate mă vor ajuta în acest demers. Pe termen mediu nu exclud o revenire intr-un executiv liberal, dar în momentul de față și în anii ce urmează vreau să rămân de această parte a baricadei, adică în lumea politică, ocupându-mă de problemele românilor din diaspora.

8.Cum sunt de obicei întâlnirile cu românii de peste hotare?

Întotdeauna diferite și mereu cu ceva nou. Fie că vorbim despre întâlniri de partid, întâlniri cu oficialități diplomatice, întâlniri cu asociații românești sau conferințe de presă, acestea trebuie armonizate cu o agendă foarte dinamică și în continuă schimbare. Totuși, și aici găsim un numitor comun: faptul că românii din diaspora doresc, în primul rând să se facă auziți, precum și să primească o șansă de a câștiga respectul autorităților de la București. Este trist că nici acum, la aproape 27 de ani de la schimbarea de regim din 1989 aceștia nu se simt tratați cu același respect ca și românii de acasă și nu primesc atenția proporțională din partea Bucureștilor. Noi, PNL, am încercat întotdeauna să mai estompăm din această stare de fapt, iar mărturie stau întreaga atitudine a partidului față de diaspora, precum și proiectele politice și legislative concrete pe care le-am avut, dar până când această atitudine nu va deveni politică de stat mă tem că fondul problemei va rămâne. În ceea ce mă privește, colaborez foarte strâns și cu asociațiile oamenilor de afaceri români din diaspora pentru a încerca să oferim constant variante conaționalilor care se întâmplă să rămână fie fără loc de muncă, fie fără oportunități de investiții. De asemenea, am venit întotdeauna în fața mass-media alături de românii din comunitățile pe care le-am vizitat și nu pentru a mă gira cu domniile lor, ci pentru a încerca să aducem împreună în atenția presei cât mai multe detalii care uneori au nevoie de o promovare politică pentru a fi luate în seamă. Că de discurs care incită la ură, discriminări și xenofobism suntem sătui cu toții.

9.V-ați gândit vreodată să emigrați?

Hotărârea de a emigra este, cred, cea mai importantă din existența unui om. Schimbarea totală a mediului, oamenilor și a felului de viață modifică ireversibil toată accepțiunea firescului pe care cineva și-o formează până la un anumit punct în viață atunci când, prezumptiv, intervine emigrarea. Noțiunea de „a o lua de la zero” este ușor de pus în practică numai în filmele americane, insa viața ne demonstrează contrariul. În multe momente din viață trebuie să recunosc că m-am întâlnit cu acest gând, însa totodată am considerat că este la fel de important să ramân în țară ți să pot contribui la schimbarea ei din toate punctele de vedere.

10. Să presupunem că în toamnă candidați și deveniți deputat pentru diaspora. Concret care sunt primele lucruri pe care le veți face pentru aceștia?

Cel mai important proiect va fi realizarea unui Pact Național pentru Românii de Pretutindeni, care să presupună asumarea de către toți factorii de decizie politici, indiferent de partidul de proveniență, a unor linii comune concrete de acțiune în ceea ce privește românii din diaspora.

Ca și deziderate personale, voi deschide în limita alocării bugetare cabinete parlamentare, care vor funcționa în colaborare cu comunitățile românești din diaspora și mai mult de atât ele vor funcționa pentru a veni în ajutorul românilor din diaspora. Voi milita pentru o reprezentare echitabilă în Parlament a românilor din diaspora, adică pentru mărirea numărului de parlamentari proporțională cu numărul românilor care trăiesc în străinătate. Totodată voi demara procedura de modificare a Legii votului prin corespondență în sensul posibilității înscrierii online pentru a vota prin corespondență sau pentru a cere înființarea de secții de votare în localitatea de domiciliu, fără acea condiție de minim 100 de persoane înscrise. Mai mult decât atât, voi demara unele proiecte și acțiuni concrete cum ar fi: amendamente pentru mărirea bugetelor alocate înființării de biblioteci românești în diaspora, înființarea în parteneriat cu autoritățile locale din țările unde locuiesc conaționali de clase cu predare în limba română, precum și reorganizarea Institutului Limbii Române.

De asemenea, voi depune amendamente pentru a putea demara programe finanțate din bani europeni pentru incluziunea socială a copiilor proveniți din familiile reîntoarse în țară și pentru sprijinirea promovării tradițiilor și a produselor românești peste hotare, bineînțeles în parteneriat cu autoritățile locale. Voi face demersurile pentru mărirea bugetului Centrelor Comunitare din Diaspora și pentru includerea sportivilor români din străinătate în prevederile legislative valabile pentru sportivii din țară. Am lăsat oarecum la sfârșit problema legată de taxele consulare, deoarece este un subiect amplu, iar eu cred că acesta trebuie discutat la pachet cu alte taxe și impozite care se aplică românilor din diaspora, în sensul scăderii acestora. Un alt proiect foarte important vizează înființarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, care să funcționeze cu și pentru românii din diaspora.

Evident, acestea sunt doar o parte din proiectele și ideile asumate, urmând să susțin orice inițiativă care va duce la bunăstarea românilor.

http://vocearomaneasca.com/romania/interviu%20cu%20victor-lucian%20ionescu%2C%20prim-vicepre%C8%99edintele%20pnl%20diaspora.html

România este performantul negativ al UE la productivitatea resurselor.

Am citit un material, o analiză, pe site-ul „cursdeguvernare”. Nu am rămas cu un gust amar, am trecut la furie.

Datele comparative sunt pentru perioada 2000-2015. Adică în perioada în care ne-am pregătit pentru aderarea la Uniunea Europeană sub conducerea nesimțită a PSD în frunte cu „deșteptul” națiunii Adrian Năstase, am finalizat „pregătirea” pentru aderare sub conducerea „luminatului” națiunii Călin Popescu Tăriceanu, am continuat sub Emil Boc sub conducerea lui Traian Băsescu și am „finalizat” dezastrul sub strălucita conducere, fie-i numele uitat cât mai repede, Victor Viorel Ponta de la PSD.

Cum-necum am mers din rău în mai rău. Altfel nu se poate explica situația. Iar atenționări au fost. Au fost destule. Dar nepricepând noi ce spun unii și alții ne-am lăsat momiți cu măririle salariale, cu promisiunile de mai bine, cu „interesele strategice” prin care să susținem industriile energofage sau zonele lipsite de investiții.

Furia este cu atât mai mare cu cât la ministerele economice au fost tot felul de „somități”. Indiferent de zona politică care i-a băgat la înaintare. Papagali în fața studenților, epigoni ai unor „somități”, „maimuțe universitare”. Sunt prea furios să spun altceva. Nici unul, dar nici unul nu a făcut ceva pentru a face performanță în România.

România stă de 11 ori mai prost decât campioanele în materie - Marea Britanie, Olanda, Luxemburg -, de șase ori mai prost ca media europeană. Suntem ultimii ! Culmea, ultimii dar cu cea mai sus coadă !

Mai zilele trecute Mugur Isărescu a transmis, tranșant, că noi nu am fost pregătiți să aderăm în 2007 la Uniunea Europeană. Au sărit în sus unii și alții. Tabelul alăturat ne spune că nici nu avem ce căuta în Uniunea Europeană. Pentru că noi în loc să mergem înainte, am luat-o invers. Am depășit în lipsă de performanță anul 2000 și ne pregătim să „batem” și 1999 și 1998 și mai vedem noi ce vom face.

Este aiurea ! Productivitatea folosirii resurselor a scăzut între 2000-2015 cu 35% ! Autorul atrage atenția că nu doar defrișările sălbatice ale pădurilor sunt cauza acestui raport nenorocit, ci mai sunt. Sunt în acele industrii ținute în viață pentru interese politice. Industrii care au căpătat cu timpul aprecierea de „găuri negre”.

Avem o creștere primitivă a PIB. Peste asta, creșterea consumului de materiale o depășește pe cea a PIB.

Nu mă prea pricep în materie însă am o mare întrebare. Eu am auzit doar pe Isărescu atrăgând atenția asupra ineficienței noastre, a productivității scăzute, a lipsei politicilor pentru creșterea productivității. Unii economiști l-au acompaniat. Alții, de pe lângă politicienii social-democrați l-au luat în derâdere. Normal, aveau ei ceva de muls cu ajutorul statului. Acum Isărescu este atacat. Cum dracu ? Ce interese sunt la mijloc ? De ce este atacat cel care trage și trage semnale de alarmă privind lipsa de guvernare eficientă cu privire la creșterea productivității muncii ? Nu cumva importăm insuficientă tehnologie ? Aducem produse de lux, hrană dar nu aducem mașini unelte. Ce afaceri strică Isărescu ? Mai jos am preluat un text din analiză care spune multe.

În timp ce, per total Uniune, productivitatea resurselor s-a îmbunătățit din anul 2000 încoace cu 35,4%, România a evoluat exact pe dos (-35,8%), ceea ce ne singularizează în mod nedorit și ar fi trebuit să constituie un subiect important pentru factorii de decizie din economie. Care, preocupați ”să transforme Dacia în Mercedes” au neglijat să se uite cât consumă.

Gabriel Oprea este „urmat” de „umbra” lui de la GDIPI. Rareș Văduva la DNA. Nu se duce singur !

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Este și o poveste cu „capă și spadă”, este și o realitate. Cruntă. Este și o victorie, deocamdată parțială, a Justiției în fața „forței statului”. A acelei „forțe a statului” capturată de mafioții care au devenit politicieni. Ministerul de Interne și structurile de forță ale acestuia au fost capturate de mai toți politicienii care i-au trecut pragul. DGIPI - Direcția Generală de Informații și Protecție Internă -, a fost una din țintele politice majore. Să nu uităm, pentru o mai bună înțelegere a situației generale, „marele război” pentru DGIPI dintre Geoană și Oprea ! Cu niște ani în urmă. Război din interiorul PSD care a avut ca rezultat defecțiunea lui Oprea și înființarea UNPR, „mort de moarte bună” prin absorbția lui de către PMP-ul lui Traian Băsescu.

Agerpres. Rareș Văduva, urmărit penal pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției. Rareș Văduva fiind, nici mai mult și nici mai puțin decât șeful DGIPI cu următorul traseu:

Secretar de Stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Iunie 2015 – Februarie 2016 Subsecretar de Stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Decembrie 2014 – Mai 2015 Desemnat să exercite atribuţiile funcţiei de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă
2006 - 2014 Funcţii de conducere şi de execuţie in cadrul Serviciului Român de Informaţii
1999 - 2004 Funcţii de execuţie in cadrul Poliţiei Române şi de consilier juridic

Pentru un ajutor jurnalistic de valoare, trebuie să vedem și articolul de la BN24 din 26 iunie 2015. Este important să îl citim. Ajuns prim-ministru interimar, Gabriel Oprea decide să numească la DGIPI ca adjunct un maior din SRI. dacă ne uităm la ce scrie pe site-ul DGIPI și pe documentul pus la dispoziție de BN24 observăm, fără mare greutate, că există o mică-mare neconcordanță. Iar această neconcordanță ne anunță că realitatea are niște „umbre”.

Agerpres ne mai dă o informație. Foarte, foarte utilă pentru înțelegerea fenomenului infracțional din interiorul MAI „capturat” de unii oameni politici. O persoană cu funcție de conducere în DGIPI a refuzat să înceapă procedura de declasificare a unor documente care erau cerute de procurorii DNA pentru a completa probatoriul în dosarul lui Gabriel Oprea.

După constituirea dosarului penal nr. 20/P/2016 la Direcția Națională Anticorupție, una dintre persoanele din conducerea DIPI a refuzat, cu încălcarea legii, să înceapă procedura de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosar, astfel încât să fie excluse o serie de probe ce ar fi susținut acuzațiile aduse de procurori, în respectiva cauză penală. Fiind avertizată asupra consecințelor faptei sale, persoana respectivă a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat

Să punctăm până aici câte ceva, așa, de amorul artei.

Gabriel Oprea își aduce la DGIPI „omul” - maiorul Rareș Văduva de la SRI. Omul își face treaba în interesul lui Gabriel Oprea și pentru aceasta avansează urgent, peste rând, de la gradul de maior SRI/subcomisar de poliție la cel de comisar de poliție și foarte-foarte repede la cel de comisar șef de poliție. Dacă Oprea nu avea „pocinogul”, astăzi era chestor de poliție. Îi pune la dispoziție informațiile cerute de acesta. Chiar dacă domeniul de lucru al DGIPI era străin domeniului informațional respectiv ! Tot Văduva este și cel care are, potrivit atribuțiilor funcționale, dreptul să stabilească nivelul de clasificare al unor documente dar și cel care poate dispune începerea procedurii de declasificare a acestora.

Comunicatul DNA nu îl poate privi decât pe acest individ, Rareș Văduva. Dar parcă nu este suficient, nu doar acest individ este luat în colimator de procurorii DNA, au intrat „în horă” și alți funcționari ai DGIPI. Oameni care se pare că au încălcat legea în cârdășie cu noul lor șef.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale pentru suspiciunea săvârșirii mai multor tipuri de infracțiuni între care deturnare de fonduri, abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, delapidare, favorizarea făptuitorului, obstrucționarea justiției, fapte ce ar fi fost comise de angajați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne — Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), între care și persoane care dețin/au deținut funcții de conducere în respectiva instituție. Prezentul dosar s-a constituit prin disjungere din dosarul nr. 20/P/2016, mediatizat prin comunicatul nr 634/VIII/3 din 11 mai 2016, după trimiterea în judecată a mai multor persoane

Procurorii ne spun că au disjuns dosarul din cel al lui Gabriel Oprea. Toți funcționarii DGIPI care vor fi găsiți vinovați vor avea parte, în mod obligatoriu, de un spor de pedeapsă. Și-au încălcat jurământul față de țară, și-au încălcat atribuțiile funcționale legale, au încălcat reglementările interne ale DGIPI ... ce mai, au constituit o organizație infracțională care a căpușat o instituție a statului ! În loc să apere ordinea publică, să acționeze pentru prevenirea faptelor infracționale ale funcționarilor din Ministerul de Interne ei erau campionii fărădelegilor.

Cine a beneficiat de munca „ascunsă” a acestor indivizi ? Gabriel Oprea și UNPR în mod sigur. Specificul muncii din această instituție le-a permis celor de la UNPR să adune date relevante despre viața și activitatea unor politicieni din „ograda proprie”, din „ograda PSD” dar și din „ograda opoziției”. Nu s-au încurcat ei cu politicienii din partidulețele apărute ca ciupercile după ploaie, s-au băgat doar la cele mari. Prin intermediul DGIPI s-a ajuns și la „investitorii” în partidele politice. Nu a fost greu pentru lucrătorii DGIPI să vadă de unde provin banii, ce culoare au ei, care au fost operațiunile comerciale cu tușe închise, care bani au fost negri, care gri, care albi. Sunt aproape sigur că s-a negociat la greu libertatea unor oameni de afaceri. Iar de la acest moment al destrămării grupului infracțional Oprea-Văduva nu este exclus să vedem cum vor curge surprizele. Nu este exclus să vedem cum apar noi și noi dosare. În special dosare care au ca obiect de cercetare fondurile europene, alocările de la bugetul statului, plățile către furnizori etc. Va fi jale !

Cum va suporta PSD, în principal, șocul ? Uite o întrebare la care nu pot da un răspuns. La câte șocuri de acest fel are parte PSD nu se poate face o evaluare. Toți infractorii sunt încă în funcții de conducere la PSD, unii sunt încă în Parlament, parlamentari nu fitecine, unii au ajuns în administrația publică locală după recentele alegeri. Să vedem, totuși, ce vor scoate procurorii la iveală. Îmi doresc ca procurorii să aibă o curiozitate deosebită. Iar MAI să își dorească să se curețe de impostori.

Unii politicieni nu vor să accepte ideea că voința lor nu poate fi impusă altora. Statelor, nici atât.

Angela Merkel a ieșit iar în evidență. Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, într-un interviu pentru televiziunea publică ARD, că refuzul unor state membre ale Uniunii Europene de a accepta refugiați de religie islamică este inacceptabil, transmite AFP.

Un alt paragraf este cu trimitere la „Europa de Est”:

Ceea ce nu merge este ca unii să spună, la modul general: ''nu vrem musulmani în țara noastră'', a afirmat cancelarul german, referindu-se la declarații ale unor lideri din Europa de Est

Tot la general, am și eu niște obiecții.

Sunt musulmani și musulmani. Noi avem o experiență pozitivă cu musulmanii din România. Istoric, musulmanii din România au dat dovadă de credință față de statul român. Eu unul, am avut privilegiul de a avea prieteni musulmani, foarte buni prieteni, am avut privilegiul de a avea ca model în carieră un colonel al Armatei Române etnic turc, col. Cantaragiu Zehtin, un om excepțional, un vizionar, un promotor al modernizării structurale și tehnice a structurilor militare dar și al vieții civile. Românii au adus prinosul lor de mulțumire comunității musulmane din țară prin Regele Carol I care a ridicat Marea Moschee de la Constanța drept mulțumire către comunitatea musulmană din România. Sudul Dobrogei, județele Caliacra și Cadrilater au venit la statul român prin voința, exprimată prin referendum, comunității musulmane și române din aceste două județe. Peste 60% din populația județelor din sudul Dobrogei era formată din musulmani ! Au fost date Bulgariei în urma intervenției agresive a Germaniei fasciste !

Turcii, palestinienii, sirienii dar și irakienii și iranienii au găsit aici pacea socială pentru a putea viețui și prospera. Avem personalități politice de confesiune islamică, o recunoaștere a valorii lor de către electorii de diferite etnii. Nu avem o problemă cu cei de confesiune islamică. Avem o problemă cu unele confesiuni islamice. Iar acest adevăr trebuie spus.

Marea migrație islamică din prezent nu poate fi tratată așa de superficial cum o tratează Angela Merkel. Nu este vorba despre migrația unor persoane sau a unor grupuri mici de persoane convinse că pot trece de la modul de viață din țara de origine la modul de viață din România. Nu este vorba despre persoane care admit diferențele culturale, confesionale, care admit că musulmanii și ortodocșii, musulmanii și catolicii, musulmanii și protestanții pot trăi împreună.

Marea migrație islamică din prezent ne pune în fața radicalismului islamic. Nu este vorba despre o persoană, este vorba despre mii și mii de persoane crescute în sensul islamului „cuceritor”, radical, insensibil față de alte confesiuni, islamul care promovează distrugerea popoarelor care se opun expansiunii lui. Islamul radical aduce în Europa diferite confesiuni islamice aflate în conflict între ele. Se urăsc, se disprețuiesc, își doresc moartea, dispariția fizică, dispariția confesională.

Practic, cu inconștiență, Angela Merkel și cei care o susțin, promovează transferul în statele membre ale UE a stării de conflict istoric între diferitele confesiuni islamice, în plus față de conflictul istoric între islamism și creștinism.

Să fie clar, imigrația persoanelor de confesiune islamică va continua, în mod natural. Acum este vorba despre altceva. Este o invazie a unei populații care va uzurpa teritorii în spații creștine sau în care creștinismul nu mai este atât de vizibil. Toți aceștia sunt „inamici” pentru musulmanii radicali, uciderea lor fiind „plăcută lui Alah”.

Evenimentele din Franța, Belgia, din Germania chiar, ne arată că admiterea imigrării grupurilor mari islamice și acceptul răspândirii islamismului radical este un factor major de risc pentru populația autohtonă, chiar și pentru populația islamică cu mare vechime de viață în aceste teritorii (și ei au devenit autohtoni !). Muftiul cultului musulman din România a atras de foarte multe ori atenția asupra islamului radical promovat de mai noii veniți din lumea islamică. Acceptarea de către România a „invaziei islamice” pune în pericol islamul evoluat din România. Islam care a devenit o particularitate culturală a României, un câștig cultural evident pentru noi.

Modelul francez de multiculturalitate este prost. Foarte prost. Este modelul negativ care grevează conceptul de multiculturalitate. Îl transformă într-un concept negativ. O mare greșeală. În loc să îmbogățim, distrugem. Pentru că se adoptă o teorie idioată fără a-i pune limite: acțiune și cuvânt politic corect.

Eu sper ca germanii să îi arate lui Merkel că a luat-o razna. Statele din estul Europei nu îi vor permite să își ducă la îndeplinire ambițiile. O fi ea ambițioasă, o fi ea consecventă, dar nu în afara vieții ei private. Și-a depășit limitele. Germania va trebui să își revadă atitudinea politică altfel, riscă să fie izolată. Din moment ce s-a deschis către toate statele europene, Uniunea Europeană este a tuturor statelor membre. Trebuie recunoscute meritele statelor care au fondat Uniunea Europeană însă din momentul deschiderii și acceptării celorlalte state, nu mai este a statelor fondatoare. Este o uniune a tuturor iar deciziile se iau de către toți membrii uniunii. Nu de un lider sau o mică grupare de lideri. Uniunea Europeană a devenit prea mare pentru ca două sau trei țări să mai ia decizii pentru toți ceilalți !

Suplimentarea secțiilor de votare în diaspora. Deci, se poate !

Prim-ministrul Dacian Cioloș anunță că în această săptămână se va adopta o ordonanță de urgență pentru suplimentarea secțiilor de vot în străinătate, într-un anumit cadru bine definit. Agerpres.

Aha ! Deci se poate ! Dacă Guvernul își înțelege atribuțiile funcționale se poate ! Dacă Guvernul este dedicat mai binelui românilor, se poate ! Cum naiba să nu se poată ?!

În 2014 nu s-a putut pentru că Guvernul Ponta nu avea chef să își îndeplinească atribuțiile funcționale în interesul românilor. Cine manevra încălcarea atribuțiilor Guvernului ? Nimeni altul decât infractorul de astăzi Liviu Dragnea, urmăriții penali Victor Viorel Ponta, Titus Corlățean, apoi „salvatorul” Teodor Meleșcanu. Acompaniați de pe alături, cu zice-se „competență”, de Călin Anton Popescu Tăriceanu. În spatele lor o șleahtă de incompetenți funcționali acoperiți de calitatea de demnitari ai României în Parlament. Nu mai spun de susținerea oarbă, ireală chiar, din partea unor jurnaliști și analiști politici. Toți explicau „doct” că nu se poate, că se încalcă nu știu ce principii. Că vezi Doamne, este mutilată democrația ! Gargară cu pioneze. Democrația a fost încălcată atunci când cetățenilor români aflați în străinătate li s-a îngreunat dreptul la vot. Iar unora li s-a interzis, pur și simplu.

Deci se poate. Ordonanța asta putea fi o lege. Adoptată până acum. Nu s-a putut. Până în toamna trecută, la guvernare a fost cabinetul PSD-ALDE condus de incompetentul Victor Viorel Ponta. Cum naiba să aibă el chef să faciliteze românilor din străinătate să voteze ? Majoritatea votanților din străinătate nu sunt favorabili PSD.

Încrâncenarea puterii PSD-ALDE de a împiedica românii din străinătate să aibă acces la o urnă de vot a avut un scop. Mare. Să formeze un obicei, să formeze convingerea acestora că a vota în străinătate este o adevărată aventură. Să îi determine să renunțe la intenția de a vota. Să îi rupă de țară. Să le transmită ideea că au devenit „cetățeni de mâna a doua”. Asta au încercat să inducă românilor aflați la muncă în străinătate cei din PSD și ALDE. O participare a românilor aflați la muncă în străinătate la vot, într-un număr cât mai mare, prezintă pericolul major pentru PSD al pierderii alegerilor. De orice fel. Au pierdut în 2014 pentru că românii aflați în străinătate s-au revoltat și au determinat pe cei rămași acasă să nu mai voteze cu mitomanul Victor Viorel Ponta. Acum sunt în pericol să piardă mult mai mult. Pierderea puterii parlamentare este o epocă de sfârșit pentru PSD condus de o gașcă de infractori - nu insult, nu jignesc. Mulți dintre cei aflați la vârful PSD au deja condamnări penale.

Penalilor din PSD le urez la cât mai mulți ani cu executare ! Mult au mai distrus în România. Mult au mai furat în România. Multe au mai ținut pe loc în România. În loc de o clasă mijlocie, autonomă față de stat avem peste 40% din populație dependentă de „bunăvoința statului”. Avem 51% din populație incultă funcțional. Mai pe șleau, proastă de-a binelea. Odată și odată trebuie să scăpăm de hidra PSD-istă. Ajunge !

Infractorul Liviu Dragnea apără „dreptul” infractorilor de a deveni prim-miniștri ai României !

Aflat la Antena 3, se pare că în calitate de invitat special al „hanalistului militar” Radu Tudor și a „competentului în toate” Bogdan Chireac, Liviu Dragnea a explicat, cu calm, care sunt obiectivele PSD și a dat niște răspunsuri „docte” la unele întrebări legate, evident, de lupta politică a PSD cu PNL.

Nu am de gând să rețin toate minciunile lui Dragnea și susținerile „competentului” Chireac, bașca admirația nemascată a „hanalistului” Radu Tudor. Pot intra, fără nici o problemă, la categoria „frecții la picioare de lemn”.

Alina Gorghiu, co-președintele PNL (pentru că așa vor liberalii !), a făcut o afirmație în discursul ei la Brașov în fața aleșilor locali ai PNL. După afirmație, a dat asigurări că Președintele României, Klaus Iohannis nu va desemna un infractor în funcția de prim-ministru.

Viitorul prim-ministru al României va avea sânge liberal. Vreau să cred că vom face în așa fel încât să-i convingem de români să dea o lecție usturătoare stângii ca în 2014. (...) Este important să credem că au trecut vremurile în care România se poate lăuda că acceptă un prim-ministru condamnat definitiv. Vă asigur că, atâta vreme cât la Cotroceni există un președinte pe care îl cheamă Klaus Iohannis, niciodată Dragnea nu va fi premierul României

 Când Alina a dat asigurările, s-a inflamat toată suflarea pesedistă, aldistă, posturile de televiziune arondate diferitelor partide și-au exprimat stupoarea, jurnaliștii „independenți” au scos sunete netraductibile, analiștii politici au calculat când va veni sfârșitul lumii ... Am avut și o discuție pe Facebook cu referire la temă.

Alina Gorghiu are perfectă dreptate. Ca președinte al unui partid politic, nu avea dreptul să rateze ocazia și să dea o garanție membrilor PNL și susținătorilor partidului că un infractor nu va ajunge după alegerile din decembrie în poziția de prim-ministru desemnat de Președintele Klaus Iohannis.

Alina face o introducere a ideii: „este important să credem că au trecut vremurile în care România se poate lăuda că acceptă un prim-ministru condamnat definitiv”. Practic, Alina le transmite colegilor din Liga Aleșilor Locali că România de astăzi este o țară care a evoluat, că cei care votează astăzi sunt persoane educate, raționale, persoane care susțin democrația, că nu mai suntem la nivelul anilor 1990 sau chiar mai târziu când aproape orice era posibil.

Abia apoi atrage atenția asupra unei imagini pe care Președintele Iohannis și-a proiectat-o ca om politic. Un Președinte care a făcut din respectarea legii un crez. Un Președinte care a atras atenția celor care îndeplineau demnități publice să se retragă imediat ce o urmărire penală împotriva lor a fost începută. Avem exemple suficiente: Victor Viorel Ponta, Călin Popescu Anton Tăriceanu ... ca să le pomenesc pe cele mai vizibile. Asigurarea dată de Alina Gorghiu este o evidențiere a tipului de comportament politic al Președintelui Klaus Iohannis. Nu este nici greu de înțeles acest lucru.

Vă asigur că, atâta vreme cât la Cotroceni există un președinte pe care îl cheamă Klaus Iohannis, niciodată Dragnea nu va fi premierul României

Alina Gorghiu nu dă indicații Președintelui Iohannis, are convingerea că Președintele Iohannis se va comporta la fel ca până acum. Plictisitor de corect, plictisitor de legal, plictisitor de intransigent cu infractorii. Iar Liviu Dragnea este un infractor. În plus, mai are un dosar cu mari șanse de finalizare cu o nouă condamnare. Pentru perioada în care se credea „Ludovic al XIV-lea de Teleorman”. Iar dacă va primi o nouă condamnare, Liviu Dragnea va trece frumos, elegant cum îi place să fie văzut, după gratii. Pentru că acolo îi este locul. Indiferent ce spun cei din PSD, cei de la ALDE sau cei de la Antena 3, Realitatea Tv sau România Tv.

Liviu Dragnea a încercat să fie „șmecher” dând răspunsul de mai jos:

În primul rând, nu am știut că doamna e avertizor. Știam că e semi-președinte la un partid. În al doilea rând: dincolo de penibilul intervenției și al declarației, mie mi se pare foarte grav că o doamnă — indiferent cum o cheamă — îi dictează președintelui României ce să facă sau — și mai grav — ce să nu facă. Pentru că nu este o declarație oficială de la Cotroceni. Dacă va apărea, o comentez fără ezitări. În al treilea rând: (...) noi vom discuta de variante de prim-ministru de la PSD doar după alegeri. Pe noi ne interesează să vorbim despre ce facem pentru România

 Șmecher-șmecher, dar prost de această dată. Evită exact miezul problemei. Situația lui juridică. Aceea de infractor. Infractor care își dorește să forțeze pe Președintele României, dacă obține împreună cu aliații o majoritate de peste 50% în Parlament, în urma alegerilor din decembrie, să îl desemneze ca un candidat al majorității parlamentare pentru demnitatea de prim-ministru. De aceea a preferat să se folosească de insulte.

Un „ghelban” sau „ghiolban” (mai popular), asta ești Liviu Dragnea. Tu nu meriți calificativul „domn”.

Poate nu știi, dar oricare cetățean al României îi poate cere Președintelui să nu te nominalizeze ca un candidat pentru demnitatea de prim-ministru. O astfel de nominalizare ar fi ca o insultă pentru toți cetățenii țării. Este inadmisibil ca cel care va avea atributul să administreze țara să fie un infractor ! Iar tu ești un infractor. Ai fost condamnat de Justiția din România !

Tu spui că nu vorbești despre desemnarea unui prim-ministru de la PSD însă nu ai ieșit în fața presei să negi afirmațiile Gabrielei Vrânceanu Firea, noul „faraon de București din dinastia Pandeleilor de Voluntari”, care nu scapă nici o ocazie să îți laude „performanțele” și să vadă în tine viitorul prim-ministru al României dacă PSD și aliații câștigă alegerile parlamentare.

Să înțeleg că „doamna” Firea poate cere așa ceva iar „o doamnă” nu ?!

Se pare că ghiolbanul Liviu Dragnea a uitat de decizia CCR privind pierderea integrității aleșilor !

Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei

Ghiolbanul Liviu Dragnea a uitat că această soluție a CCR a venit la cererea Președintelui Klaus Iohannis ? Păi, să ne fie cu pardon, ghiolbanule, dar tu vei primi, de se va întâmpla ca românii să judece cu curul la aceste alegeri parlamentare, un refuz răsunător tocmai în temeiul acestei decizii a CCR.

După ce vor afla și susținătorii tăi că există un precedent constituțional care te împiedică să îți depui candidatura, chiar și pentru Parlament (!), vor înțelege că Alina Gorghiu a avut perfectă dreptate. În ciuda mârlăniei tale care o consideri un „semi-președinte” de partid. Semi ! Ha ! Nu mai mințile acasă ghiolbanule !