Pas cu pas. Pașii însă se cer a avea „substanță”. Indiferent cum sunt. Mici sau mari.

O știre Agerpres m-a dus la Administrația Prezidențială. În timp ce Agerpres comunică faptul că Președintele Iohannis a subliniat necesitatea dezvoltării dimensiunii economice a parteneriatului strategic dintre România și SUA, comunicatul Administrației Prezidențiale arată dimensiunea cooperării militare și în domeniul schimbului de informații. Sunt aspecte care nu se elimină unele pe altele însă arată o oarecare limită a jurnalistului cu privire la eveniment.

Să încercăm să înțelegem mai bine ce se petrece. Să nu ne limităm doar la economie și câștiguri financiare. Această vizită are o importanță ceva mai specială. Nu mai mare. Este o vizită de informare a Congresului SUA cauzată de un motiv care se întrevede.

Parteneriatul strategic al României cu SUA a căpătat o  anume consistență. Voi pune mai jos textul pus la dispoziție de Administrația Prezidențială. Voi sublinia acele „vorbe” care au o importanță aparte.

Primirea de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a unei delegaţii a Comisiei Permanente pentru servicii de informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA
08 august 2016

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit luni, 8 august a.c., la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de Devin G. Nunes (Republican - California), Preşedintele Comisiei Permanente pentru servicii de informaţii a Camerei Reprezentanţilor.

Discuţiile s-au concentrat asupra dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, cu accent asupra cooperării militare şi în domeniul schimbului de informaţii. Au fost discutate, de asemenea, contextul de securitate din regiunea Mării Negre şi evoluţiile privind sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
Interlocutorii au evidenţiat nivelul excelent de cooperare politică şi militară dintre România şi SUA şi interesul comun de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic, România fiind unul dintre cei mai de încredere, stabili şi fermi aliaţi ai Statelor Unite, într-o regiune cu un grad ridicat de impredictibilitate. Delegaţia americană a apreciat în mod deosebit, în cadrul discuţiilor, relaţia strategică româno-americană, având la bază o prietenie profundă, puternică şi stabilă. Oficialii SUA au exprimat apreciere pentru comunitatea de intelligence din România şi pentru cooperarea excelentă între serviciile de informaţii ale celor două ţări. Aceştia au mulţumit pentru contribuţia militară a României în diversele teatre de operaţii şi pentru aportul României, prin Baza Deveselu, la dezvoltarea sistemului NATO antirachetă.

Preşedintele României a subliniat semnificaţia deosebită a Parteneriatului Strategic româno-american – cel mai valoros parteneriat strategic al României – în context regional, respectiv în contextul implementării deciziilor Summitului NATO de la Varşovia. În acest cadru, Președintele Klaus Iohannis a arătat că regiunea Mării Negre nu este doar o regiune de frontieră, ci are importanţă strategică pentru România, SUA şi pentru Alianţă în ansamblul său. Președintele României a amintit relevanţa exerciţiilor militare comune pentru creşterea prezenţei militare americane în țara noastră şi pentru îmbunătăţirea interoperabilităţii, cum a fost exerciţiul desfăşurat recent la Cincu, la care a participat personal. Totodată, a fost evocat angajamentul României de creştere a cheltuielilor pentru apărare, necesară pentru consolidarea securităţii naţionale şi a NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat totodată necesitatea dezvoltării dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, prezentând avantajele economiei româneşti, aflate în creştere, pentru investitorii americani. În acest context, partea americană a exprimat aprecierea față de lupta anti-corupţie din România.

De asemenea, Preşedintele României a prezentat, la solicitarea delegației americane, evaluările ţării noastre cu privire la o serie de teme de interes de pe agenda internaţională, precum situaţia din Turcia şi cea din Ucraina.

În primul rând trebuie limitat, strict, domeniul de competență al delegației SUA. Serviciile de informații. Este o problemă sensibilă a fiecărei țări. O problemă care nu se negociază decât în situații deosebite, când între două țări există punți de legătură suficient de puternice încât domeniul schimbului de informații să nu fie afectat.

Este o delegație a Comisiei de specialitate a Camerei Reprezentanților a SUA. Înseamnă că în Congresul SUA s-a pus sau urmează să se pună problema colaborării între SUA și România privind schimbul de informații, conținutul și întinderea acestei colaborări. Este un semnal privind o posibilă întărire a colaborării strategice dintre SUA și România. Esența este în formularea „Interlocutorii au evidenţiat nivelul excelent de cooperare politică şi militară dintre România şi SUA şi interesul comun de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic, România fiind unul dintre cei mai de încredere, stabili şi fermi aliaţi ai Statelor Unite, într-o regiune cu un grad ridicat de impredictibilitate”. Parlamentarii americani au venit să vadă România, să își formeze o impresie despre România, să aibă convingerea că România prezintă pentru ei o garanție în această parte a lumii, că interesele americane se suprapun peste interesele românești și că o extindere a colaborării este benefică pentru SUA. Ei vor da un vot la propunerile Administrației SUA de dezvoltare a colaborării cu România în domeniul informațiilor. Vor să știe pe ce dau votul. De aceea apare formularea: Delegaţia americană a apreciat în mod deosebit, în cadrul discuţiilor, relaţia strategică româno-americană, având la bază o prietenie profundă, puternică şi stabilă.

Prezența acestei delegații a Congresului SUA este ulterioară unor evenimente din zona Mării Negre și a deciziilor care s-au luat la summit-ul de la Varșovia. La summit, România a cerut ca zona Mării Negre să aibă același statut strategic ca celelalte zone maritime în care NATO acționează. Asta înseamnă alocarea în zona Mării Negre a resurselor umane, tehnice, materiale și financiare necesare susținerii acestui statut. Unde se vor poziționa o parte din aceste resurse ? România a cerut ca acestea să fie poziționate în România. Unul din scopurile acestei delegații este să vadă dacă România prezintă garanțiile necesare.

După summit, un eveniment neprevăzut și care a suscitat un interes uriaș pentru statele membre NATO dar în special pentru SUA a fost încercarea de lovitură de stat din Turcia. Încordarea relațiilor dintre Turcia și SUA face ca relația dintre cele două state să piardă la capitolul încredere, la capitolul stabilitate și la capitolul fermitate. În zonă, SUA nu mai are parteneri stabili, fermi, nu mai are parteneri de încredere. Să vedem care sunt partenerii: Turcia, Grecia, România, Bulgaria, Ungaria ... Singura țară care ar permite NATO și SUA să aibă stabilitate din punctul de vedere al prezenței în zonă a rămas România. România este și singura țară care are capacitatea de a se dezvolta suficient de mult pentru a permite susținerea prezenței NATO în această zonă. De aceea în discuțiile cu delegația SUA s-a abordat și dimensiunea economică. În plus, România este membru al UE care participă la conceptul de forță militară a UE.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA are nevoie de componenta economică a colaborării, cu toate elementele ei componente. Colaborarea economică ar duce la o nouă dezvoltare a României care ar permite ca acel 2% pentru apărare să aibă mai multă substanță, ar permite o mai rapidă dezvoltare a cercetării științifice în România în domeniul înaltei tehnologii, ar permite modernizarea armamentului și a tehnicii de luptă din Armata română și, inevitabil, o dezvoltare accelerată a industriei civile care ar participa la susținerea creșterii capacității de apărare fără a neglija necesitățile populației. Prezența pe teritoriul țării a unor parteneri militari din SUA și alte state membre NATO obligă la modernizarea logistică a apărării, ceea ce duce la modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene și navale, la dezvoltarea și modernizarea agriculturii, dezvoltarea învățământului și modernizarea sistemului de sănătate.

Domeniul „serviciilor de informații” este foarte sensibil. Nu se dezvoltă acolo unde nu există capacitatea de a-l proteja, a-l finanța, a-i asigura libertatea de mișcare, a-i asigura infrastructura necesară obținerii rezultatelor dorite.

Această vizită poate fi un pas înainte. Substanțial. Nu se poate obține totul pocnind din degete. Trebuie să muncești, trebuie să fii convingător, trebuie să fii discret, trebuie să fii corect.