Ministerul Dezvoltării Regionale și a Administrației publice a pus în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (aici).
În Expunerea de Motive la proiectul legii, MDRAP aduce multe detalii însă concentrează și principiul noii reorganizări:
Criteriul nou utilizat în clasificarea localităților este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, valențele de natură culturală și ecologică.Această inițiativă poate fi tratată cum place fiecăruia. Deja observ că presa preia și folosește doar senzaționalul. Există și senzațional dar există și rațiune, proiecție în viitor, interes economic, scop etc.
Se propune clasificarea unităților administrativ teritoriale urbane în 7 categorii după cum urmează:
- municipiu capitală, de importanță națională;
- municipii poli regionali principali;
- municipii poli regionali secundari;
- municipii poli județeni principali;
- municipii și orașe poli județeni secundari;
- municipii și orașe centre urbane cu rol zonal;
- municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate. Localitățile componente ale municipiilor și orașelor sunt incluse în rețeaua localităților urbane.
Pentru unitățile administrativ teritoriale rurale se propune o grupare pe 2 categorii după cum urmează: comune poli rurali (comune cu funcție de loc central) și alte comune.
Satele componente ale polilor rurali și comunelor, precum și satele aparținătoare municipiilor și orașelor își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.
În funcție de categoria în care sunt încadrate, localitățile vor fi monitorizate cu ajutorul unor indicatori privind populația, profilul economic, nivelul de echipare cu infrastructuri tehnice, servicii sociale sau calitatea factorilor de mediu.
Proiectul de lege va reglementa procedurile de trecere de la o categorie de unități administrativ teritoriale la alta și cea de actualizare a clasificării localităților urbane și rurale.
Da, sunt localități care de fapt sunt ca alegătorii lui Dragnea, în Teleorman. Sunt pe hârtie însă ele sunt moarte demult. Fiind pe hârtie, li se alocă fonduri guvernamentale și județene. Bani buni la dispoziția baronilor politici locali !
Dacă privim harta de mai sus, cu atenție, vom observa că este destul de ciudată. Apar județe, pe o altă hartă, cu localități din care a plecat populația (vezi Anexa 5), dar pe harta de mai sus nu se pupă situația. Teleormanul, de exemplu. Nu mai spun de faptul că în Moldova nu văd nici o localitate consemnată cu scăderea populației ! Bacău, Iași, Neamț, Vaslui nu au comune și orașe cărora le-a scăzut populație ? Care este situația reală ? Sau, nu cumva, autoritățile locale respective nu au comunicat datele ?
Cei de la HotNews merg un pas mai departe și selectează un număr mare de localități care și-au pierdut un mare număr de locuitori. Eu am preluat doar un segment din listă.
Denumire orasSă gândim acum în perspectiva Listelor de votare permanente, în perspectiva alegerilor parlamentare din decembrie și să constatăm că va fi o neconcordanță clară între „drepturile” județelor. Brașovul, de exemplu, va mai avea același număr de deputați pe lista circumscripției județene ? Numai Brașovul, ca oraș, a pierdut prin cei 76202 cetățeni lipsă un loc de deputat ! Cine are răbdare și un interes mai mare ca al meu de a scormoni listele puse la dispoziție de MDRAP poate găsi foarte multe „ciudățenii”. Revin iar la datele „curioase” din unele județe. Curate ca lacrima însă cu o emigrație foarte bine cunoscută de localnici. La Onești, mi s-a spus că au rămas doar jumătate din locuitorii de la 1990 ! În listele ministerului ... pauză. De parcă Oneștiul ar avea încă 70 de mii de locuitori ! Cineva minte !
2012-1990* %
Brașov -76202 -21,63
Reșița -29381 -26,49
Mediaș -23412 -31,08
Hunedoara -21878 -24,19
Petroșani -11285 -21,30
Cugir -9660 -27,51
Turnu Măgurele -8511 -23,45
Sighișoara -8397 -20,94
Vulcan -8335 -23,04
Roșiori de Vede -8051 -21,41
Bălan -7825 -52,04
Carei -7373 -25,21
Moldova Noua -7238 -36,05
Viseu de Sus -5959 -26,87
Ar trebui să judecăm mai sever situația. Acolo unde nu avem date „oficiale” avem emigrație „clandestină”. Nu sunt dispus să accept explicații de genul „dreptul omului de a-și asigura un nivel de trai mai bun”. Pentru că m-am săturat să tot aud de drepturi și să nu aud de obligații. Știu că o mare parte din cei care au emigrat nu au participat la alegeri pentru că nu vor să își deconspire ilicitul locativ. Alții sunt în regulă, potrivit legilor statului gazdă, însă nu vor să mai participe la viața internă a țării. Pe undeva acțiunea lor este corectă. Participă la alegerile locale din țara de adopție. Nu sunt corecte acțiunile unor organizații ale „diasporei” care au găsit motive pentru a mai „ciubucări” ceva. Cer număr de parlamentari la cifre ale diasporei foarte ciudate, după procedura internă. Ce naiba ? Ce putere are Parlamentul României în alte țări pe unde trăiesc românii, legal sau ilegal ? Legea română nu depășește granițele țării, nu are putere peste graniță. Ce interese ale diasporei române trebuie reglementate prin lege internă ? Înțeleg politicianismul unora, înțeleg că vor voturi din diaspora, nu înțeleg să ducă interesul politic în ridicol. Eu am interesul să am parlamentari care se preocupă de soarta românilor din țară, nu parlamentari care la o adică își pun palma în fund și pleacă, supărați că nu li se iau în considerare proiectele personale. Flit !
Proiectul acesta de lege are o imagine bună. Dacă ne limităm la principiile pe care le promovează. Se iese din rigiditatea reglementării și se trece la posibilitatea adaptării situației juridice al localităților. Desființând unele comunității rurale, se reduce gaura neagră a alocărilor bugetare. După adoptarea legii, se poate ajunge la adevăr. La alte reorganizări pentru că există principiile și regulile după care guvernul va putea afla adevărul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu