Citești, asculți, dai crezare sau nu, rămâi cu o impresie. Persuasiv îți rămâne în minte o idee. Totul este rău. Nimic nu este bun. Toată lumea minte. Politicienii sunt autiști. Miniștrii fură. Președintele minte. Partidele te mint. Nimic nu se face bine. Viața noastră este de tot rahatul. Industria noastră este inexistentă. Agricultura este la pământ. România este condusă de forțe obscure din străinătate. Suntem slugile occidentului. Rusia se pregătește să ne invadeze ...
Pe rețelele de socializare ai și astfel de „știri”, spuse cu convingere de unii și de alții. Nu ai pretenții. Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă. Nici nu poți să îi lămurești că spun prostii. Dacă le dai informații din surse oficiale, îți aduc sursele lor „beton”. Ziare românești care fac politica unor partide sau site-uri obscure, înființate și finanțate de surse obscure. Dacă le arăți adevărul, te trimit la dracu după ce te califică ca idiot. Am ajuns la concluzia că au dreptate, cel puțin în privința mea. Sunt idiot atunci când încerc să intervin și să arăt unuia care răspândește minciuni că a luat-o razna.
Printre „vedetele” jurnalistice care se perindă pe la televiziuni din când în când este o modă. În scris și cu vorba modelează imaginea politicului. De exemplu, PSD poate face împreună cu ALDE o majoritate în Parlamentul de după alegerile din iarnă. PNL doar cu un mare noroc, de fapt, cu ajutorul intervenției divine. De aici, nu este mare lucru să se tragă concluzia că „epoca Iohannis” se termină. Că Iohannis va fi obligat să se retragă, să devină un „Președinte de paie”.
Tot vedetele jurnalistice sunt cele care preiau (contra cost ?!), mesajele unor politicieni. Bântuie pe net știrea din presa scrisă și vorbită că Iohannis „va da ordin” iar PNL se va executa, să formeze o alianță de guvernare cu PSD. Mai toate site-urile presei au „mesajul” lui Traian Băsescu activ. În mod ostentativ. Deciziile partidelor nu au valoare în ochii jurnaliștilor. Au ei „sursele lor” din interiorul partidelor care îi țin la curent cu toate „miș-mașurile”. Există un drept al jurnaliștilor de a proteja sursele lor de informații. Au nu au surse de informații, nici o problemă, dau informații obținute „pe surse”. În fond minciuni denigratoare. Iar lumea, o parte a lumii le preia fără a le supune unei minime analize: este posibilă acțiunea respectivă ? Este credibilă informația ?
Bântuie cu furie ideea că PNL a fost acaparat de PDL. O mare gogomănie. Dar ține, a prins la cei dispuși să creadă așa ceva, unii vor să creadă în așa ceva. În altă parte am avut surpriza să văd că este invers: PNL a distrus fostul PDL, l-a capturat și la eliminat de pe scena politică. Ei bine, cele două idei fac purici și ridică tensiunea unora și altora. Presa s-a prins de schemă și, contra cost, bagă cărbuni pe foc. Are audiență așa. Dezastrul, catastrofa, minciuna, denaturarea se vând mai bine decât adevărul și realitatea. Iar realitatea arată altfel. Politic, fuziunea fostului PNL cu fostul PDL s-a finalizat de ceva timp. O separare a lor, ca partide, este practic imposibilă. Rămân mișcările persoanelor care astăzi sunt membri ai noului PNL. Doctrina este liberală, cumva conservator liberală. Adică mai spre dreapta spectrului politic românesc. Cei care s-au crezut „nemuritori” în cele două partide care au fuzionat constată că nu mai au majoritățile care i-au ținut în frunte. Membrii organizațiilor de partid nu mai sunt aceiași. Comozi, unii dintre ei, nu au avut chef să își completeze imaginea publică în noua situație. Au considerat că „au drepturi” și au primit o replică pe măsură. Nu există în PNL membri „mai egali” decât ceilalți. Au pierdut la alegerile interne, s-au supărat ca văcarul pe sat și au plecat. Cu scandal, desigur, cu presa adunată la ușa organizației pentru a transmite „live evenimentul” . Unii dintre ei au mai făcut așa ceva. Aveau experiență.
Eu unul nu pot înțelege cum cei care apreciază astfel de știri nu se uită la ei ! Mulți lucrează în domeniile criticate, făcute praf și pulbere de către jurnaliștii care lansează semnalele false. Domenii care merg bine, chiar foarte bine. Ei nu văd asta ? Dacă totul ar fi așa de rău, cum dracu își mai primesc banii, cei pe care îi primesc ? Cum dracu își mai fac proiecte de viitor și cum de mai au speranțe de bani mai mulți din domenii de activitate aflate în cădere liberă ?
În toată țara se fac schimbări. Unele majore. Unele cu „bătaie lungă”. Citeam că Brașovul redevine oraș industrial după ce cu aproape 8 ani în urmă serviciile erau pe primul lor. Acum industria este pe primul loc. Este o schimbare majoră cu influență imensă în viața comunității locale dar și în regiunea de sud-est a Transilvaniei. Presa noastră nu vede așa ceva. Nu are timp. Presa noastră vede doar banul. Presa noastră publică doar ce se plătește. Iar ce se plătește are conținut de denigrare, de distrugere a imaginii altora. De negare a unor realități cotidiene.
Este evident că exemple ca cel de la Brașov există și în alte comunități din țară. Presa însă nu are interesul să le evidențieze. Practic, nu are interesul să arate ce este pozitiv. Iar dacă scormonim pe Google găsim și alte legături. ONG-urile care își „motivează” acțiunile pentru denigrarea României cu ajutorul „informațiilor” oferite de presa scrisă. ONG-uri construite pe minciună. ONG-uri care reprezintă astăzi o sursă pentru formarea unor partide politice. Nicușor Dan împreună cu Alina Mungiu Pippidi au ca țintă ONG-urile („societate civilă” ?!) pentru formarea marelui partid al „salvării României”. La concurență cu ei, Marian Munteanu adună și el ONG-urile cu „patină” religioasă, foarte agresive față de evoluția societății, undeva mai aproape de stilul de acțiune al PSD în Bucureștiul condus de Gabriela Vrânceanu Firea din dinastia Pandeleilor de Voluntari. Noul „faraon” al Bucureștiului.
Dacă schimbăm societatea, Guvernul Cioloș devenind în timp un reper în acest domeniu, atunci să ne uităm și la presă, să ne uităm și la așa-zisa „societate civilă”. Nu trebuie ocolite. Presa și o mare parte a societății civile sunt ca o cangrenă pentru societate. Mai ales pentru o societate care vrea să evolueze către liberalismul euro-atlantic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu