13:00 | 02 noiembrie 2017
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 2 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.
Bună ziua!
Dacă vă amintiți, acum câteva luni de zile, când am investit acest guvern, am avut o solicitare simplă și clară. I-am rugat să termine cu această țopăială fiscal-bugetară. Dar nu s-a întâmplat chiar așa. Vreau să vă prezint câteva cifre și câteva evaluări, în legătură cu situația economică în care ne aflăm noi, românii, în care se află România.
România traversează o perioadă de creștere economică. În sine, este o veste foarte bună, creșterea economică record chiar în Uniunea Europeană. Dar această creștere, din păcate, are vulnerabilități care trebuie cunoscute.
Prima – creșterea se bazează pe consum, preponderent pe consum, și o astfel de creștere nu este în general văzută ca o creștere sustenabilă sau creștere de durată. Lipsește o parte esențială pentru a avea o creștere economică sănătoasă. Lipsește partea de investiții.
Lipsa investițiilor este un semnal foarte îngrijorător. Și nu vorbesc doar despre investițiile în economia privată, unde au scăzut. Față de anul trecut, investițiile au scăzut semnificativ. Bunăoară, investițiile străine au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbesc de semestrul întâi. Și mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investițiile publice. Investițiile publice au un rol foarte important în echilibrarea economiei. Acestea au scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut - când vă amintiți că nici anul trecut nu au fost chiar grozave - și față de situația de anul trecut, care nu a fost chiar roză, au scăzut încă cu 20%.
A doua chestiune – veniturile fiscale. Suntem într-o situație foarte ciudată. Economia crește și veniturile fiscale scad. În loc să avem mai mulți bani la buget, fiindcă avem o economie în creștere, culmea, avem mai puțini bani la buget. Ca să vă dau doar un exemplu grăitor în acest sens – se știe că performanța încasării veniturilor fiscale se măsoară în procent din PIB, deci cât din PIB reușește statul să colecteze. În acest an, colectarea a ajuns, atenție, la un minim istoric, de 25 virgulă ceva la sută din PIB, față de cât ne-am propus acum câțiva ani, de 35%. Încă 35% ar fi puțin în comparație cu alte țări europene, dar 25% vă spun că este extrem, extrem de puțin și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toți.
Și, în fine, avem un adevărat paradox. Avem o creștere record a PIB-ului și tot o creștere record a datoriei. Guvernul se comportă aidoma unui om care câștigă în fiecare lună tot mai mult, dar pe măsură ce câștigă mai mult, împrumută mai mult de la bănci. Și lasă datoria în plata copiilor și în plata nepoților. Este un comportament contraproductiv și care în niciun caz nu trebuie să ne încurajeze să continuăm.
În privința cadrului fiscal-bugetar, există multiple preocupări, există multiple avertismente, există multiple discuții în spațiul public și există acțiuni foarte concrete ale sindicatelor.
Comisia Europeană, atenție, nu cum cineva a spus, la viteză, că cineva din Reprezentanță. Nu. Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă în privința deficitului bugetar.
Păi, ce înseamnă deviație semnificativă – adică, în privința comportamentului fiscal, am cam luat-o pe arătură, cum se spune popular. Am pierdut ceea ce se numește predictibilitate și sustenabilitate. Singurul lucru care totuși se mai poate prezice: că așa nu merge bine.
Această predictibilitate este vitală într-o economie sănătoasă, la fel cum sustenabilitatea este vitală. Sustenabilitatea, adică să avem politici publice și măsuri care permit o creștere în continuare și, în definitiv, care permit creșterea bunăstării populației.
Guvernul a anunțat un pachet de măsuri fiscale. Se pare că zilele acestea va intra în discuția Guvernului și, din acest motiv, fac declarația de astăzi, fiindcă acest pachet, după părerea mea, nu este clamata revoluție fiscală, ci cred că se va transforma într-o bulversare fiscală.
Se propune acolo trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și o reducere a impozitului pe venit. Așa, la prima vedere, pare un lucru interesant, dar o analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.
De exemplu, coaliția de guvernare, coaliția PSD-ALDE, spune că transferă contribuțiile sociale la angajat, dar vine, pe de altă parte, cu acea nouă taxă, de solidaritate au numit-o sau ceva similar, de 2,25%, care rămâne la angajator. Păi, ori transferăm ori nu transferăm? Deci, în realitate, transferăm parțial.
Dar pentru oameni ce iese de aici? Problema care apare și întrebarea pe care și-o pune orice român: „Bun, mare bulversare mare. Trecem contribuțiile la angajat, rămâne ceva la angajator, scădem impozitul. Dar în buzunar ce rămâne?”.
Ei, culmea, nimic! Nimic nu se schimbă în buzunarul românului. Am făcut un calcul, folosind, sigur, datele comunicate public. Și ca să nu fiu acuzat că folosesc un exemplu de salariu foarte mic sau foarte mare, am făcut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care în momentul de față este 3.329 de lei - atenție, mediu brut.
Cineva care are acest salariu mediu brut câștigă net acum 2.335 de lei, deci atât primește românul care câștigă mediu brut pe economie.
Aplicăm măsurile propuse de Coaliția PSD-ALDE și implementate cu mult entuziasm, se pare, de Guvern. Facem un calcul și ce credeți că găsim, dacă pornim de la premisa că angajatorul este de bună credință și nu vrea să-i scadă venitul sau salariul angajatului?
Ei, iată că la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, și care rămâne 4.086 de lei, salariatul câștigă acum în plus fix 3 lei.
Deci marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câștigat sau care câștigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios. Nu că e rău că ar câștiga. Și eu îmi doresc să câștige oamenii mai mult, dar promisiunea PSD-ALDE că, prin transferarea CAS-ului, prin scăderea impozitului pe venit, ar crește salariul este pur și simplu falsă. Crește cu 0,1%, adică cu acei 3 lei, pentru salariul mediu brut. Crește cu un pic mai mult pentru salariul minim, fiindcă a fost modificat, nu din alte motive. Păi, dacă politica PSD-ALDE vizează sau are ca ultim argument creșterea salariilor, ele de ce nu cresc? De ce este nevoie de această mega-țopăială fiscal bugetară?
Mai mult și mai grav, acest calcul este în regulă și putem să spunem „bine că este și o creștere de 3 lei”, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români că, în realitate, există sectoare întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri. Și atunci, chiar putem să ne întrebăm cui folosește această țopăială fiscală. Românilor sigur nu.
În consecință, solicit coaliției aflate la guvernare, PSD și ALDE, să dea dovadă de responsabilitate și să renunțe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine și, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc și nimeni nu îți dorește o politică de azi pe mâine.
România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi și poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.
Dacă aveți întrebări, vă rog!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: O altă îngrijorare din spațiul public este cea referitoare la legile justiției, au fost depuse zilele trecute în Parlament. Printre altele, coaliția de la putere vrea ca ele să fie dezbătute în procedură de urgență. În ceea ce vă privește pe dumneavoastră, atribuțiile Președintelui de numire a procurorilor șefi sunt păstrate, dar cele de revocare eliminate. Cum vedeți aceste propuneri?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie să mă refer la procedură, și, pe urmă, câteva chestiuni și despre fondul problemei. S-a reușit, în speță, și cu rezultate remarcabil de negative, a reușit ministrul Justiției să demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum.
Niciodată nu am avut, până acum, o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul. Se duce, fără să aibă drept de inițiativă legislativă, în Parlament, își dă fizic proiectele din mână. Parlamentari din coaliție iau aceste proiecte și le prezintă ca și cum le-ar fi creat acasă și acum avem inițiativa parlamentară. Așa nu se legiferează.
Pe de altă parte, dacă ne uităm la conținut, cu siguranță, unele prevederi din aceste modificări ale legilor sunt bune, oportune și necesare. Mă gândesc aici la puneri de acord cu decizii ale Curții Constituționale, puneri de acord cu directive europene și așa mai departe. Însă, de la a corecta legislația, ceea ce în esență, ar fi fost un lucru bun, până la a o ciopârți, ceea ce se întâmplă, se pare, acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem.
Jurnalist: Există și informații cu privire la o redefinire a abuzului în serviciu. Aveți îngrijorări legate de acest lucru?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aud tot felul de teorii în spațiul public și nu pot să nu spun că mă tem și aici de ciopârțiri ale legislației în vigoare. Mă gândesc, bunăoară, la acel mult-discutat și mult-vehiculat prag. Nu cred că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu. Un funcționar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu și contra intereselor publice și așa ceva este greu de cuantificat. Aici este nevoie de o discuție aprofundată și de bună-credință. Or, chiar această bună-credință este greu de găsit și greu de văzut în toată dezbaterea pe care o avem.
Jurnalist: În legăturile cu măsurile fiscale la care v-ați referit. O altă măsură anunțată de guvernanți este scăderea contribuției la Pilonul II de pensii, chiar dacă există o asigurare că nu se modifică suma. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu această scădere a contribuției și cum i-ar putea afecta pe cei care contribuie în acest moment și speră la o pensie mai bună la bătrânețe?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu aș vrea să intru în detalii, însă dați-mi voie să vă reamintesc că, exact în seara când am învestit actualul Guvern, apăruse un scandal public fiindcă nou-propusul ministru de Finanțe nu a găsit un lucru mai bun de făcut decât să anunțe că vrea să desființeze Pilonul II de pensii. Nu cred că astfel vom îmbunătăți pensia românilor. Ceea ce se dorește va duce implicit la scăderea pensiei aferente Pilonului II și nu cred că este un lucru bun.
Jurnalist: Călin Popescu Tăriceanu a declarat că, în România, Parlamentul și Guvernul nu-și pot exercita puterea pe care în mod legitim o au și a făcut o paralelă cu Rusia, acolo unde Vladimir Putin și serviciile dețin controlul. Cum vedeți o astfel de declarație? Există forțe subterane care conduc România și nu lasă Parlamentul și Guvernul să-și facă treaba?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În România nu există nici forțe oculte, nici forțe subterane, și, cu certitudine, nu există în România un stat paralel. Să știți că o vreme am mai urmărit declarațiile domnului menționat de dumneavoastră, care a fost și Prim-ministru, a avut abordări câteodată interesant de urmărit. Dar, de la o vreme încoace, credeți-mă, nu mai urmăresc afirmațiile acestui domn, fiindcă au devenit din ce în ce mai ciudate. Câteodată se creează impresia că este puțin obsedat. Or, persoane puțin obsedate nu fac bine politicii. Și, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiției pe acest domn.
Jurnalist: Domnule Președinte, acest avertisment pe care l-ați transmis astăzi, l-ați trimis și personal Premierului Tudose sau ministrului de Finanțe? Ați avut o discuție cu cineva din Guvern pe aceste teme?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am avut discuții pe aceste teme.
Jurnalist: Și, în urma acestor discuții, sunteți optimist că se va ține cont de avertismentul dumneavoastră?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În urma acestor discuții, fiecare a rămas cu părerea lui.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți o revenire și la legile Justiției. Dacă acest pachet legislativ sau felul în care el este discutat și introdus în Parlament credeți că va avea efecte asupra României. Și mă refer, în principal, la obiectivul pe care vi l-ați asumat și dumneavoastră, de renunțare la Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pentru mine, obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității în sistemul de justiție. Ca să păstrăm aceste lucruri sau ca să îmbunătățim aceste lucruri, sigur, se poate discuta despre modificări ale legislației. În faza în care suntem acum, când nici nu mai știm cine a propus și ce a propus, nu aș face astfel de evaluări. Sper ca, din dezbaterea parlamentară, să reiasă proiecte de legi care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați venit cu un calcul în care ați arătat că trecerea aceasta a contribuțiilor de la angajator la angajat va duce la o mărire foarte mică de salariu. Cei de din Guvern au revenit, însă, și au spus că această măsură ar putea să aducă, însă, contribuții sociale la pensii mai mari pentru angajați. Cum vedeți această replică a lor? Aveți o analiză și pe această măsură?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După evaluarea mea, aceste măsuri și calcule care s-au făcut sunt cârpeli.
Jurnalist: Veți merge în ședința de Guvern în care se va discuta această modificare a Codului Fiscal? Pentru că au fost reprezentanți ai sindicatelor care v-au cerut să fiți mediator.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu mă simt obligat față de români să îmi spun părerea atunci când cred că lucrurile nu merg bine. Pe de altă parte, Președintele României, conform Constituției, nu are atribuții concrete în domeniul economic, deci nu voi merge în ședința de Guvern.
Jurnalist: Legat de legile Justiției, ministrul Tudorel Toader a înaintat propriul proiect, cei din Parlament, parlamentarii PSD, au considerat că ar trebui să aibă o altă viziune asupra acestor legi ale justiției. Mai exact, dumneavoastră aveți anumite cereri punctuale? Pentru că ați criticat primul proiect al lui Tudorel Toader legat de Inspecția Judiciară și de acea propunere de numire a procurorilor șefi. Acestea două s-au schimbat, în viziunea celor de la PSD.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tocmai mi-am expus aceste obiective și nu cred că trebuie să le repet. Voi fi foarte activ în acest proces legislativ și voi face uz de toate prerogativele prezidențiale.
Jurnalist: Cum credeți că trebuie să arate Inspecția Judiciară? Pentru că cei de la PSD asta spun, că, dacă ar fi o instituție autonomă, nu ar mai fi astfel de probleme.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că Inspecția Judiciară, în paranteză, nu este treaba Președintelui să legifereze, dar pot să îmi exprim o opinie. Deci vă rog să o luați ca și opinia persoanei Klaus Iohannis. Inspecția trebuie să rămână la CSM dintr-un motiv constituțional extrem de simplu și clar. În Constituție scrie sec: „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței Justiției”. De unde concluzionăm simplu că Inspecția trebuie să fie tot acolo. Argumentele vehiculate în spațiul public în ultima vreme că oamenii nu s-ar înțelege acolo la Inspecție, că unii are avea o părere, alții au altă părere, acestea sunt detalii care se pot remedia foarte ușor, dar principiul este unul care este ancorat în Constituție, bine că este ancorat și este foarte simplu: CSM reprezintă justiția, nu Parlamentul. Parlamentul legiferează, Parlamentul creează legislația, sistemul judiciar o aplică. Aceste lucruri nu pot și nu trebuie să fie amestecate.
Jurnalist: În acest moment avem o situație la această Inspecție Judiciară sub CSM, sunt trei membri care au avut o poziție, ceilalți trei membri o poziție contrară. Ministrul Justiției Tudorel Toader spunea că ar putea să incline balanța în ceea ce privește revocarea procurorului șef al DNA. În acest moment, dumneavoastră aveți încredere în ministrul Justiției că va face ceea ce trebuie?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pur instituțional, probabil v-ați aștepta să spun că am toată încrederea, dar experiența ultimelor luni nu îmi permite să spun așa ceva.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Aș avea câteva precizări legate de aceste măsuri fiscale. Știu că ați explicat care este poziția dumneavoastră, dar aș vrea să vă întreb, în condițiile în care nu mergeți la ședința de guvern mâine, că mâine este programată și mâine ar trebui adoptate ordonanțele și hotărârile de guvern și practic ați făcut această solicitare și un avertisment către executiv. Dacă ei nu vă vor asculta, cei din mediul de afaceri și sindicatele vă cer totuși o mediere, să vă așezați la masă, să aveți un dialog corect, ei așa spuneau. Nu veți încerca măcar acest lucru?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În măsura în care ei nu se găsesc, dar văd că se găsesc la discuții, voi interveni pentru mediere. Însă, aceste chestiuni, după știința mea, se rezolvă în cadrul tripartit. Se întâlnesc guvernanții, cu sindicatele, cu patronatele, și discută până când găsesc soluții. Se pare că este nevoie de mai multă răbdare acolo și de-o parte și de alta. De asta am făcut un apel public, ca să-și revină.
Jurnalist: Dacă nu-și revin până mâine, așteptăm încă un apel de la dumneavoastră, dar de data asta presupun că-i chemați la discuții. Și v-aș întreba, spuneați că ați discutat...
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În măsura în care o să ajung la concluzia că ajută fiți sigură că asta o să fac.
Jurnalist: Spuneați că ați discutat cu cei din executiv, presupun că ați discutat cu premierul Tudose sau cu ministrul de finanțe. V-aș întreba, dumneavoastră l-ați sunat tocmai să-l avertizați că nu este în regulă ce se întâmplă sau v-a sunat el să vă informeze că are de gând să să ia aceste decizii importante pentru România?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că pentru opinia publică este important să se știe că am discutat. Cum, concret, nu cred că este relevant.
Jurnalist: Vă întrebam pentru că, dacă spuneați că fiecare a rămas cu poziția lui și a fost fără rezultat până la capăt discuția.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De asta v-am și răspuns. Mulțumesc.
Jurnalist: Dacă se mai poate o precizare legată de Raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu l-am citit, așa că nu-l discutăm astăzi.
Jurnalist: Dar despre semnalele din spațiul public legate de revocarea doamnei Kövesi...
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nici despre semnale....
Jurnalist: Considerați că există, adică au fost foarte multe semnale legate de acest lucru. Știu că ați fost întrebat de foarte multe ori de acest context, dar până acum nu s-a schimbat nimic. Iarăși domnul Tudorel Toader are o decizie importantă, dar și dumneavoastră de această dată. Credeți că după tot ce s-a întâmplat și v-aș da și un exemplu recent, doar dosarul domnului Blaga, cel care este instrumentat într-adevăr de DNA, până la urmă achitat, deci destul de multe erori aș putea să spun. Există acolo dovezi că cineva nu ar trebui să mai rămână în funcție?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pot doar să repet ce am mai spus, dacă doriți. Eu am încredere în justiția românească și cu asta am spus tot. De aceea mă și implic în mod excepțional, fiindcă, de obicei, nu mă implic într-o procedură legislativă în curs, ci la final. Dar cred că tema este atât de importantă pentru România și pentru români, încât este bine să-mi exprim anumite puncte de vedere înainte, iar acestea două pot să le repet și îmi face plăcere, justiția trebuie să fie independentă de politic și justiția este în momentul de față independentă și își face treaba.
Jurnalist: V-aș ruga, dacă se poate, să ne spuneți care au fost argumentele Premierului? Pentru că toată lumea spune că nu înțelege de ce sunt aceste măsuri. Vă întreb dacă dumneavoastră v-a explicat cu cifre.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ar fi incorect să fac eu afirmații despre o discuție care a fost doar între noi. Nu aveți decât să-l întrebați pe Premier sau pe ministrul finanțelor, cel cu pilonul, cel cu solidaritatea, cum explică românilor aceste chestiuni, fiindcă până la urmă nu trebuie să fiu eu convins, ci omul de rând trebuie să înțeleagă de ce se schimbă tot și el nu câștigă mai mult.
Jurnalist: Sindicatele au avertizat, unele dintre ele, că vor intra în grevă generală, altele că vor declanșa proteste ample, iar unul dintre argumente este că de la 1 ianuarie nu vor fi suficienți bani pentru a aplica inclusiv legea salarizării bugetarilor. Din analiza dumneavoastră reiese că într-adevăr nu sunt bani, pentru că ați făcut o analiză economică, și v-aș întreba, în acest context, dacă vă îngrijorează aceste mișcări sociale anunțate, inclusiv un protest duminică.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste mișcări sindicale sunt lesne de înțeles. Așa cum am pus eu întrebarea de ce facem aceste lucruri, așa se întreabă și ei. Și cum sindicatele nu au primit răspunsuri satisfăcătoare și se tem că, în ciuda promisiunilor de creșteri salariale, este posibil să apară scăderi salariale, apar mișcări sindicale. Și guvernul sau exponenții coaliției, cine va dori, nu este foarte clar cine ce hotărăște, și cine ce spune acolo, nu au decât să vină cu explicații pertinente și pe dumnealor chiar vă rog să-i întrebați. Sunt bani sau au dreptate sindicatele că de fapt nu sunt bani?
Jurnalist: Vă întrebam dacă din analiza economică reiese același lucru?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste analize economice le face Guvernul și entitățile Guvernului.
Jurnalist: Domnule Președinte, zilele trecute domnul Vasile Blaga a fost achitat în primă instanță pe motiv că fapta nu există. Este deja al doilea lider PNL care se află în această situație. Au apărut și reacții din cadrul partidului care acuză faptul că procurorii au afectat în mod negativ performanțele partidului în alegeri anul trecut și care vă reproșează indirect dumneavoastră afirmația cu privire la prezumția de nevinovăție. Vă mențineți poziția exprimată anterior cu privire la faptul că prezumția de nevinovăție nu funcționează în politică? Și, în același context, dacă dumneavoastră considerați necesară o înăsprire a legislației în domeniul răspunderii magistraților?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acuma, dacă mă întrebați așa, dați-mi voie să repet ce am spus: prezumția de nevinovăție funcționează pentru orice persoană dacă este urmărită penal sau judecată. Dar este o prezumție care se folosește și funcționează în aplicarea justiției, nu în aplicarea politicii. În politică nu există - nota bene, despărțim justiția de politică, cum vreau să rămână justiția departe de politic. În politică nu există așa ceva. În politică există promisiuni electorale, există integritate sau, dimpotrivă, există așteptări și există postura unui politician. Pentru ca un politician să fie credibil este nevoie să fie integru. Și atunci prezumția de nevinovăție este în alt capitol. Un politician acuzat de corupție sau de delapidare, sau de minciună, sau de favorizarea infractorului, nu are ce căuta în fruntea statului până când nu își rezolvă problema. Dacă este nevinovat, cinste lui, foarte bine, poate să revină în politică, să meargă înainte și să spună: „domnule, uite, am fost acuzat pe nedrept, dar mi-am dovedit nevinovăția și acum am venit să repar țara”. Super, dar până atunci...
Jurnalist: Și legat de a doua parte, răspunderea magistraților. Cum o vedeți dumneavoastră? Este ok?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Răspunderea magistraților este prevăzută în legislație și discuția este artificială, se poate discuta despre o înăsprire sau schimbare sau orice, dar răspunderea este prevăzută în legislație, nu au decât specialiștii, dar cu preponderență cei din sistem și nu povestitorii din afară, să analizeze și să vină cu propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ dacă, încă o dată, dacă este cazul.
Jurnalist: Aveți de gând să faceți o propunere pentru conducerea Serviciului de Informații Externe? Sunt deja luni bune de când funcționează fără director, deși legea prevede că trebuie să existe un director civil.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am de gând.
Jurnalist: Aveți și un orizont de timp?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.
Jurnalist: Ați spus mai devreme că veți fi foarte activ în procesul legislativ care se desfășoară privind legile justiției. În această activitate, referendumul pe care l-ați anunțat la începutul anului rămâne o opțiune și în ce condiții ați putea merge mai departe cu el?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Păi am spus-o mai înainte. Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în acest proces în sensul păstrării independenței justiției.
Jurnalist: Și ce anume v-ar determina...
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot ce este posibil și legal și constituțional poate și va fi folosit de mine. Acum nu o să vă dau detalii fiindcă ele țin totuși de strategia mea politică.
Jurnalist: Vă întrebam ce anume v-ar determina să mergeți înainte cu referendumul? Ce ar trebui să se întâmple, în ce condiții?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta o să aflați atunci când iau această decizie.
Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți în întrebare, referitor la discuția cu Premierul Tudose, pe care spuneți că ați avut-o. În momentul în care Premierul a anunțat acea mult discutată remaniere care a provocat chiar o criză în interiorul coaliției, ați spus că aveți încredere că Premierul este de bună-credință și își dorește o echipă performantă cu are să facă performanță. După această discuție și după toate aceste dezbateri pe care le-ați avut cu Guvernul, vă mențineți acea opinie?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În continuare cred că își dorește o echipă performantă.
Jurnalist: Dar aveți rezerve în legătură cu buna-credință?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc! Vă doresc o după amiază bună. La revedere!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu