Execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB.
1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 187,6 miliarde de lei, reprezentând 24,7% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cauzate de reducerea unor taxe, în special a TVA.
Ca urmare a măsurilor active în zona de conformare și colectare, s-au înregistrat creșteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,2%), contribuții de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5,6%), impozitul pe salarii și venit (+4,3%).
În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 cu 8,8%, în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.
La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,7%, la impozite și taxe pe proprietate cu 6,5% și la taxa pe utilizarea bunurilor cu 2,9%.
2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 188,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului trecut fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.
Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și pentru personalul din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie 2015 și de 15% din luna decembrie 2015 pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.
De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică prevederile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au înregistrat diminuări la unitățile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015 precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016. Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară. Alți factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.
Dobânzile și subvențiile se mențin la același nivel ca procent din produsul intern brut comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 1,2 % din PIB și 0,6% din PIB.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB.
O notă aparte, pentru o anumită abordare, o reprezintă veniturile la bugetul consolidat în procent de 24,7% din PIB. În condițiile în care România este cotată ca stat care colectează în jur de 27% din PIB ! Avem cea mai amărâtă colectare a veniturilor din PIB dintre toate statele UE. Cauzele se văd cu ușurință, sunt explicate în comunicat. Scăderile severe la TVA sunt cele care au redus volumul colectării.
Bulgaria colectează 28% din PIB, Ungaria colectează în jur de 38% din PIB (aproape de nivelul statelor dezvoltate membre UE - de 40% din PIB !).
Dacă vom continua cu Cioloș la o nouă guvernare, nu este exclus ca măsurile pe care acesta le-a început la actuala guvernare și măsurile propuse pentru o viitoare guvernare să ne ducă la un PIB mai mare dar și la o colectare a veniturilor bugetului general consolidat mai mare. Nu îi strică României un buget care să depășească încet dar sigur 30% din PIB. Un buget care prin mărime să acopere și salarii mai bune și învățământ mai bun și asistență medicală mai bună - desigur, după ce clica mafiotă din sănătate este trimisă unde îi este locul. În plus, acel 2% din PIB în buget ar crește și el, nominal, astfel orice investitor să fie interesat să vină într-o țară sigură, o țară capabilă să își apere averea împotriva oricărui agresor. Banii sunt lași. Fug din țara slabă. Indiferent cât de frumoasă și elegantă o consideră locuitorii ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu