Pentru Traian Băsescu strugurii se acresc din ce în ce mai mult

Era imposibil ca Traian Băsescu să nu atace vizita Președintelui Klaus Iohannis în SUA și dialogul acestuia cu Președintele Donald Trump. A comis atacul, este public, este la Agerpres.

Băsescu califică vizita în stilul  caracteristic:

A fost o vizită de reconfirmare a relației bilaterale, nimic mai mult, nici istorică, o vizită de rutină. A fost o vizită în care România nu și-a atins câteva obiective. (...) Nimic despre Balcanii de Vest, care sunt un butoi cu pulbere(...). Nimic despre Republica Moldova, nimic despre Turcia. A nu vorbi despre Turcia, cu care ești riveran la Marea Neagră, cu care ești în proximitate de securitate, cu care ai o relație tradițională și bună, este o mare eroare, mai ales că perspectiva arată că s-ar putea, la un moment dat, România să devină o alternativă pentru bazele militare din Turcia — s-ar putea. Să nu vorbești despre Siria — avem opt ani de când le spunem americanilor, oameni buni, vreți să rupem Siria sau nu

Acolo, un fleac ! Nimic de reținut.

Părerea lui. Părerea unui om care, în exercitarea mandatului de Președinte al României, a ajuns să meargă pe borduri, doar-doar îl prind fotografii alături de „mai marii lumii”. Natura lui conflictuală îl face incapabil să vadă mai mult decât propriul interes mânat de o vanitate ieșită din comun.

Când și unde să vorbească despre aceste state Traian Băsescu ? La conferința de presă ? A vorbi despre interesul tău pentru ele, potrivit viziunii tale de politică externă, ar fi însemnat să ratăm o mare șansă de a ne prezenta propriile interese ! Pe de altă parte tu, Traian Băsescu, oferi o viziune absolut limitată asupra rolului și locului României în Uniunea Europeană, NATO și parteneriatele strategice la care este parte.

O altă abordare, mult mai aproape de adevăr, o are Cristian Diaconescu la „cursdeguvernare”. Este o abordare a specialistului care știe bine lecțiile diplomației și știe care sunt sau pot fi urgențele în relațiile cu SUA.

Cristian Diaconescu oferă câteva exemple de interpretare.

1. De ce România și de ce acum ?

Lista cererilor de vizită este lungă. Prezenta Presedintelui Romaniei in SUA a facut obiectul analizei in marile capitale ale lumii. “De ce Romania, de ce acum, ce doreste Presedintele Trump sa comunice ?”

2. Reconfirmarea importantei Parteneriatului Strategic: eram chiar atât de siguri că noua Administrație se va implica la fel ? 

O întrebare care stă pe buzele multor șefi de stat și de guvern. O întrebare care a frământat, evident, diplomația română la fel cum a preocupat și NATO sau UE. Iar Donald Trump a dat mesajul așteptat. A dat declarațiile formale așteptate.

Presedintele Trump, asa cum a anuntat in campania electorala, a initiat un proces decizional prin care noua Administratie s-a detasat cat mai categoric posibil de toate angajamentele, mai ales cele externe, asumate de fosta Administratie.

Deci, o re-confirmare a  Parteneriatului Strategic era esentiala inclusiv cu valoare de semnal pentru Romania si regiunea in care ne aflam.

În cadrul Parteneriatului strategic România-SUA sunt incluse dialogul politic, securitatea, economia, contacte inter-umane, stiinta, tehnologie, cercetare, educatie si cultura, deci practic toate temele pe care un stat preocupat de viitorul sau le doreste a fi angajate in relatiile bilaterale  cu o super-putere.

Privind această realitate, citind ce a spus Traian Băsescu, te întrebi dacă nu cumva individul a uitat ce a fost ?! Sau, nu cumva, atunci când era Președintele României a fost incapabil să înțeleagă politica înaltă ? De aceea avem astăzi o imagine absolut deranjantă când comparăm pe fostul Președinte Traian Băsescu cu actualul Președinte Klaus Iohannis. La Traian Băsescu vedem că a preferat „găinăriile de politică externă”, „bișnițăreala” iar la Klaus Iohannis observăm că preferă politica la înalt nivel, cu abordări ce securizează viitorul țării astfel încât România să fie capabilă să fie o forță locală, regională.

3. Nationalizarea politicii externe si urmarirea stricta a interesului SUA chiar in ceea ce priveste contributia la NATO nu mai reprezinta nici un secret pentru cei care sunt interesati. Presedintele Trump este categoric in acest sens. Dar in legatura cu Romania “ramane cum s-a stabilit”.

Aici avem marea realizare. Președintele Klaus Iohannis a fost suficient de convingător în mesajele pe care le-a transmis la Casa Albă dar și în discuțiile private cu Donald Trump și celelalte oficialități americane, în special Rex Tillerson, încât să obțină continuarea, neschimbată, a relațiilor România-SUA în baza parteneriatului strategic.

Nu este intamplator faptul ca la conferinta de presa din Rose Garden Presedintele Trump a inceput prin a multumi Romaniei (si era un gest cat se poate de sincer !!) pentru contributia in lupta anti-terorista, prin structurile de informatii dar si pentru participarea militara, foarte profesionista, la “coalitiile de vointa ” in Afganistan, Iraq sau Balcani.

Concretizarea acestui dialog va fi inteles in timp, dar este evident ca si noua Administratie pastreaza aceasi evaluare pozitiva, responsabila, privind eforturile si pretul platit de  Romania in lupta impotriva amenintarilor la adresa securitatii globale.

4. Garanții de securitate pe termen lung pentru România: desființarea oricărui dubiu față de articolul 5

Este interesant ca in contextul prezentei Presedintelui Romaniei in SUA a fost reiterata mult asteptata confirmare a atasamentului Administratie americane fata de Art V al Tratatului de la Washington. Nici nu se putea altfel.

Să comparăm, trebuie, analiza (destul de sumară) lui Cristian Diaconescu cu „obiectivele”, la o astfel de vizită, ale lui Traian Băsescu. Ție îți arde cămașa pe tine dar ai treabă cu „Gigel” de la sute de km depărtare care strigă că vrea cu Rusia !

Acest Traian Băsescu devine din ce în ce mai penibil. La fel și presa care îi preia vorbele și acțiunile și le publică sub forma unor „adevăruri fundamentale”. Cum îi turcu'i și pistolul !